{"id":6331,"date":"2011-02-10T15:45:54","date_gmt":"2011-02-10T13:45:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6331"},"modified":"2011-02-10T15:47:36","modified_gmt":"2011-02-10T13:47:36","slug":"s-au-scumpit-zarzavaturile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/s-au-scumpit-zarzavaturile\/","title":{"rendered":"S-au scumpit zarzavaturile"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Ceva se \u00eent\u00e2mpla \u00een lume. \u00cen bine, \u00een rau, ram\u00e2ne de vazut, dar ceva totusi se \u00eent\u00e2mpla. La \u00eenceput au fost alegerile prezidentiale din C\u00f2te d&#8217;Ivoire soldate cu doi c\u00e2stigatori, unul recondus la putere de Curtea Constitutionala, celalalt proclamat de Comisia electorala si, o premiera \u00een istoria nu prea convingatoare a organizatiei, recunoscut de Natiunile Unite. De doua luni, Alassan Outtara asteapta \u00een hotelul Le golf din Abidjan (\u201eRepublica Le Golf\u201c), protejat de trupele ONU, daca nu o interventie militara de anvergura si un nou razboi civil \u00een perspectiva \u00eentre nordul musulman si sarac si sudul crestin si bogat, cel putin un comando capabil sa-l \u201eextirpe\u201c din palat pe Laurent Gbagbo care, \u00een ciuda presiunilor si a sanctiunilor \u201ecomunitatii internationale\u201c, continua sa conduca si sa controleze tara. Un dictator, dupa unii si, dupa aceiasi, un altul ce-si asteapta r\u00e2ndul.<\/strong><\/em><br \/>\nA urmat \u201erevolutia iasomiei\u201c \u00een Tunisia. S-a descoperit \u00eentre timp ca iasomia, pe care politicienii si comentatorii Occidentului grijuliu, c\u00e2nd \u00eel aranjeaza, cu starea democratiei \u00eentr-o tara sau alta a lumii, s-au grabit s-o \u00eenscrie \u00een colectia tot de ei inventata a \u201erevolutiilor\u201c cu nume de culori si de flori, fusese deja confiscata de dictatorul Ben Ali pentru a-i seduce pe turisti. Tot \u00eentre timp s-a ajuns la concluzia ca ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Tunisia (si poate se mai \u00eent\u00e2mpla la data aparitiei acestei corespondente) a fost mai degraba o revolta. Ca si celebra frunza mioritica destinata turistilor occidentali, asemanarile cu desfasurarea evenimentelor din urma cu douazeci si unu de ani din Rom\u00e2nia sunt frapante, iar impresia ca revolta din Tunisia a fost de mult g\u00e2ndita si pregatita si nu se astepta dec\u00e2t momentul si pretextul potrivit pentru a o provoca nu poate fi ignorata. Cel putin din perspectiva noilor orientari politice ale administratiei americane \u00een raporturile sale cu tarile arabe. De altfel, o ancheta despre participarea \u201estrainilor\u201c la evenimente este \u00een curs.<br \/>\nAsadar, cu ceva mai multa sansa dec\u00e2t Ceausestii, Ben Ali si sotia sa Leila au fugit peste noapte \u00een Arabia Saudita si tunisienii au \u00eenceput brusc sa respire aerul tonic al libertatii. Era si timpul, cu precadere pentru tinerele generatii scolite, altminteri gratuit, dar fara nicio perspectiva de a gasi de munca. Niste palate ale dictatorului au fost luate cu asalt si devastate, bijuteriile confiscate au fost aratate la televizor, armata a fraternizat cu poporul, teroristii instalati pe acoperisuri au disparut dupa c\u00e2teva zile fara urma, mai multi responsabili politici au fost arestati, abia format, guvernul de tranzitie dominat de fostii demnitari a si fost contestat, presa obedienta a devenit subit obiectiva, opozantii exilati \u00een Franta si \u00een Anglia, inclusiv islamistii, s-au re\u00eentors\u2026 Tulburator, cu adevarat tulburator entuziasmul frenetic al strazii, admirabile dorinta de schimbare, regasirea libertatii si sperantele legate de democratizarea societatii, dar p\u00e2na una alta revolta n-a vizat sau n-a fost canalizata dec\u00e2t spre clanul prezidential si acolitii sai \u00eembogatiti cu nerusinare. Da frumos \u00een ziare si la televizor aceasta sete de \u00eennoire a societatii, dar nimic nu garanteaza si nimic nu anunta ca visurile \u00eendreptatite de justitie sociala vor deveni realitate. Iluziile s-au platit dintotdeauna scump, rom\u00e2nii stiu c\u00e2te ceva.