{"id":6351,"date":"2011-02-10T16:05:19","date_gmt":"2011-02-10T14:05:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6351"},"modified":"2011-02-10T16:05:35","modified_gmt":"2011-02-10T14:05:35","slug":"de-a-filmul-%e2%80%9ethe-green-hornet%e2%80%9c-de-michel-gondry","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-a-filmul-%e2%80%9ethe-green-hornet%e2%80%9c-de-michel-gondry\/","title":{"rendered":"De-a filmul: \u201eThe Green Hornet\u201c de Michel Gondry"},"content":{"rendered":"

P\u00e2na la acest remake al unui serial TV din anii ’60 (bazat, la r\u00e2ndul sau, pe un serial radiofonic din anii ’30), calitatea de supererou a unui personaj de film sau banda desenata presupunea concomitent existenta unor superputeri, a caror absenta putea fi suplinita doar de un numar mare de gadgeturi, respectiv a unui inamic, cu superputeri sau gadgeturi de o natura diferita, dar similare \u00een intensitate. O a treia conditie, facultativa, era existenta unui aliat de plan secund. \u00cen \u201eViespea verde\u201c a lui Michel Gondry, at\u00e2t supereroul, c\u00e2t si inamicul sau prezinta o a patra caracteristica: dependenta de consilieri. Pentru cei doi, brandingul e cel putin la fel de important precum obiectul pe care \u00eel determina. <\/strong><\/em>
\nReclama de sine nu miroase a bine<\/strong>
\nPreocuparea pentru branding se vadeste \u00een alegerea numelui, a vestimentatiei si a accesoriilor, masina si arma fiind cele mai importante dintre acestea din urma. Protagonistul \u00eesi planifica faptele prin interpusi, dar le speculeaza publicitar el \u00eensusi: de \u00eendata ce are ocazia, Britt Reid justitiarul \u00eel foloseste pe Britt Reid proprietarul media ca reprezentant de relatii publice al identitatii sale secunde. \u00cen ceea ce priveste pozitionarea, Chudnofski (Christopher Waltz) afla ca sacoul Gucci are puterea vestei din kevlar si devine Bloodnofski la sugestia unui v\u00e2nzator de droguri, \u00een timp ce Green Hornet \u00eei anticipeaza fiecare miscare la sugestia unei secretare.
\nFara instructiunile lui Lenore Case, eroul \u00eentruchipat de Seth Rogen nu numai ca nu stie ce sa faca: nu stie ce este. Dosarele pe care personajul lui Cameron Diaz i le tot pregateste servesc \u00een acelasi timp de predictii si de profil psihologic. Probabil acesta este motivul pentru care acest Green Hornet din 2011 este at\u00e2t de greu de luat \u00een serios: nici el nu se ia \u00een serios, nici \u00een perioada de incubatie a supereroului, nici mai t\u00e2rziu.
\nTrecut-au anii degeaba<\/strong>
\nBritt Reid \u00eencepe ca un pusti razg\u00e2iat, m\u00e2nios pe tatal care i-a stricat jucaria preferata, si sf\u00e2rseste ca un pusti razg\u00e2iat, cu jucarii preferate noi. \u00cen cel putin 20 de ani de viata, nu pare sa fi c\u00e2stigat altceva dec\u00e2t kilograme. Nu ca filmele cu supereroi ar avea \u00een general mari pretentii, portretele protagonistilor sunt de regula \u00een alb si negru (c\u00e2teodata la propriu) si rareori se compun din mai mult de doua-trei tuse, evidente din primul r\u00e2nd al salii p\u00e2na la coada de bilete si standul de popcorn.
\n\u00censa ceva-ceva tot se schimba pe parcurs. Eroul gaseste \u00een el hotar\u00e2rea de a deveni supererou fie ca urmare a unei traume, fie dintr-o convingere care \u00eencepe sa-l stap\u00e2neasca \u00eencetul cu \u00eencetul si care \u00een final se dovedeste mai puternica dec\u00e2t el. Indiferent daca el ia hotar\u00e2rea sau daca hotar\u00e2rea e cea care se impune de la sine (parintii morti ai lui Bruce Wayne, care cer si cer razbunare), momentul \u00een care transformarea se produce e unul c\u00e2t se poate de serios. Daca nu \u00eentelegem cum trebuie resorturile acestei metamorfoze, filmul trece pe l\u00e2nga noi. Ei bine, schimbarea se produce \u00een \u201eThe Green Hornet\u201c asa cum se iau toate marile hotar\u00e2ri \u00een comediile cu Seth Rogen: alimentata de un drog, care de data aceasta se \u00eent\u00e2mpla sa fie doar alcoolul.
