{"id":6236,"date":"2011-02-03T12:17:10","date_gmt":"2011-02-03T10:17:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6236"},"modified":"2011-02-03T12:18:32","modified_gmt":"2011-02-03T10:18:32","slug":"cum-traieste-un-filosof","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cum-traieste-un-filosof\/","title":{"rendered":"Cum traieste un filosof"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/em><\/p>\n

Stim cu totii ca filosofia este o disciplin\u00e3 autonoma a culturii av\u00e2nd ca obiect cunoasterea formelor si proceselor g\u00e2ndirii. Ca este o modalitate de g\u00e2ndire si investigare, formata dintr-un ansamblu de notiuni si idei, care tinde sa cunoasca si sa \u00eenteleaga sensul existentei sub aspectele sale cele mai generale. Sunt cunoscute, de asemenea, abordarile filosofice asupra filosofiei. Stim ca perspectivele asupra filosofiei sunt diverse si uneori divergente. Dar sunt putine demersurile teoretice asupra filosofilor. Ian Ravenscroft, profesor de filosofie asociat la Universitatea Flinders, Australia, umple acest gol cu un material \u00een numarul din octombrie \u2013 noiembrie al revistei \u201ePhilosophy Now\u201c. Articolul se intituleaza \u201eHow To Be A Philosopher\u201c si se vrea creionarea unui profil al filosofului. Cine este filosoful? Cum se \u00eembraca? Ce man\u00e2nca si ce bea? Mai jos aveti c\u00e2teva raspunsuri. <\/strong><\/em><\/p>\n


\n<\/strong><\/em>Cum se \u00eembraca filosoful<\/strong>
\nFilosofii sunt rareori interesati de propria vestimentatie. Hainele pot fi o sursa de placere estetica si sunt putini filosofi categoric \u00eempotriva placerii estetice. Cu toate acestea, exista optiuni vestimentare care sunt \u00een contradictie cu spiritul filosofiei. Filosofia este, \u00een esenta, un demers anti-autoritar sau, cel putin, filosofia recunoaste numai autoritatile\u00a0 fundamentate \u00een argumente si dovezi. Dubioasa autoritatea a majoritatii, a religiei si a statului, cu tendintele lor de a cere supunere oarba, au intrat \u00een permanenta \u00een contradictie cu eforturile filosofice. Este uimitor c\u00e2t de multi filosofi, de la Socrate la Ab\u00e9lard sau Russell, a avut probleme cu autoritatile lumesti. Unul dintre lucrurile interesante legate de autoritati si regimurile autoritare este fascinatia pentru uniforme si jocul cu tinutele. De la camasa maro fascista la sutana violeta a episcopului, autoritatile au o atractie fetisa pentru croitor si modista. Unele uniforme, de exemplu, echipamentul fotbalistilor, au doar o functie practica \u2013 \u00eenlesnesc adoptarea unor roluri. \u00cen cazul \u00een care cineva este\u00a0 tentat de o uniforma, sau, si mai rau, este tentat sa o impuna si altora ar trebui ori sa-si reconsidere pozitia si ori sa renunte la acreditarile filosofice.
\nCe man\u00e2nca filosoful <\/strong>
\nFilosofi m\u00e2nca tot felul de lucruri, la fel ca o persoana obisnuita. Printre filosofi exista \u00eensa o tentatie puternica spre vegetarianism, cel putin \u00een r\u00e2ndul filosofilor contemporani de limba engleza. Aceasta tentatie se datoreaza \u00een mare masura influentei lui Peter Singer. Singer a convins multi filosofi contemporani ca a consuma carne este o alegere gresita din punct de vedere moral. El nu neaga faptul ca a consuma carne este o sursa de placere si de proteine, dar insista asupra faptului ca beneficiile pe care le obtinem din consumul de carne sunt \u00een \u00eentregime depasite de costurile pe care le sufera animalele. Placerile noastre sunt platite cu durerea animalelor, si asta e inacceptabil, \u00een viziunea lui.
\nCe bea filosoful<\/strong>
\nTuturor ne place sa bem. Sa bem orice. \u00cen proportie coplesitoare, filosofii prefera vinul rosu si cafeaua. Exista chiar o expresie celebra: \u201ein vino veritas\u201c, atribuita scriitorului roman Pliniu cel Batr\u00e2n. De aici s-a fundamentat legatura dintre vin si adevar, dintre cupele ad\u00e2nci de vin si adevarata natura a lucrurilor. Pentru filosoful australian John Bigelow, fraza sufera o mica modificare: \u201e\u00een caffeina veritas\u201c \u2013 \u00een cofeina este adevarul. Desigur, o cafea buna poate sa puna \u00een miscare mai bine sucurile cognitive. Si-am fi tentati sa-i dam dreptate.
\nCe citeste filosoful <\/strong>
\nPentru a fi un bun filosof trebuie sa citesti multa filosofie buna. Anders Eriksson, un expert \u00een formarea de experti, a estimat ca ai nevoie de aproximativ 10.000 de ore de practica pentru a deveni un expert veritabil \u00een orice domeniu. \u00cen filosofie, practica include, dar fara sa fie epuizata, interactiunea mintii cu mare filosofie. Si cea mai buna cale de a interactiona este lecturarea marilor carti de filosofie. Pentru toti filosofi fiind singura cale.<\/p>\n