<br \/>\nDeparte de Romania, unde nostalgia pentru trecut a luat proportii \u00eengrijorator pentru unii de mari, Bebe Doc, dictatorul fugit \u00een urma cu 23 de ani, s-a re\u00eentors \u00een Haiti sub pretextul de a-i fi de folos. Tinuta sub perfuzie economica si politica de protectorii traditionali (Canada, Franta, Statele Unite), devastata de cutremurul din urma cu un an, invadata de 14 000 de organizatii non-guvernamentale cu interese tot at\u00e2t de numeroase, Haiti este de luni de zile o tara aflata \u00een plina debandada post-electorala, unde holera face \u00een fiecare zi victime. Bebe Doc a fost \u00eent\u00e2mpinat cu indignari, proteste si acuzatii de crime contra umanitatii, dar, ce-i drept, de catre simpatizantii reuniti \u00eentr-un minuscul partid duvalierist si de catre cei mai saraci dintre saraci, si cu o anumita speranta de stabilizare a tarii, de rec\u00e2stigare a demnitatii nationale, daca nu a demnitatii pur si simplu. Ca va fi inculpat sau nu, e greu de spus at\u00e2ta vreme c\u00e2t justitia haitiana, ca si celelalte institutii ale statului, este complet paralizata.<br \/>\n\u00cen sf\u00e2rsit, mult mai aproape de Rom\u00e2nia, \u00een Albania, care bate cu voie de la stap\u00e2nire la portile Organizatiei Atlantice, o demonstratie a opozitiei socialiste (care n-a recunoscut ultimele alegeri si cerea demisia guvernului) s-a soldat cu trei morti. Cum se cadea, primul ministru Baschir a evocat scenariul revoltei tunisiene si al teroristilor.<br \/>\nSi iata-ne \u00een Rom\u00e2nia unde, la acest \u00eenceput de an, singurele \u00eent\u00e2mplari notabile par sa fie disputa despre pensiile militarilor, straduinta de a impune prezentului si eternitatii un \u201emare dizident\u201c, flecareala la televizor a doi dintre \u201edizidentii\u201c mai marunti, dar comod instalati \u00een fotoliile de \u00eendrumatori curati la minte si la suflet ai natiei despre prostie si alte pacate ale plebei contemporane cu ei, si scumpirea zarzavaturilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ceva se \u00eent\u00e2mpla \u00een lume. \u00cen bine, \u00een rau, ram\u00e2ne de vazut, dar ceva totusi se \u00eent\u00e2mpla. La \u00eenceput au fost alegerile prezidentiale din C\u00f2te d&#8217;Ivoire soldate cu doi c\u00e2stigatori, unul recondus la putere de Curtea Constitutionala, celalalt proclamat de Comisia electorala si, o premiera \u00een istoria nu prea convingatoare a organizatiei, recunoscut de Natiunile&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/s-au-scumpit-zarzavaturile\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">S-au scumpit zarzavaturile<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[4757,4756,4758],"class_list":["post-6331","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-republica-le-golf","tag-cote-divoire","tag-laurent-gbagbo"],"views":2241,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6331","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6331"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6331\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6331"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6331"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6331"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}