{"id":6404,"date":"2011-02-17T16:45:35","date_gmt":"2011-02-17T14:45:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6404"},"modified":"2011-02-17T16:47:45","modified_gmt":"2011-02-17T14:47:45","slug":"revolutiile-din-lumea-araba-iluzia-asemanarii-cu-revolutiile-din-1989","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/revolutiile-din-lumea-araba-iluzia-asemanarii-cu-revolutiile-din-1989\/","title":{"rendered":"Revolutiile din lumea araba, iluzia asemanarii cu revolutiile din 1989"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/em><\/p>\n

Peste 10 ani studentii la stiinte politice vor \u00eenvata despre valul de revolutii din lumea islamica din 2011. O serie de revolutii legate printr-o structura comuna politica suscita o explicatie
\nteoretica. Seriile de revolutii nu sunt un lucru rar\u00a0 \u00een istorie, dar asta nu presupune nici ca o
\nrevolutie poate fi exportata automat (aici a fost primul esec al revolutiei bolsevice,
\nimposibilitatea de a extinde
\nrevolutia la nivelul mondial). Exemple clasice de valuri
\nrevolutionare ar fi revolutiile din 1989 sau cele de la 1848. Comparatia cu situatia din 1989 nu poate fi evitata pe tar\u00e2mul rom\u00e2nesc, de aceea e bine sa vedem care sunt punctele comune si daca aceste
\npuncte comune sunt doar de suprafata sau daca ele
\nspun ceva despre idealul urmarit de ambele valuri
\nrevolutionare.<\/strong><\/em>
\nArmata e cu noi! <\/strong>
\nPrima imagine vazuta la TV cu piata libertatii din Egipt, cu oamenii care s-au adunat sa strige pentru \u00eenlaturarea presedintelui \u201edictator\u201c (fara sa stii multe lucruri despre tipul de regim politic din Egipt poti sa deduci ca avem de a face cu un regim autoritar din simplul fapt ca\u00a0 Mubarak e presedinte de 30 de ani) si mai apoi stirile despre civilii ucisi \u00een momentele \u00een care \u00eesi cereau libertatea m-au facut sa \u00eemi aduc aminte de momentul Timisoara si sa fiu sentimental de partea poporului egiptean. Uite dom’le, s-au g\u00e2ndit si ei ca nu e bine sa fie numai unul la putere, un frumos semn de democratizare! Deja dupa comparatia cu cazul revolutiilor anticomuniste \u00een capul meu s-a format urmatoarea schema: presedinte rau si exploatator vs. popor bun cu idealuri nobile democratice. Cum sa fii \u00eempotriva unui popor care \u00eesi cere drepturile democratice, \u00eempotriva unei dictaturi exercitate de un singur partid? \u00cempotriva unei tari care permite discriminariile pe motive religioase (mai ales \u00eempotriva crestinilor), discriminarea femeilor si \u00een care sistemul juridic este inspirat din sharia, dupa cum o anunta articolul doi din constitutia Egiptului.\u00a0 Cetatenii egipteni cer armatei sa fie de partea lor, sa \u00eei protejeze. Din nou povestea ne aduce aminte de un slogan cunoscut noua\u00a0 \u201eArmata e cu noi!\u201c.
