{"id":6409,"date":"2011-02-17T16:49:52","date_gmt":"2011-02-17T14:49:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6409"},"modified":"2011-02-17T16:50:22","modified_gmt":"2011-02-17T14:50:22","slug":"dumnezeul-sovietic-scos-din-altar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dumnezeul-sovietic-scos-din-altar\/","title":{"rendered":"Dumnezeul sovietic scos din altar"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>O congestie cerebrala \u2013 dupa numeroase alte accidente similare consumate \u00een anii anteriori -, avea sa puna capat, la 5 martie 1953, vietii lui Stalin. 200 de milioane de cetateni sovietici cadeau pentru moment prada tristetii, durerii, temerii si disperarii.<br \/>\nDumnezeu si Stalin \u2013 pentru majoritatea dintre ei unul si acelasi -, mureau \u00een aceeasi zi.<\/strong><\/em><br \/>\nL-au pl\u00e2ns copii si batr\u00e2ni, femei si barbati, cei ce l-au iubit si cei ce l-au ur\u00e2t, cei ce erau creatia lui Stalin si cei ce erau victimele lui Stalin. Asa ceva nu se mai \u00eent\u00e2mplase \u00een istorie. Moartea lui Stalin a deschis, nu fara dificultati, un proces total, exegeti de pe toate meridianele \u00eencerc\u00e2nd sa formuleze raspunsuri la numeroasele \u00eentrebari pe care timpul le impune si le mentine cu o acuitate neslabita. Valul tacerii avea sa se ridice cur\u00e2nd.<br \/>\nLa Congresul al XX-lea al PCUS, \u00een februarie 1956, \u00eentr-o ampla cuv\u00e2ntare de uz intern, rapid cunoscuta \u00eensa \u00een tot restul lumii, Hrusciov avea sa formuleze un aspru rechizitoriu la adresa lui Stalin, aduc\u00e2nd marturii revelatorii despre lungul sir de crime pe care Stalin le-a inspirat, patronat si comis \u00een cei 31 de ani de conducere absoluta a statului sovietic. Demistificarea a fost un soc inimaginabil. Regele era gol. Stalin murea a doua oara. Zeci de milioane de oameni traiau sentimentul ororii. Alte zeci de milioane nu-si puteau reveni din stupefactie. Milioane si milioane de oameni nu au crezut ca asa ceva s-a \u00eent\u00e2mplat cu adevarat. Deasupra tuturor s-a ridicat glasul, al miilor la \u00eenceput, al zecilor si sutelor de mii de oameni mai apoi, glasul celor ce au formulat simplu si tulburator \u00eentrebarea: De ce? Cum a fost posibil? Oare acesta este tot adevarul?<br \/>\n\u00cen octombrie 1961, Congresul al XV-lea al PCUS hotara scoaterea lui Stalin din Mausoleul din Piata Rosie din Moscova. Mitul era \u00eengropat \u00een zidul Kremlinului. Dumnezeul sovietic fusese scos din altar. Stalin murea a treia oara. Nimic nu mai putea fi ca \u00eenainte. Si pentru ca \u00eentr-adevar sa fie asa, oamenii au continuat si continua sa-si puna \u00eentrebarea: De ce? Cum a fost posibil? Oare acesta este tot adevarul?<br \/>\nLa aproape saizeci de ani de la moartea lui Stalin, aceste \u00eentrebari nu si-au primit nici pe departe toate raspunsurile \u2013 caci unul singur doar nu poate fi \u2013 pe care milioane de oameni si le-au pus si nu vor \u00eenceta sa si le puna. Miile de carti si zecile de mii de articole aparute \u00een legatura cu Stalin \u2013 desigur, dupa moartea acestuia -, au \u00eencercat si \u00eencearca, introduc\u00e2nd \u00een circuit noi si noi elemente documentare, sa explice fenomenul. Desacralizarea, \u00eentrerupta de Brejnev aproape imediat dupa venirea sa la putere \u00een 1964, a dob\u00e2ndit \u00een conditiile \u201etransparentei\u201c noi dimensiuni, arhivele sovietice deschiz\u00e2ndu-se \u2013 desigur, nu usor -, pentru a produce acele documente irefutabile pe care judecata istoriei le impune dincolo de orice partinire si subiectivitate.<br \/>\n<strong>Este Stalin un accident al istoriei?<\/strong><br \/>\nNiciun cercetator serios al fenomenului politic nu mai poate accepta o asemenea premisa.