{"id":6224,"date":"2011-02-03T11:18:53","date_gmt":"2011-02-03T09:18:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6224"},"modified":"2011-02-03T11:19:07","modified_gmt":"2011-02-03T09:19:07","slug":"ispravile-lui-harap-alb-print-si-cavaler-crestin-iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ispravile-lui-harap-alb-print-si-cavaler-crestin-iii\/","title":{"rendered":"Ispravile lui Harap-Alb, print si cavaler crestin (III)"},"content":{"rendered":"

Variatiuni pe tema Natura plangens, inspirate de \u201ecorosivele\u201c lui Ion Creanga<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/em><\/p>\n

Daca cele doua raiduri \u2013 prin Gradina Ursului si prin Padurea Cerbului \u2013 \u00eencheiate cu jafuri-rituale, au reusit cu absoluta complicitate a Sfintei Duminici, \u00een ultima \u00eencercare adjuvantii lui Harap-Alb vor fi craiasa furnicilor si craiasa albinelor, drept multumire pentru mila aratata lor. Harap-Alb ocoleste nunta furnicilor de pe pod,\u00a0 risc\u00e2ndu-si viata. Iata un scurt pasaj: \u201eSi c\u00e2nd sa treaca un pod peste o apa mare, iaca o nunta de furnici trecea si ea tocmai atunci podul. Ce sa faca Harap-Alb? Sta el oleaca si se sfatuieste cu g\u00e2ndul: \u201eSa trec peste d\u00e2nsele, am sa omor o multime; sa dau prin apa, ma tem ca m-oiu \u00eeneca, cu cal cu tot. Dar tot mai bine sa dau prin apa, cum a da Dumnezeu, dec\u00e2t sa curm viata at\u00e2tor g\u00e2zulite nevinovate\u201c\u201e. O nedumerire: p\u00e2na acum calul lui Harap-Alb zbura usor p\u00e2na \u00een \u00eenaltul cerului, si acum trece prin apa\u2026 Drept multumire primeste o aripa de la craiasa furnicilor: \u201e\u2013 Harap-Alb, fiindca esti asa de bun, de ti-a fost mila de viata noastra, c\u00e2nd treceam pe pod, si nu ne-ai stricat veselia\u2026\u201c. Milosul t\u00e2nar \u00eencropeste un stup pentru albine, frecat cu ierburi placut mirositoare, \u201ecu sulfina, cu mataciune, cu poala s\u00e2nta-Mariei si cu alte buruiene mirositoare si prielnice albinelor…\u201c. Daca la curtile \u00eemparatesti domneste zavistia, iar fetele asteapta mult si bine un mire care sa le daruiasca prunci si sa relanseze viata la curte, \u00een universul miniatural al g\u00e2zelor natura nu mai pl\u00e2nge. Aici nuntile curg \u00een mod firesc. <\/strong><\/em>
\nApoi, pronia cereasca i-i trimite pe cei cinci nazdravani, un super comando de profesionisti, pregatiti sa o aduca pe fata lui Ros \u00eemparat la curtea lui Verde \u00eemparat. Gerila, Flam\u00e2nzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila sunt adjuvantii de mare folos \u00een aducerea fetei de \u00eemparat. Cunoastem portretele lor caricaturale lucrate cu simpatie facute c\u00e2nd din unghiul naratorului, c\u00e2nd al lui Harap-Alb, c\u00e2nd al lor \u00eensisi.\u00a0 Cunoastem de asemenea probele trecute si capitularea finala a \u00eemparatului Ros si a fiicei sale, \u00eenvinsi si convinsi de inevitabilul hierogamiei apropiate. Cei cinci nazdravani adunati \u00een jurul lui Harap-Alb alcatuiesc primul commando din istoria militara a rom\u00e2nilor. Se profileaza aici o tema, scumpa literaturii medievale, dar si literaturii actuale si filmului modern: aducerea plina de peripetii a unei femei frumoase la cererea cuiva care o \u00eendrageste. Ma g\u00e2ndeam, fac\u00e2nd o pauza, la un film celebru, \u201eProfesionistii\u201c, vazut acum trei decenii si mai bine, \u00een care joaca mari actori: Lee Marvin, Burt Lancaster, Robert Mitchum si un cunoscut actor de culoare\u2026, un film despre un bogatas american care angajeaza cinci foste glorii ale Vestului, \u00eentre care un fost colonel, sa mearga \u00een Mexic pentru a o scoate pe femeia iubita din m\u00e2inile unui revolutionar mexican care o rapise si o tinea \u00eentr-un fort militar pazit cu strasnicie. Film extrem de