{"id":6339,"date":"2011-02-10T15:50:38","date_gmt":"2011-02-10T13:50:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6339"},"modified":"2011-02-10T15:52:34","modified_gmt":"2011-02-10T13:52:34","slug":"maxxi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/maxxi\/","title":{"rendered":"MAXXI"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/em><\/p>\n

Se pronunta maxi, dar, de fapt, acronimul celui mai nou muzeu de arta contemporana din Europa vine de la Muzeul National al Artelor Secolului XXI. Spre sf\u00e2rsitul secolului trecut, devenise evident ca vechea Galerie Nationala de Arta Moderna din Roma, care adaposteste colectii de arta din secolele XIX si XX, nu va putea continua sa str\u00e2nga operele create de autorii contemporani; de mult, deja, numele muzeului nu mai concorda cu ceea ce colectiona, pentru ca nu mai puteam vorbi despre \u201earta moderna\u201c dupa Al Doilea Razboi Mondial. Asadar, \u00een 1997, profit\u00e2nd de faptul ca de altfel ca peste tot \u00een Europa, ca urmare a \u00eencheierii Razboiului Rece, armata \u00eesi reducea efectivele si renunta la unele dintre spatiile ocupate, Walter Veltroni, ministru al culturii \u00een Guvernul Prodi, a solicitat ca \u00eentr-o zona de cazarmi (Montello, \u00een nordul Romei, nu departe de Stadionul Olimpic si de Auditorium-ul proiectat de Renzo Piano), parasita de armata, sa se construiasca un muzeu dedicat artei si arhitecturii contemporane. Un an mai t\u00e2rziu, Ministerul a lansat un concurs de idei iar \u00een 1999 proiectul propus de arhitecta irakiana stabilita la Londra, Zaha Hadid, a fost declarat c\u00e2stigator. Constructia (care a integrat si una dintre cladirile fostei cazarmi) a \u00eenceput \u00een 2003, iar muzeul a fost deschis publicului la sf\u00e2rsitul lunii mai 2010. <\/strong><\/em>
\nSpatiul proiectat de echipa condusa de Zaha Hadid este unul cu o aparenta contradictorie. Pe de o parte, liniile constructiei par sa fie suave, ondul\u00e2ndu-se poetic \u00een curtea rectangulara; pe de alta parte, betonul \u201ecurat\u201c, lasat la vedere, fara alte finisaje, lasa sa se \u00eentrevada o anume directete a constructiei, taiate ferm, \u00een materiale dure, dar cu delicatete \u00een forma. \u00cen interior, muzeul pare sa faca risipa de spatiu. Rampele si scarile sunt disproportionat de mari \u00een raport cu salile de expunere (cel putin, cele care sunt deschise spre vizitare). Totul pare g\u00e2ndit pentru un muzeu \u00een care nu expozitiile constituie punctul central al activitatii. Totusi, curatorii muzeului si-au luat rolul \u00een serios, asa \u00eenc\u00e2t se straduiesc sa asigure un minim de expozitii vizitabile, chiar daca deocamdata impresia generala este ca muzeul a fost deschis \u00eenainte ca totul sa fie foarte bine pregatit, doar pentru ca trebuia \u00eendeplinit un termen \u00een timpul mandatului ministrului Sandro Bondi.
\nUna dintre expozitiile vizitabile acum este omagiul adus unui arhitect care pare sa fi fost, \u00een anumite privinte, un precursor al Zahei Hadid: Pier Luigi Nervi, \u201eregele betonului armat\u201c, autorul Stadionului Olimpic din Roma, dar si cel care \u00een 1952 a primit comanda proiectarii sediului principal UNESCO \u2013 o cladire care pare s-o fi inspirat, \u00een anumite privinte, pe Zaha Hadid, pentru MAXXI: acelasi respect pentru frumusetea cenusie a betonului turnat perfect (un detaliu care, probabil, l-ar fi impresionat pe un artist precum Peter Jacobi, autorul Memorialului Victimelor Holocaustului inaugurat \u00een Bucuresti \u00een 2009).