\nOpozitia cere unui lider politic sa paraseasca puterea la presiunea cetatenilor sai, ce poate fi mai firesc? Nu e asta regula democratiei – guvernarea poporului? Nu trebuie ca un popor sa aiba dreptul sa \u00eesi exprime revolta? Sa aiba libertatea de a se exprima, libertate cenzurata adeseori de regimul lui Mubarak? La o prima privire, revolutia din Egipt seamana cu o \u00eencercare de instituire a democratiei, cu protestele care duc la autodeterminarea politica a unei tari – calea spre instituirea unui regim politic stabil si democratic. Iar noi, ca rom\u00e2ni cu amintiri revolutionare destul de proaspete, putem spune: oamenii au dreptul sa iasa \u00een strada sa protesteze; daca regimul nu le da acest drept, ei trebuie sa si-l ia singuri; evident situatiile revolutionare sunt periculoase pentru ca sunt ocazia unor abuzuri de putere politica, de influenta economica si, cel mai grav, \u00eempotriva drepturilor omului, dar revolutiile sunt sansa schimbarii. Mai ales pentru categoria, din ce \u00een ce mai subtire, a anticomunistilor, modul \u00een care noi am iesit de sub comunism poate sa para un bun argument pentru a sustine revolutia din Egipt.<\/p>\n

O asemanare de suprafata<\/strong>
\nAsemanarea cu revolutiile anticomuniste este \u00eensa una strict de suprafata, se limiteaza la paralelisme ce tin de\u00a0 gruparea la nivel de sir revolutionar – Algeria, Tunisia, Egipt, Siria – asa cum altadata statele din estul Europei au fost si ele grupate, si de revolta reala a maselor fata de un lider autoritar. Principiul de domino poate \u00eentr-adevar ca fie motivat de o asemanare ideologica \u00eentre tipurile de regim – asa cum tarile din Europa de Est erau unite de o ideologie comunista si revolutia a fost una de tip anticomunist, tarile arabe sunt descrise unitar de un sir de regimuri autoritare laice, \u00eempotriva carora se ridica o opozitie motivata ideologic de valorile islamice. \u00centr-adevar, nu putem avea un sir de revolutii at\u00e2ta timp c\u00e2t nu avem un mesaj comun, iar acest mesaj trebuie sa aiba o forta de coagulare a societatii. Diferenta de esenta fata de revolutiile din 1989 este aceea ca nu cei de la putere au ideologia, ci opozitia, cei de la putere au doar abuzurile. Din aceasta perspectiva, revolutiile din lumea araba sunt exact opusul revolutiilor din Europa de Est, or, at\u00e2ta timp c\u00e2t exista o structura ideologica capabila sa sustina un demers revolutionar, acest demers are toate sansele sa ajunga la putere, dar asta e departe de a \u00eensemna evolutia pe calea democratiei.
\nIluzia comparatiei cu revolutiile din \u201989 tine exact de presupunerea unei legaturi necesare \u00eentre democratizare si revolutie. De fapt, implicatia democratizarii \u00een urma unei revolutii\u00a0 e una destul de rara, \u00een ciuda legaturilor pe care g\u00e2ndirea de st\u00e2nga le face \u00eentre proiectul de emancipare si revolutie. De fapt, sa luam termenul \u00eensusi de revolutie folosit de presa: revolutia presupune trecerea de la un sistem politic la un altul, or, \u00een momentul \u00een care scriu acest articol, nu s-a petrecut nici o schimbare de regim, iar \u00een termeni strict tehnici avem de a face cu o revolta a populatiei, e adevarat, una consistenta numeric, dar statistica nu o va face sa treaca de la revolta la revolutie, ci doar capacitatea de a schimba institutiile politice ar putea avea acest efect.
\nDaca schimbarea de regim va reusi, vom fi avut de-a face cu o revolutie. Paradigma revolutiei este Revolutia Franceza, schimbarea de regim prin violenta, instaurarea terorii, uciderea sistematica dar arbitrara a membrilor vechiului regim. Modelul ei este urmat cu sfintenie de revolutia rusa. \u00cen ce masura aceste revolutii au dus la democratizare? Daca privim pe termen lung, drumul de la Revolutia Franceza p\u00e2na la democratizarea Frantei a tinut o suta de ani, p\u00e2na la a III-a Republica, ce \u00eencepe \u00een 1870. Timp de o suta de ani Franta a schimbat sapte regimuri politice, trei monarhii, doua republici, doua imperii, asta da stabilitate politica! Daca dau aceasta umila marja de eroare de 100 de ani, se prea poate sa spunem ca si Revolutia Rusa a dus la democratizare, doar ca ea a fost principala cauza a contrarevolutiilor din 1989.
\nNu cred \u00eensa ca relatia cauzala pe care se asteapta sa o vada observatorii fenomenului din Egipt este cea dintre revolutia din 2011 si democratizarea tarii \u00een 2111. Lumea spera ca revolutia sa duca la democratizarea dupa modelul occidental, \u00eenteleasa prin domnia dreptului, schimbari neviolente de regim si participarea tuturor cetatenilor la procesul decizional. Mai corect spus, asta spera occidentalii sa vada \u00een democratizarea Egiptului, probabil ca cetatenii tarii spera pur si simplu la un trai mai bun, ceea ce au visat si rom\u00e2nii \u00een 1989. Sa vedem ce sanse are Egipul sa ajunga la aceasta democratizare! Schimbari nonviolente de regim, pe astea deja le-au ratat! \u00cen momentul \u00een care scriu, la Cairo au loc lupte de strada \u00eentre sustinatorii presedintelui si cei ce vor demiterea sa si presa anunta peste 300 de victime. Domnia dreptului? bine-bine, dar care drept? Deja constitutia Egiptului ia ca sursa de inspiratie sharia si \u201eFratia Musulmana\u201c, liderii opozitiei, au ca proiect socio-politic promovarea valorilor musumane. Ca aceste valori musulmane presupun sau nu lupta \u00eempotriva necredinciosilor e discutabil, e \u00eensa cert ca prin valori musulmane ei \u00eenteleg tipul de familie traditionala \u00een care femeia este supusa autoritatii masculine.\u00a0 Acest lucru e suficient pentru ca islamul sa fie incompatibil cu democratia. Eu nu sustin ca tipul de familie musulmana nu este unul viabil, nici ca sotii \u00een islam \u00eesi bat sotiile, pot foarte bine sa existe familii musulmane \u00een care sotul \u00eesi iubeste sotia si are grija de ea. Doar ca aceasta conceptie asupra femeii este incompatibila cu conceptia despre cetatean, liber si responsabil pentru actele sale.
