{"id":6231,"date":"2011-02-03T12:09:14","date_gmt":"2011-02-03T10:09:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6231"},"modified":"2011-02-03T12:11:37","modified_gmt":"2011-02-03T10:11:37","slug":"cum-s-a-decis-moartea-lui-patrascanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cum-s-a-decis-moartea-lui-patrascanu\/","title":{"rendered":"Cum s-a decis moartea lui Patrascanu?"},"content":{"rendered":"

\u201eLucretiu Patrascanu \u2013 Moartea unui lider comunist\u201c, cartea Laviniei Betea, a aparut \u00een 2001, la Editura Humanitas. Distinsa cu Premiul Academiei Rom\u00e2ne \u00een 2003, o a doua editie a volumului a fost publicata de Editura Curtea Veche \u00een 2006. Aceeasi editura pregateste \u00een prezent o a treia editie a acestei lucrari de referinta \u00een istoriografia rom\u00e2neasca. Istoria recenta fiind spatiul miscator al confruntarilor, dezbaterilor si integrarii noutatilor, le propunem cititorilor nostri un fragment din capitolul, revazut si adaugit, referitor la contextul deciziei politice a procesului Patrascanu. (redactia)<\/strong><\/em><\/p>\n

Gheorghiu-Dej dixit:
\n\u201eO sa st\u00e2rnim frica la toti…\u201c<\/strong><\/p>\n

Multi dintre detinutii politici sovietici au fost, la putina vreme dupa moartea lui Stalin, eliberati din lagare si \u00eenchisori din dispozitia lui Beria. La finele lui 1953 \u00eensa, temutul sef al serviciilor speciale sovietice a fost condamnat si executat de \u00eensisi \u201etovarasii de lupta\u201c, ai sai si ai lui Stalin. Dupa tipicul consacrat, sotia si fiul sau au fost trimisi, la r\u00e2ndu-le, \u00een \u00eenchisoare. Lupta pentru putere \u00eencepe \u00eentre cei ce fusesera \u201eoamenii lui Stalin\u201c. Iar \u00een statele-satelit, \u201eunitatile monolitice\u201c ale conducerilor de partid se fisureaza \u00een bucati ce vor fi atrase magnetic de diferitele nuclee intrate \u00een competitia suprema a Kremlinului. P\u00e2na la \u201eraportul secret\u201c prezentat la Congresul al XX-lea al PCUS din 1956, mentalitatile epocii si deciziile politice din lagarul socialist asigura continuitatea coerenta a epocii staliniste. \u00cen Rom\u00e2nia, ca si \u00een celelalte state-satelit, schimbarile de la Kremlin potenteaza miscari \u00een nucleul decizional. Schisma conducerii rom\u00e2nesti devine evidenta abia \u00een 1957, c\u00e2nd Gheorghiu-Dej \u00eei elimina pe Chisinevschi si Miron Constantinescu, pedepsindu-i, cu \u00eent\u00e2rziere, pentru fapte ce-si au \u00eenceputul mult mai devreme.<\/p>\n

Dorea careva dintre membrii Biroului Politic al CC al PMR sa-i ofere lui Patrascanu conducerea partidului, ca unul ce avusese de suferit de pe urma lui Stalin si a \u201eacolitilor\u201c acestuia? Desi s-au facut, dupa 1968, referiri la potentialitatea instalarii lui Patrascanu la conducerea partidului dupa moartea lui Stalin, asemenea ipoteze nu sunt sustinute de argumente si dovezi istoriografice. Ca si \u00een 1944, nici dupa 1953 Patrascanu nu intra \u00een planurile comunistilor rom\u00e2ni sau ale Moscovei.<\/p>\n