\nProblema pe care ar trebui sa o rezolve conducerea muzeului (si care, pe alocuri, aminteste de cea pe care au avut-o muzeografii de la Guggenheim din New York \u00eentr-o cladire proiectata de Frank Lloyd Wright, care atrage, domina orice expunere interna), este ca publicul va trebui sa vina la muzeu pentru a vedea si altceva dec\u00e2t o cladire interesanta. Or, din aceasta perspectiva, muzeul roman se afla de abia la \u00eenceput de drum. Cei mai \u201ebatr\u00e2ni\u201c artisti reprezentati \u00een colectia permanenta au acum \u00een jur de 50 de ani, desi exista si lucrari ale unora din generatii mai vechi, cum sunt Mario Merz (1925\u20132003), Michelangelo Pistoletto (nascut \u00een 1933) sau Alighiero Boetti (decedat \u00een 1994, c\u00e2nd avea 54 de ani). Evident, ca orice muzeu de arta contemporana actual, desi se concentreaza pe activitatea autorilor nationali, tinta sa este universala; holul central al muzeului, de exemplu, este dominat de o lucrare a britanicului de origine indiana, Anish Kapoor. Totusi, muzeul este foarte preocupat sa sustina arta italiana, lans\u00e2nd concursuri nationale de creatie si promov\u00e2nd, pe toate caile, tinerii artisti.
\n\u00cenfiintat ca o fundatie autonoma, subordonata administrativ ministerului de profil, dar cu o foarte mare libertate de miscare, MAXXI \u00eencearca sa uneasca artele vizuale (artele plastice, fotografia, cinematografia) cu arhitectura (o \u00eencercare reusita si \u00een alte parti), las\u00e2nd locul cuvenit si experimentelor din artele spectacolului.
\nDesigur, vizitarea unui muzeu cum este MAXXI nu poate sa nu aminteasca unui rom\u00e2n de problemele Muzeului National de Arta Contemporana al Rom\u00e2niei, MNAC-ul, un muzeu care are colectii incomparabil mai mari dec\u00e2t cele ale omologului italian, dar are si probleme la fel de mari. Nu am sa ma refer aici la buget; criza a devenit, oricum, o scuza omniprezenta. Cred ca las\u00e2nd la o parte cele discutate \u00eentr-un articol anterior dedicat integral muzeului rom\u00e2nesc de arta contemporana, muzeul de la Bucuresti are nevoie nu doar de mai multe resurse (\u00een toate sensurile: umane, financiare, logistice), dar si de o mai mare deschidere catre celelalte arte. Evident, normal ar fi sa avem, asa cum am mai avut ocazia sa o spun, un muzeu al arhitecturii si al constructiilor si, independent de acesta, un muzeu al fotografiei. Asa ar fi normal si am sperat multi ani de zile ca acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla. Poate ca cineva din Ministerul Culturii va gasi energia necesara pentru a demara \u00een mod real aceste proiecte. Daca acest lucru, \u00eensa, nu se va \u00eent\u00e2mpla, probabil ca MNAC va trebui sa \u00eesi asume o povara \u00een plus si sa \u00eencerce sa acopere un gol institutional resimtit de multa vreme \u00een Rom\u00e2nia. Patrimoniu, slava Domnului, exista. Spatii, bani si oameni, din pacate, nu suficienti. Dar momentul cel mai potrivit pentru a lua o decizie este acum. Rezultatele se vor vedea dupa ce criza se va fi terminat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Se pronunta maxi, dar, de fapt, acronimul celui mai nou muzeu de arta contemporana din Europa vine de la Muzeul National al Artelor Secolului XXI. Spre sf\u00e2rsitul secolului trecut, devenise evident ca vechea Galerie Nationala de Arta Moderna din Roma, care adaposteste colectii de arta din secolele XIX si XX, nu va putea continua sa… Cite\u0219te mai mult »MAXXI<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[4763,4764,4765],"class_list":["post-6339","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-galeria-nationala-de-arta-moderna-din-roma","tag-maxxi","tag-muzeul-national-al-artelor-secolului-xxi"],"views":1933,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6339","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6339"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6339\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6339"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6339"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6339"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}