\nAmenintarea ideologiei islamice <\/strong>
\nDemocratia presupune dreptul fiecaruia de a-si sustine public valorile, mi se va spune, si prin urmare at\u00e2t timp c\u00e2t aceste valori sunt vointa majoritatii, nu trebuie sa ne opunem lor. Daca egiptenii vor un regim politic condus de o grupare islamista, cine suntem noi sa ne opunem vointei poporului? Nu ma \u00eentelegeti gresit, prin grupare islamista nu \u00eenteleg grupare terorista, ci un tip de partid politic cu opinii bine definite asupra a cum trebuie sa arate societatea, mai clar conturate dec\u00e2t \u00een partidele politice clasice, pentru ca sunt inspirate din Coran. Islamul este o teologie politica, o structura \u00een care religiosul, politicul, socialul si juridicul se amesteca. Nu exista o distinctie \u00eentre sfera puterii temporale si sfera bisericii, asa cum exista \u00een cultura crestina.
\nRegimul lui Mubarak a marginalizat acest tip de grupari pentru ca era o dictatura laica, ce exclude religiosul din sfera puterii temporale. Nu cred ca trecerea de la o dictatura laica la o dictatura cu baze religioase e un pas catre democratizare.\u00a0 O sa mi se spuna ca exagerez si ca asa ceva nu mai e posibil \u00een ziua de azi. Europenii au obiceiul de a crede ca ceea ce petrecere la ei acasa e regula, dar acest lucru e o iluzie. Iranul poate constitui un bun exemplu de urmat pentru Egipt si nu doar pentru acesta, ci si pentru Tunisia, Algeria sau pentru alte tari foste colonii, care au simtit mirosul democratiei \u00een departari, dar au preferat pastrarea unui fond traditionalist religios. Un sir de revolutii care, sub justificarea democratizarii unei tari, trece de la dictatura laica militara la o ideologie dominanta, dar aleasa democratic \u00eemi aminteste de povestea alegerii\u00a0 prin vointa majoritatii a lui Hitler si ma face sa am dubii \u00een ceea ce priveste acest criteriu formal de stabilire a democratiei: vointa majoritatii. Daca egiptenii odata reintrati la casele lor vor dori sa voteze pentru schimbarea de regim si vor acorda votul lor \u201eFratiei Musulmane\u201c, constituita \u00een opozitie, criteriile formale ale democratiei vor fi satisfacute, dar nu si fondul ei.
\nOricum, p\u00e2na la acest punct mai este, deocamdata avem de a face cu un conflict de strada \u00een care oamenii \u00eesi \u201erezolva\u201c disputele politice arunc\u00e2nd cu pietre! Iar armata refuza sa intervina ca sa nu creasca numarul de victime. Ce rost mai are un stat daca nu e capabil sa asigure cel putin securitatea cetatenilor sai si daca nu mai are monopolul violentei?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Peste 10 ani studentii la stiinte politice vor \u00eenvata despre valul de revolutii din lumea islamica din 2011. O serie de revolutii legate printr-o structura comuna politica suscita o explicatie teoretica. Seriile de revolutii nu sunt un lucru rar\u00a0 \u00een istorie, dar asta nu presupune nici ca o revolutie poate fi exportata automat (aici a… Cite\u0219te mai mult »Revolutiile din lumea araba, iluzia asemanarii cu revolutiile din 1989<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[3291,2601,4799,4796,4798,4797],"class_list":["post-6404","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-dictatura","tag-egipt","tag-revolutii-anticomuniste","tag-revolutii-in-lumea-araba","tag-revolutiile-din-1989","tag-tunisia"],"views":1897,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6404","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6404"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6404\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6404"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6404"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6404"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}