Ce aflam acum din arhivele Cancelariei CC al PCR despre decizia procesului Patrascanu? Miscarile de protest si grevele muncitorilor est-germani, cehi si polonezi, ce-au succedat mortii lui Stalin, determina \u00eenchiderea santierului Canalului Dunare-Marea Neagra si adoptarea unui \u201enou curs\u201c al politicii economice cu accent mai pronuntat pe \u00eembunatatirea alimentatiei si conditiilor de viata ale populatiei.1 \u00cen paralel se iau masuri represive care sa conduca la descurajarea oricaror miscari de revolta. Cele doua mijloace clasice ale domesticirii salbaticiunilor si gloatei \u2013 recompensa si pedeapsa \u2013 sunt puse \u00een aplicare la scara nationala de catre nucleul politic de decizie condus cu prudenta si perfidie de Gheorghiu-Dej.<\/p>\n

Moartea lui Stalin a detreminat \u00eensa si ofensiva serviciilor speciale din frontul capitalist al \u201erazboiului rece\u201c. Spectaculoase capturi de parasutisti spioni a facut Securitatea \u00een iunie si iulie 1953. Capturi senzationale de acelasi gen anuntau agentiile de presa ale URSS, Chinei si Bulgaria, soldate cu condamnari la pedepsa capitala. 2 Astfel ca, \u00een sedinta Biroului Politic al CC al PMR din 2 septembrie 1953 (participanti Gheorghiu-Dej, Iosif Chisinevschi, Gheorghe Apostol, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, Petre Borila, Constantin P\u00e2rvulescu, Dumitru Coliu), primul punct al ordinii de zi a fost \u201eProbleme legate de pregatirea unor procese privind grupuri de spioni\u201c. 3<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere numeroasele speculatii facute asupra deciziei politice, sintetizam \u00een cele ce urmeaza respectivele discutii. Dej conduce sedinta. El este si cel care informeaza ca \u201esunt c\u00e2teva procese de agenturi imperialiste care urmeaza sa fie terminate\u201c. Agenti ai serviciilor de spionaj francez, american, englez, austriac, ai Vaticanului si francmasoni, enumera el (iar cu referire la cei din urma:\u201cNe g\u00e2ndim ca n-ar fi bine ca acestia sa apara ca francmasoni pentru ca ei nu pentru francmasonerie au fost arestati ci pentru munca de spionaj \u00een favoarea unuia sau altuia din statele imperialiste\u201c; apoi sunt si \u00een \u201ecomitetele de lupta pentru pace\u201c). Si tot el propune: \u201eO parte dintre ei asupra carora nu s-au stabilit suficiente dovezi, nu \u00eei vom condamna. \u00censa propun sa se termine cu toate aceste procese. Sa fie procese \u00eenchise nu publice. Despre unele sau altele \u2013 daca ne convine \u2013 putem sa scriem, despre unele mai mult, despre altele mai putin, dupa importanta\u201c. Intervine Chisinevschi cu propunerea unui comunicat asupra proceselor care urmeaza sa se tina fara participare publica. 4<\/p>\n

Toti merita \u201epe baza legilor Republicii noastre\u201c \u2013 zice Dej \u2013 sa fie \u00eempuscati. Dar sunt prea multi si \u201ear putea sa arate ca un fel de macelarire\u201c, prin urmare vor trebui administrate pedepse cu \u00eenchisoarea. Numai \u00een cazuri exceptionale (una-doua cazuri, specifica el fara nominalizare) sa fie condamnati la moarte. Constantinescu intervine cu propunerea condamnarii la moarte a \u201econducatorilor\u201c si a celor care \u201eau activizat si pe altii\u201c. Si mai intrasigent, Borila cere condamnarea la moarte pentru \u201edoi-trei \u00een fiecare proces, altfel \u00eei \u00eencurajam\u201c. Toti sunt de acord.5<\/p>\n

Ca si \u00een cazul discutiilor privind greselile politicii economice, vina este aruncata pe \u201edeviatorii de dreapta\u201c, Teohari Georgescu fiind \u00eenvinuit pentru tergiversarea lucrurilor mai ales \u00een cazul Patrascanu. 6<\/p>\n