\nTatal lui Britt moare ca urmare a unei \u00eentepaturi de viespe. Aceasta moarte nu \u00eel da peste cap si nu \u00eel face sa porneasca cruciade \u00eempotriva raului si a raufacatorilor. Corect ar fi sa spunem ca Rogen \u00eel interpreteaza pe Reid ca si cum moartea tatalui sau \u00eel sucareste; nu mult, ci doar un pic, si nu pentru ca tinea la el, ci pentru ca \u00eei schimba viata \u00eentr-un moment \u00een care numai de asta nu avea chef. Din munca de o viata a tatalui (jurnalismul), nu \u00eentelege o iota. Devine erou pentru ca se \u00eent\u00e2mpla sa dea peste niste derbedei atunci c\u00e2nd el \u00eensusi \u00eencalca legea, \u00eencerc\u00e2nd (si reusind) sa decapiteze statuia din cimitir a tatalui sau.
\nCeea ce lui \u00eei place e sa petreaca. \u00cen debutul filmului, \u00eel vedem pe repede \u00eenainte h\u00e2rjonindu-se cu o bruneta anonima prin toate masinile tatalui sau. E reeditarea pe care un regizor de videoclipuri de manele ar face-o scenei din \u201ePortocala mecanica\u201c, cea \u00een care Alex coregrafiaza o partuza pe muzica de Rossini. Acest Kubrick al lui 2011, pe care eu unul \u00eel imaginez fara prea mari eforturi poz\u00e2ndu-se \u00een oglinda cu telefonul mobil si arat\u00e2nd catre obiectiv h\u00e2rtii de un dolar, se \u00eent\u00e2mpla sa fie fosta mare speranta Michel Gondry. \u00cen filmografia lui Gondry, \u201eThe Green Hornet\u201c e ca experienta de live chat pentru arhitecta aspiranta. Ceva ce ai face mai bine sa nu treci \u00een CV.
\nCamaraderia are picioare scurte<\/strong>
\nDaca \u201eThe Green Hornet\u201c e un film cu supereroi atipic, aceasta se \u00eent\u00e2mpla si datorita elementelor de comedie. Una grosiera, \u00een care personajele nu spun doar \u201ePupa-ma-n fund!\u201c, ci si explica \u00een detaliu cum decurg pupaturile, dar ceea ce mineaza at\u00e2t seriozitatea, c\u00e2t si umorul este acelasi lucru, o reinventare moderna a conceptului de camp.
\n\u201eThe Green Hornet\u201c e mai putin despre dusmania dintre Brett Reid si Bloodnofski dec\u00e2t despre prietenia dintre el si Kato, despre tovarasia dintre ei, care e doar o varianta a tovarasiei pe care am mai vazut-o de at\u00e2tea ori \u00een comediile cu Rogen. E ca un fel de casnicie \u00eentre doi barbati care nu dau semne ca ar fi gay, dar care \u00een cea mai mare parte din timp se comporta ca niste adolescenti. E o joaca de-a sentimentele a unor copii mari si o joaca de-a filmul a unui actor mic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u00e2na la acest remake al unui serial TV din anii ’60 (bazat, la r\u00e2ndul sau, pe un serial radiofonic din anii ’30), calitatea de supererou a unui personaj de film sau banda desenata presupunea concomitent existenta unor superputeri, a caror absenta putea fi suplinita doar de un numar mare de gadgeturi, respectiv a unui inamic,… Cite\u0219te mai mult »De-a filmul: \u201eThe Green Hornet\u201c de Michel Gondry<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[4768,150,83],"class_list":["post-6351","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-the-green-hornet-de-michel-gondry","tag-cinema","tag-film"],"views":3882,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6351","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6351"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6351\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6351"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6351"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6351"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}