<br \/>\nA fost Stalin un creator de sistem sau un produs al unui sistem? Creator de sistem? Ne\u00eendoielnic! Stalinismul, cu ideologia, structurile si metodele sale inconfundabile, o probeaza fara putinta de tagada, paternitatea lui Stalin neput\u00e2nd fi contestata. Produs al unui sistem? Desigur! Caci el nu s-ar fi putut naste si, mai ales, n-ar fi putut fiinta si actiona dec\u00e2t \u00eentr-un sistem totalitar.<br \/>\n\u00cen 1922, \u00een decembrie, Lenin scria \u00een ceea ce avea sa fie considerat testamentul sau: \u201eDupa ce a preluat pozitia de secretar general, tovarasul Stalin a acumulat \u00een m\u00e2inile sale o putere incomensurabila si nu sunt sigur daca va fi totdeauna capabil sa foloseasca aceasta putere cu grija cuvenita\u201c. Avertismentul n-a servit la nimic. Sistemul exista si functiona, av\u00e2nd nevoie de Stalin ca autor, exponent si garant, dincolo de orice rezerve si contestari.<br \/>\nDispunem astazi de mai tot ceea ce este esential pentru cunoasterea drumului ascensiunii sale la putere, c\u00e2t si a brutalului exercitiu al puterii, relev\u00e2nd factorii obiectivi si elementele subiective care au facut posibil ca Stalin sa devina si sa se mentina p\u00e2na la moarte conducator. Nevoia regimului sovietic de a da un Dumnezeu noii sale religii l-a creat pe Stalin. Acesta a existat datorita lichelismului, oportunismului, lasitatii, ticalosiei si brutalitatii celor ce l-au \u00eenconjurat, sprijinit si impus societatii sovietice. Malenkov, Molotov, Vorosilov, Kaganovici, Beria, Mikoian nu sunt dec\u00e2t c\u00e2tiva dintre acestia.<br \/>\nUn \u00eentreg aparat de represiune va face din Stalin singura ratiune de a fi, Iagoda, Ejov si Beria impun\u00e2ndu-se ca unii dintre cei mai mari tortionari cunoscuti de istorie. Setea maladiva de putere accentuata p\u00e2na la acel absurd \u00een care cel ce vrea sa-si exercite puterea \u00eei distruge fizic pe cei asupra carora vrea sa-si exercite puterea l-a facut pe Stalin \u2013 \u00een conjuncturi interne si externe foarte complexe -, sa atace si sa anihileze tot ce i se opunea sau parea ca se opune dorintelor sale tiranice. Stalin a distrus partidul si este responsabil pentru disparitia \u2013 pentru asasinarea, mai bine-zis -, a unor stralucite figuri de g\u00e2nditori si militanti, precum Trotki, Zinoviev, Kamenev, Buharin, Kirov, R\u00eekov.<br \/>\nS-a stabilit ca din 139 membri plini si membri supleanti ai CC al PCUS, alesi la Congresul al XVII-lea al PCUS, 98 de persoane, adica 70 la suta, au fost arestate si lichidate, majoritatea \u00een anii 1937-1938. Zeci de mii de activisti au murit \u00een anonimat, neav\u00e2nd parte de funeraliile regizate de Stalin pentru multi dintre adversarii sai de marca.<br \/>\nStalin a facut din taranime principalul sau dusman, victimele \u00eenregistrate \u00een r\u00e2ndurile celor ce refuzau binefacerile colectivizarii numar\u00e2ndu-se cu milioanele. Biserica \u2013 ce mai ramasese din ea dupa cele doua \u201erevolutii\u201c, din februarie si octombrie 1917 -, n-a scapat nici ea, noul Dumnezeu fiind gelos pe oricine ar fi putut sa-i conteste puterea sau macar sa se \u00eendoiasca de aceasta. \u00cen mod incredibil, armata a fost trecuta si ea pe sub furcile caudine \u00een momente de o mare complexitate internationala \u00een care un conflict sovieto-german se prefigura cu tot mai multa claritate. Din mai 1937 p\u00e2na \u00een septembrie 1938, au fost supuse represaliilor patruzeci de mii de cadre de comanda din armata si flota. Istoria mondiala nu a \u00eenregistrat un alt caz \u00een care, \u00een conditiile unui apropiat razboi, cadrele militare ale propriei tari sa fie exterminate cu o asemenea furie extraordinara si la o asemenea dimensiune. Tara \u00eentreaga devenise un imens lagar patronat de un tribunal \u00een perpetua stare de functionare.