Urmeaza informarea si propunerile lui Dej referitoare la Patrascanu:<\/p>\n

\u201eAvem aproape terminata ancheta \u00een legatura cu banda de dusmani Patrascanu, spune el. Materialul este extrem de bogat, organele de ancheta au reusit sa stabileasca aproape complect activitatea criminala a celor implicati. Este vorba de o actiune nu numai de spionaj, diversiune, ci este vorba de o banda organizata, cu ramificatii \u00een strainatate, \u00een slujba strainatatii, care avea ca scop lovitura de stat, acte de asasinate si alte lucruri din acestea, deci rasturnarea prin violenta si cu ajutorul strainatatii a regimului popular stabilit \u00een tara noastra. Patrascanu recunoaste partial ca s-a \u00eent\u00e2lnit cu diversi reprezentanti ai spionajului american si englez, ca a avut \u00eent\u00e2lniri secrete cu anumiti complici, dar ca toate acestea reprezinta lucruri de a se informa, de a se documenta, legaturi \u00eent\u00e2mplatoare, oficiale, \u00een dosul carora se ascunde ca ar fi primit dispozitii de \u00eencolo si \u00eencoace si are atitudinea unui dusman, unui mare bandit, unui vechi contrarevolutionar \u00eenrait si nu recunoaste ca a facut spionaj. Are o atitudine obraznica. La confruntari care au avut loc, care au conturat si au dat greutate materialului, el a avut o comportare obraznica. Nevasta, ibovnica, Tatarescu, toti banditii cu care a fost legat recunosc \u00eent\u00e2lnirile, sedintele secrete, problemele care au fost discutate; au fost restabilite documente, tot. St\u00e2rcea recunoaste. A fost pus fata \u00een fata cu ei, iar Patrascanu tuturora le spune ca mint. El spune ca adevar este numai ceea ce spun el, ca n-are ce sa spuna \u00abacestei anchete\u00bb si spune \u00abveti cunoaste punctul meu de vedere la proces\u00bb. El se pregateste pentru proces. Nu putem sa stam p\u00e2na la calendele grecesti cu aceasta banda din cauza ca Patrascanu are aceasta atitudine. Tovarasii de la Interne propun ca sa aiba loc o convorbire \u00eentre Draghici si unul din membrii Biroului politic \u00een legatura cu unele lucruri. Propun pe tov. C. P\u00e2rvulescu. Sa \u00eencerce a-l determina sa recunoasca. Sigur trebuie \u00eentocmit un plan, \u00eentrebari, pentru a preciza mai bine lucrurile. Sa mai facem o \u00eencercare. Eventual sa fie doi tovarasi cu Draghici.\u201c<\/p>\n

Borila intervine cu observatia ca sunt suficienti Draghici si P\u00e2rvulescu (\u201eNu e bine sa fie si altii\u201c).<\/p>\n

Sedinta continua:<\/p>\n

Tov. Gheorghiu-Dej: \u201eNu e bine ca el o sa latre la proces. Lucrurile vor fi gata spre sf\u00e2rsitul lunii septembrie. Pentru acest proces va trebui pe linie de partid \u2013 tov. Chisinevschi, tov. Borila, cu \u00eenca c\u00e2tiva tovarasi care cunosc bine \u2013 sa dati o m\u00e2na de ajutor, \u00een special pentru partea politica.<\/p>\n

Tov. M. Constantinescu: Nu va fi un proces usor.<\/p>\n

Tov. Gheorghiu-Dej: Trebuie sa stim \u00eencotro ne \u00eendreptam v\u00e2rful. Sa fie o lovitura de gratie data \u00eencercarilor imperialistilor de a restabili vechea or\u00e2nduire prin asemenea mijloace, sa le aratam ca n-a fost Iran aici, sa demascam cercurile burgheze din strainatate si activitatea acestora \u00een continuare \u00eempotriva tarii noastre, politica imperialistilor americani \u00eendeosebi si sa ridicam vigilenta poporului, a partidului, a clasei muncitoare. Aceasta o sa \u00eentareasca \u00eencrederea oamenilor \u00een regim, \u00een forta regimului, \u00een organele regimului. Are o importanta mare acest proces. Deci suntem de acord? (Da).<\/p>\n