Uneori raspunsurile pe care le cauti sunt \u00eengropate \u00eentr-o carte plictisitoare, caz \u00een care, trebuie sa ai dinti puternici si rabdarea unei cotofene. Daca nu esti dispus la un travaliu at\u00e2t de laborios, ai doua variante:\u00a0 fie cauti ceva mai interesant de citit, daca o carte de filosofie se dovedeste a fi plictisitoare sau irelevanta, fie apelezi la asa numitele lucrari de sinteza sau ghiduri filosofice. \u00cen ultimii douazeci de ani, un numar mare de dictionare filosofice, manuale si ghiduri de studiu au aparut pe piata si \u00een Rom\u00e2nia. Unele pot fi incredibil de utile si chiar foarte distractive. Daca ar fi sa ne referim doar la cele de limba engleza, unele dintre cele mai cunoscute ghiduri \u00een filosofie ram\u00e2n \u201eBlackwell Companion to the Philosophy of Mind\u201c editata de Samuel Guttenplan, \u201eOxford Dictionary of Philosophy\u201c de Simon Blackburn sau on-line \u201eStanford Encyclopedia of Philosophy\u201c, editata de Edward Zalta. Un adevarat rasfat.
\nCe g\u00e2ndeste filosoful <\/strong>
\nDaca deschideti aproape orice manual de filosofie veti constata ca filosofia a fost preocupata \u00eentotdeauna de adevar, frumusete si bine. \u00cen acest moment, un astfel de demers ar putea sa para absurd de nefolositor. Chiar filosofii o spun. \u00cen fapt, toate stiintele asa zis naturale si sociale ofera teren fertil filosofiei. De la arta la literatura, de la stiinte politice si istorie, la lumea virtuala. Daca ar fi sa dam niste exemple, am putea sa ne oprim la Kim Sterelny, care interactioneaza fructuos cu biologia evolutionista si stiintele cognitive \u00een lucrarea sa filosofica \u201eThought in a Hostile World\u201c. Susan Hurley face descoperiri importante despre originile comportamentului violent \u00een \u201eImitation, Media Violence, and Freedom of Speech\u201c iar Martha Nussbaum atrage atentia asupra functiei normative a literaturii \u00een \u201ePoetic Justice\u201c. Jonathan Glover a scris \u201eHumanity\u201c, o istorie morala remarcabila a secolului XX.<\/p>\n

Exista curente filosofice care refuza sa se angajeze \u00een competitie cu cercetarea stiintifica si se focalizeaza doar pe domeniul lor de interes. Rezultatul unei astfel de focalizari da o anumita aura de unicitate, o unicitate uneori comica, tragica ocazional, si \u00een putine cazuri profunda. Exista, de asemenea, si filosofi at\u00e2t de coplesiti de puterea stiintei si fascinati de rezultatele ei \u00eenc\u00e2t cad \u00een cealalta extrema si ajung sa-si bata joc de propria disciplina. Atitudine la fel de comica si de tragica ca si cea care repudiaza stiinta.<\/p>\n

Exista si o categorie de filosofi care stiu sa trateze subiecte care nu au facut parte din repertoriul meditatiei filosofice. Eseul \u201eOn Bullshit\u201c a lui Harry Frankfurt este un exemplu sugestiv. Harry Frankfurt ofera un subiect pe care nu-l regasesti nici \u00een Platon, nici la Kant, nici la Nietzsche. \u00cen \u201eOn Bullshit\u201c, Frankfurt distileaza o traditie filosofica \u00een c\u00e2teva mii de cuvinte. Dupa el \u00eentreaga istorie a filosofiei nu este dec\u00e2t o lupta permanenta cu prostii si prostia. Socrate, de exemplu, avea un nas fin \u00een a detecta prostia si suficienta rabdare pentru a o dezvalui. El era necrutator cu prostii care se prezentau ca autoritati \u00een cunoastere. Potrivit mitului, Socrate a acceptat sa fie declarat de Oracolul din Delfi ca ar fi cel mai \u00eentelept dintre oameni numai dupa ce si-a dat seama ca \u00eentelepciunea lui consta \u00een aprecierea profunda a ignorantei sale.
\nCum g\u00e2ndeste filosoful <\/strong>
\n\u00cen filosofie poti sa te situezi pe orice pozitie, oric\u00e2t de scandaloasa ar fi, at\u00e2t timp c\u00e2t poti sa ti-o sustii cu un argument bun. \u00cen \u201eOn The Plurality of Worlds\u201c, David Lewis si-a aparat scandalos de stralucit pozitia sa conform carei aceasta lume este doar una dintr-o infinitatea de lumi. De asemenea, \u00een contradictie cu bun simt, Paul Churchland si-a argumentat abil socanta tez\u00e3 conform careia convingerile sau dorintele noastre nu exista, ci sunt doar simple iluzii.<\/p>\n