<br \/>\nDaca Stalin a fost indiscutabil omul care prin teroare a creat amalgamul \u2013 nedurabil, dupa cum se vede \u2013 al unui stat cu o suprafata de peste 22 milioane km si aproape 200 milioane de locuitori, fac\u00e2nd multe, foarte multe, milioane de victime, nu este mai putin adevarat ca el are pe constiinta numeroase tari si popoare, pe care nu s-a sfiit, \u00eempreuna cu Churchill si Roosevelt, sa le t\u00e2rguiasca precum niste samsari, ignor\u00e2nd cel mai elementar respect pentru identitatea lor, pentru libertatea lor, pentru istoria lor, pentru aspiratiile lor. Pactul cu Germania hitlerista din august 1939 nu reprezinta dec\u00e2t un episod al acestui t\u00e2rg, \u00eencheiat c\u00e2nd cu dusmani potentiali, c\u00e2nd cu prieteni de conjunctura.<br \/>\nDincolo de orice rezerve, Stalin poarta o indiscutabila raspundere pentru declansarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, pactizarea sa cu Hitler deschiz\u00e2nd celui de-al treilea Reich drum liber \u00een \u00eendeplinirea planurilor sale agresive pe plan european. Un politolog sovietic a sintetizat relevant aceasta relatie \u00een formula: \u201eBez Stalina, Ghitler net\u201c (Fara Stalin, Hitler n-ar fi existat).<br \/>\nNu putini sunt cei care, recunosc\u00e2nd sau neg\u00e2nd pur si simplu aceste realitati, spun ca Stalin a fost un demiurg care a preluat Rusia ca o tara a plugului de lemn si a facut din ea o forta nucleara, ca a fost un strateg si un om politic care a c\u00e2stigat razboiul si a impus statul sovietic ca o putere mondiala. Accept\u00e2nd ca premisa a discutiei o asemenea afirmatie, nu-ti poti totusi reprima \u00eentrebarea: Cu ce pret? Poate fi acceptat un asemenea pret? Indiscutabil ca nu! Dincolo de orice realizari \u2013 caci fara doar si poate zeci de milioane de oameni nu au stat cu m\u00e2inile \u00een s\u00e2n timp de decenii -, dincolo de canale si hidrocentrale, de combinate metalurgice si magistrale feroviare, de ansambluri urbanistice si creatii arhitectonice, ram\u00e2ne realitatea cutremuratoare ca totul a fost \u00eemplinit \u00eentr-un climat de neagra teroare, cu pretul a zeci de milioane \u2013 repetam: a zeci de milioane \u2013 de victime.<br \/>\nNu putini sunt aceia care se mai \u00eentreaba si astazi: La ce bun toate acestea? Ce ne va mai ram\u00e2ne din tot ce am crezut si am trait? Sa vezi ca visul a fost doar o himera, dar sa si afli ca s\u00e2ngele nevinovat se regaseste pe fiecare palma de pam\u00e2nt si \u00een fiecare piatra, da, desigur, este aproape de nesuportat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O congestie cerebrala \u2013 dupa numeroase alte accidente similare consumate \u00een anii anteriori -, avea sa puna capat, la 5 martie 1953, vietii lui Stalin. 200 de milioane de cetateni sovietici cadeau pentru moment prada tristetii, durerii, temerii si disperarii. Dumnezeu si Stalin \u2013 pentru majoritatea dintre ei unul si acelasi -, mureau \u00een aceeasi&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dumnezeul-sovietic-scos-din-altar\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Dumnezeul sovietic scos din altar<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-6409","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":1674,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6409","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6409"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6409\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6409"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6409"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6409"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}