Tov. Chisinevschi si Borila vor lua contact cu materialul, vor studia si lucra \u00eempreuna. Tov. P\u00e2rvulescu va sta de vorba cu Draghici, va \u00eentocmi planul \u00eentrebarilor si va face o \u00eencercare de a sta de vorba cu Patrascanu. Este foarte frumos \u00eentr-un proces c\u00e2nd acuzatul vine si recunoaste tot. El stie bine ca nu se poate astepta la nici-o mila din partea noastra si de aceea vorbeste asa. Este un dusman feroce.<\/p>\n

A iesit un material asa de bogat, bun si pentru istorie, pentru piesa de teatru si cinematograf, cu fapte reale, nu lucruri imaginate. Si reprezinta o perioada foarte lunga, cea mai zbuciumata, de formatie a regimului\u201c. 7<\/p>\n

Toti sunt de acord. \u201eO sa st\u00e2rnim frica la toti…\u201c- este concluzia jubilatoare a conducatorului partidului despre rostul viitoarelor procese. 8<\/p>\n

Absenta aducerii \u00een discutie a cazului Vasile Luca este demna de remarcat. Contrar obtuzitatii manifestate \u00een multe studii istorice, Patrascanu nu a fost singurul lider comunist condamnat dupa moartea lui Stalin. Procesul lui Vasile Luca a avut loc \u00een toamna lui 1954, pedeapsa cu moartea fiind comutata \u00eensa \u00een munca silnica pe viata. La aproape un an dupa moartea lui Stalin se vor produce si procesele comunistilor cehoslovaci Maria Sermova si Gustav Husak (acuzati de \u201enationalism burghez slovac\u201c au fost condamnati la \u00eenchisoare pe viata). 9<\/p>\n

Desigur ca Patrascanu nu putea fi executat fara macar o \u00eencercare de testare a Kremlinului \u00een privinta acestei hotar\u00e2ri. Lipsite de suportul unui document oficial, opiniile sunt \u00eempartite. De-o parte, se spune ca hotar\u00e2rea a apartinut \u00een \u00eentregime conducerii de la Bucuresti. Contactat, Malenkov ar fi spus: \u201eVa priveste, faceti ce vreti!\u201c10 Unica sursa de prim rang ce-a putut fi consultata, Gh. Apostol \u2013 singurul \u00een viata dintre membrii Biroului Politic ce-a hotar\u00e2t trimiterea lui Patrascanu \u00een justitie \u2013 relateaza, \u00een esenta, ca \u201eDej a fost pus \u00een fata faptului \u00eemplinit\u201c. La sedinta Biroului Politic din 14 martie 1954, unde a fost luata decizia finala a procesului lui Patrascanu, cazul a fost prezentat de Al. Draghici, ministrul de Interne, si Iosif Chisinevschi care raspundea, pe linie de partid, de justitie si procuratura. Membrii Biroului Politic au avut la dispozitie un dosar ce continea procese-verbale de interogatoriu si de confruntare si extrase de declaratii din care reiesea vinovatia lui Patrascanu si a celorlalti inculpati. Fara vreun vot de \u00eempotrivire sau abtinere s-a luat hotar\u00e2rea referitoare la Patrascanu \u00een acea sedinta a Biroului Politic. 11<\/p>\n