Este destul de greu sa gasesti un argument bun. Ai nevoie de multa practica pentru a deveni calificat \u00een sustinerea premiselor si pentru a urma pasii necesari pentru construirea unui argument p\u00e2na la final. A te familiariza cu argumentele marilor filosofi din trecut este o modalitate excelenta de a obtine practica necesara.
\nAtitudinea filosofului<\/strong>
\nFilosofii trebuie sa fie capabil sa-si exprime g\u00e2ndurile \u00een maniere multiple, \u00een special \u00een forma scrisa. Cuvintele scrise pot fi revizuite mai usor si mai bine dec\u00e2t cele exprimate verbal \u00een timpul unei conversatii. Este important sa-ti expui \u00een permanenta public propria filosofie. Platon si-a petrecut toata viata lui fac\u00e2nd-o. Argumentele \u2013 derivatii rationale ale concluziilor din premise \u2013 sunt esentiale pentru filosofie. Dar argumentele \u00eentr-un alt sens \u2013 ca schimb viguros de idei, fie verbal sau \u00een scris \u2013 sunt foarte frecvente \u00een filosofie. Schimbul viguros este esential pentru obtinerea adevarului. Cei care sunt timizi \u00een fata adevarului tind sa fie timizi mai departe si \u00een argumentare. Exista sanse sa fii acuzat ca esti agresiv, dar aceasta acuza vine din partea celor care sunt nerabdatori sa evite examinarea publica a convingerilor intense. Deci, un filosof trebuie sa fie pregatit pentru atacuri si acuze grele. Aceasta nu-l va ucide pe filosof si poate sa-l ajute sa-si dezvolte capacitatea de a \u00eentelege.
\nUnde locuieste filosoful si cine
\n\u00eel angajeaza<\/strong>
\nColegiile si universitatile sunt cei mai mari angajatori de filosofi. \u00cen Statele Unite sunt angajati cei mai multi filosofi profesionisti, aproximativ 15500, cu un salariu mediu de 66.000 dolari pe an. Cei mai multi filosofi locuiesc \u00een orase, \u00een preajma colegiilor sau \u00een zone metropolitane mari, cu toate ca un filosof poate sa-si practice disciplina oriunde. Unii dintre filosofii cunoscuti, cum ar fi Henry David Thoreau, practicau filosofia \u00een padure, \u00eentr-un mod solitar.
\nIluminarea filosofului<\/strong>
\nMarele filosof american Jerry Fodor, caruia \u00eei place sa glumeasca despre orice, a fost o data acuzat ca nu ia \u00een serios filosofia. El a raspuns ca ia \u00een serios filosofia, doar ca nu se poate lua pe sine \u00een serios. Exact, asta \u00eenseamna iluminarea filosofului.
\nSubiectele preferate ale filosofului: viata si moarte <\/strong>
\nFilosofia ar fi de-a dreptul inutila daca nu ne-ar ajuta sa traim conform valorilor noastre si sa privim moartea fara frica. Diogene, Socrate si Voltaire au refuzat sa-si compromita valorile. Se spune ca Alexandru cel Mare, betiv, ucigas si \u00eensetat de razboaie s-a oferit, marinimos, sa-i faca o favoare lui Diogene Cinicul. Diogene, care era la plaja \u00een momentul respectiv, i-a replicat: \u201eV-as ruga sa nu-mi stati \u00een soare.\u201c<\/p>\n

Multi filosofi au murit fara frica. Paradigma antica a fost instaurata de Socrate, care a baut calm cucuta dupa o seara de conversatie filosofica. \u00cen timpurile moderne, paradigma a instituit-o David Hume care a stat calm \u00een fata mortii si si-a facut de rusine detractorii ecleziastici. Filosofia da \u00een practica o rigiditate speciala coloanei vertebrale, cel putin unora dintre filosofi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stim cu totii ca filosofia este o disciplin\u00e3 autonoma a culturii av\u00e2nd ca obiect cunoasterea formelor si proceselor g\u00e2ndirii. Ca este o modalitate de g\u00e2ndire si investigare, formata dintr-un ansamblu de notiuni si idei, care tinde sa cunoasca si sa \u00eenteleaga sensul existentei sub aspectele sale cele mai generale. Sunt cunoscute, de asemenea, abordarile filosofice… Cite\u0219te mai mult »Cum traieste un filosof<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[1930,4683,4682],"class_list":["post-6236","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-filosofi","tag-profesori-de-filosofie","tag-viata-filosofului"],"views":3475,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6236","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6236"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6236\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6236"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6236"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6236"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}