Unica declaratie pastrata \u00een Arhivele SRI referitoare la decizia privind condamnarea lui Patrascanu, facuta \u00een timpul anchetei din 1967-1968, este \u00een spiritul afirmatiilor lui Gh. Apostol. Fost organizator al grevelor de la Grivita, ministru de Finante dupa Vasile Luca, Dumitru Petrescu, ale carui relatii cu Gheorghiu-Dej dupa preluarea puterii de comunisti nu se poate spune ca au fost foarte apropiate, a relatat astfel evenimentele ce-au dus la \u201eprocesul Patrascanu\u201c:<\/p>\n

\u201e\u00cen ianuarie 1954 a plecat o delegatie guvernamentala la Moscova, din care faceau parte Gheorghiu-Dej, M. Constantinescu, Al. B\u00e2rladeanu si eu. Acolo am discutat si probleme de stat si probleme de partid. Pe vremea aceea prim-secretar era Malenkov, iar Hrusciov era secretar.<\/p>\n

\u00cen vremea aceea eu eram \u00een conflict cu Miron Constantinescu. Am declarat de o mie de ori si declar si acuma: am facut si eu greseli dar cu M. Constantinescu n-am avut nimic de \u00eempartit. C\u00e2nd am fost seful Directiei organizatorice, cu M. Constantinescu am lucrat bine, dar \u00een martie 1951 c\u00e2nd am trecut la aprovizionare, am \u00eenceput sa intru \u00een conflict cu M. Constantinescu. Pe vremea aceea el era presedintele CSP-ului. De ce aveam conflicte? Pentru ca dezinforma, facea planuri nereale si eu trebuia sa asigur toata aprovizionarea si ma trezeam cu 30-35% materiale deficitare (…) \u00cen 1954, c\u00e2nd am ajuns la Moscova, sovieticii stiau probabil de aceste conflicte dintre mine si M. Constantinescu. Dupa ce am terminat discutiile cu ei, trebuia sa ram\u00e2na cineva ca sa semneze niste acorduri. Eu nu voiam sa ram\u00e2n pentru ca stiam ca sovieticii nu aveau parere buna despre mine, pentru ca eu am avut conflicte si cu ei. Totusi a trebuit sa ram\u00e2n si am semnat niste conventii. \u00cempreuna cu mine a ramas si M. Constantinescu si eu am ramas mirat de ce a ramas si el. El facea pe atunci niste gesturi de nabab; nu din punct de vedere banesc dar moral…<\/p>\n

\u00centr-o zi \u00eel \u00eentreb: Asculta, tu de ce stai aici? \u00cemi spunea ba ca se duce la Comitetul Central, ba \u00een alta parte. La urma mi-a spus ca este asteptat de Malenkov. L-am \u00eentrebat de ce sa te duci la Malenkov pentru ca acolo s-au discutat toate problemele. Atunci scoate un dosar de 50 pag. batute la masina \u00een ruseste care cuprindea actul de acuzare \u00eempotriva lui Patrascanu. C\u00e2nd mi-a dat sa citesc actul de acuzare al lui Patrascanu, am avut un sentiment de emotie, de tulburare pentru ca stiam ca Patrascanu este arestat si banuiam ca acolo nu se vor scrie lucruri placute. Am \u00eenceput sa citesc si am vazut ca acolo se scriu at\u00e2tea lucruri. Am citit 5-6 pagini, m-am uitat la sf\u00e2rsit, am vazut ca se cere condamnarea lui la moarte si i-am spus lui M. Constantinescu: \u00abIa-l \u00eenapoi, eu nu citesc documentul acesta, nu ma bag \u00een chestiunea aceasta\u00bb si i-am dat documentul \u00eenapoi (…) El mi-a cerut sa-mi spun parerea. I-am spus ca nu ma bag \u00een chestiuni din astea. Apoi Miron a plecat la Malenkov iar c\u00e2nd s-a \u00eentors mi-a spus ca a rezolvat problema. \u00cen ce sens nu mi-a spus, dar eu am \u00eenteles \u00abrezolvat\u00bb adica ca sovieticii si-au dat acordul pentru executarea lui Patrascanu.<\/p>\n

Iata ce pot eu sa va spun, ce stiu eu.\u201c 12<\/p>\n

Din dosarele ce contin declaratiile si stenogramele discutiilor privind \u201ereabilitarea\u201c lui Patrascanu din 1967-1968 lipseste urma oricarei discutii pe aceasta tema cu Miron Constantinescu, tema deciziei procesului lui Patrascanu par\u00e2nd, de altfel, a nu intra \u00een preocuparea comisiei de ancheta. (…)<\/p>\n

\u00cen 27 martie 1954 se finalizeaza referatul de \u00eencheiere a cercetarilor lui Lucretiu Patrascanu. Seful organului de ancheta, Soltutiu, si anchetatorul Moraru dispun \u201e\u00eencheierea cercetarilor si transmiterea dosarului de acuzare la instanta de judecata\u201c deoarece au constatat ca \u201eactivitatea criminala a arestatului Patrascanu Lucretiu este dovedita prin materialul rezultat din cercetarile preliminare\u201c. Actul nu a fost semnat de luare la cunostinta de Patrascanu. 13<\/p>\n

Procedura juridica \u00eesi urmeaza cursul cu Actul de acuzare nr._3\/1954 emis de Tribunalul Suprem, Colegiul Militar, \u201e\u00eempotriva grupului de spioni si complotisti \u00een frunte cu L. Patrascanu si complicii lui\u201c. Prin el, loctiitorul Procurorului Militar Sef al Fortelor Armate, colonelul de justitie Rudolf Rossman, \u201evaz\u00e2nd actele de ancheta efectuate de catre organele securitatii MAI\u201c trimite \u00een instanta de judecata pe:<\/p>\n

\u201e1. Lucretiu Patrascanu, fost avocat;<\/p>\n

2. Herbert Zilbert, fost director al Institutului de Conjunctura Economica;<\/p>\n

3. Ion Mocsony-Styrcea, fost maresal al Curtii Regale si mare latifundiar;<\/p>\n

4. Alexandru Stefanescu, fost mare industrias;<\/p>\n

5. Remus Koffler, functionar;<\/p>\n

6. Jac Berman, antreprenor;<\/p>\n

7. Emil Calmanovici, antreprenor;<\/p>\n

8. Victoria S\u00eerbu, fara profesiune;<\/p>\n

8. Lena Constante, pictor scenograf;<\/p>\n

10. Herant Torosian, fost consul al Rom\u00e2niei la Paris;<\/p>\n

11. Hari Brauner, fost director al Institutului de folclor\u201c14.<\/p>\n

Pentru acest prim lot al procesului au fost pronuntate doua condamnari la moarte (Lucretiu Patrascanu si Remus Koffler), trei condamnari la munca silnica pe viata (Herbert Zilber, Alexandru Stefanescu si Emil Calmanovici), iar pentru restul inculpatilor (cu exceptia Victoriei S\u00e2rbu condamnata la 8 ani), condamnari de peste zece ani de \u00eenchisoare. \u00cen 6 mai 1954, Tribunalul Suprem, Colegiul Militar, compus din aceiasi membri, a pronuntat pedepse grele pentru alti 18 nevinovati \u2013 \u201eal doilea lot Patrascanu\u201c.<\/p>\n

Fragmentul de irealitate continut de \u201eultimul cuv\u00e2nt\u201c al lui Lucretiu Patrascanu a ramas astfel inscriptionat \u00een documentele procesului:<\/p>\n

\u201ePresed.: Acuzat Patrascanu, ai ultimul cuv\u00e2nt, ce-ai de spus \u00een aparare.<\/p>\n

Patrascanu: N-am de spus nimic, dec\u00e2t ca scuip pe acuzatiile ce mi se aduc.<\/p>\n

Presed.: Stai jos atunci. Acuzatul Patrascanu spune ca n-are de spus nimic.<\/p>\n

Patrascanu: Si ca scuip pe acuzatiile ce mi se aduc.<\/p>\n

Presed.: Acestea s\u00eent insulte.<\/p>\n

Patrascanu: Nu s\u00eent insulte.<\/p>\n

Presed.: Te dai \u00een spectacol.<\/p>\n

Patrascanu: Da, lasa sa ma dau, viata mea e scurta, dar s\u00eent oameni care o sa urmareasca aceasta porcarie.\u201c15<\/p>\n

Cercetarea comisiei partidului care \u00een 1968 l-a reabilitat pe Patrascanu a nedreptatit sperantele din ultimul sau cuv\u00e2nt. Ancheta comandata de Ceausescu a fost \u00eensa, ca tot ce se petrecuse \u00eenainte, \u00een consonanta deplina cu etica bunului comunist, exprimata astfel de unul dintre apropiatii lui Beria: \u201eParerea mea despre oameni si faptele lor este totdeauna \u00een concordanta cu linia partidului.\u201c16<\/p>\n

Bibliografie:<\/strong><\/p>\n

1. ANIC, Arhiva Cancelariei CC al PCR, Dosar 43\/1953 (Stenograma sedintei\u00a0 Biroului Politic din 3 august 1953)
\n2. C. Troncota, \u201eTortionarii\u201c, Editura Elion, Bucuresti, 2006, p. 205
\n3. ANIC, Arhiva Cancelariei CC al PCR, Dosar 47\/1953, f. 1 (Stenograma sedintei\u00a0 Biroului Politic al CC al PMR din 2 septembrie 1953).
\n4. Idem, f.12
\n5.Ibidem,\u00a0 f. 13
\n6. Ibidem, f. 2
\n7. Idem, f. 13-15
\n8. Idem, f.16
\n9. F. Sperlea, \u201eCazul Patrascanu si procesele staliniste din \u201edemocratiile\u201c populare\u201c \u00een \u201eRevista de istorie militara\u201c, 4-5\/2004, pp. 60-64
\n10. Versiunea acreditata de surse orale fara sustinerea vreunui document p\u00eena \u00een prezent.
\n11.Convorbire cu Gh. Apostol, octombrie 1997, Bucuresti.
\n12.ASRI, fond P, dosar 40002, vol. 203, f. 320-321 (Stenograma discutiei avute cu tov. D. Petrescu).
\n13.ASRI, fond P, dosar 40002, vol. 12, f. 721 (Referat de \u00eencheierea cercetarilor).
\n14.ASRI, fond P, dosar 40002, vol. 12, f. 722 (Act de acuzare)
\n15ASRI, fond P, dosar 40002, vol. 12, f. 720 (Ultimul cuv\u00eent al acuzatului L. Patrascanu)
\n16.P. Sudoplatov, \u201eMisiuni speciale\u201c (1995) trad.rom. Elit Comentator Eleusis, Bucuresti, 1996, p. 313.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eLucretiu Patrascanu \u2013 Moartea unui lider comunist\u201c, cartea Laviniei Betea, a aparut \u00een 2001, la Editura Humanitas. Distinsa cu Premiul Academiei Rom\u00e2ne \u00een 2003, o a doua editie a volumului a fost publicata de Editura Curtea Veche \u00een 2006. Aceeasi editura pregateste \u00een prezent o a treia editie a acestei lucrari de referinta \u00een istoriografia… Cite\u0219te mai mult »Cum s-a decis moartea lui Patrascanu?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[4677,4680,4681,4678,4679],"class_list":["post-6231","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-lucretiu-patrascanu--moartea-unui-lider-comunist","tag-arhivele-cancelariei-cc-al-pcr","tag-gheorghiu-dej","tag-lavinia-betea","tag-procesul-lui-patrascanu"],"views":5978,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6231","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6231"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6231\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6231"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6231"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6231"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}