spectaculos, cu multe momente de suspans, \u00eencheiat cu aducerea femeii (Claudia Cardinale) si a rapitorului ei, legati fedeles, \u00een fata celui care comandase misiunea. Surpriza vine \u00een momentul recompensei: profesionistii realizeaza ca femeia \u00eel iubea de fapt pe mexican si ca ei, aducatorii, fara sa stie, o rapisera, nu o recuperasera. Moment \u00een care \u201eseful\u201c lor refuza tolba cu bani, eliber\u00e2ndu-i pe cei doi \u00eendragostiti. Ultimele cuvinte ale filmului suna cam asa: cu totii am facut o afacere foarte proasta! Filmul mi-a amintit mai t\u00e2rziu, prin nu stiu ce asociatie de idei, ca asemenea practici cu senzationale rapiri sunt de data foarte veche. Schema romanului cavaleresc \u00eesi va fi pus si ea serios amprenta asupra temei rapirii si aducerii femeii la casa adoratorului ei, dorit sau \u00eenchipuit. Celebrul mit Tristan si Isolda \u00eesi lasa \u00een mod sigur umbra de idei asupra \u201ePovestii lui Harap-Alb\u201c. A semnalat-o si \u00eenvatatul Vasile Lovinescu, nu insist pe moment asupra ei. Ma \u00eentrebam deocamdata daca a urmarit cineva prezenta mitului tristanesc \u00een literatura rom\u00e2na. Noi semnalam, la o simpla aducere aminte, doua cazuri, o piesa de teatru a lui Hasdeu (\u201eRazvan si Vidra\u201c) si o povestire sadoveniana (\u201eCozma Racoare\u201c). Boierul Ganea \u00eel plateste gras pe Razvan, ajuns proscris \u00een Codrul Orheiului, sa o captureze pe Vidra, nepoata boierului Motoc. Promis si facut, numai ca \u00een momentul schimbului, Razvan se razg\u00e2ndeste. \u00cencurajat si fermecat de m\u00e2ndra nepoata a lui Motoc, va refuza dispretuitor banii boierului, pricopsindu-se cu o dragoste care \u00eei va fi fatala. Sau, mai \u00eencoace, tot asa, un boier a pus ochi pe o femeie frumoasa si inaccesibila, care \u00eei respinge toate atentiile. Disperat si \u00eencapat\u00e2nat, dar nevindecat, boierul angajeaza un haiduc vestit, pe nume Cozma Racoare, pentru a o rapi pe femeie. Nimeni nu sta \u00een calea haiducului, dar \u00een momentul livrarii prazii, femeia g\u00e2ngureste, \u00eembratis\u00e2ndu-l: \u201enu ma duce altuia, Cozmo\u201c.
\nPovestea lui Tristan spune ca un t\u00e2nar crescut \u00een tristete (mama lui, Blanchefleur, murise la nastere) \u00eenfrunta primejdii de moarte (\u00eel ucisese pe uriasul Morholt) pentru a o aduce pe Isolda cea balaie ca mireasa pentru unchiul sau, regele Marc. Pe drum \u00eensa, cei doi beau, din greseala, din bautura pregatita de mama Isoldei pentru a \u00eentari legatura dintre cei doi soti. Slujnica Brangien le da sa bea din vinul fermecat si, din acest moment, iluminati de dragoste marturisita, intra pe fagasul unui destin ce duce implacabil spre moarte. Aceeasi slujnica o va salva, prin substitutie, pe Isolda de rusine \u00een noaptea nuntii. Dar pacatul a fost comis. Denis de Rougemont a analizat acest mit al adulterului \u00eentr-o carte celebra, \u201eL’amour et l’Occident\u201c \u2013, despre iubirea curteneasca, si nu numai. Legat prin fidelitate cavalereasca, Tristan o duce pe Isolda la curte, dar legatura lor imprudenta este dezvaluita regelui de baronii credinciosi. Condamnat la moarte, Tristan evadeaza si se refugiaza \u00een padurea Morrois, nu \u00eenainte de a o elibera pe regina cazuta \u00een dizgratie si aruncata unei bande de leprosi. \u00cempreuna, cei doi vor trai, \u00eempacati cu soarta, \u00een codru. Regina exilata mai t\u00e2njeste dupa privilegiile vietii de la curte, dar rezista c\u00e2ta vreme efectul filtrului amoros se pastreaza. Regele trece \u00eent\u00e2mplator prin padure si da peste cei doi adormiti, cu sabia lui Tristan scoasa din teaca (!) si asezata \u00eentre cei doi. Crez\u00e2nd ca s-a \u00eenselat, Marc \u00eei iarta, asez\u00e2nd sabia regala \u00een locul sabiei lui Tristan. Dupa trei ani, cei doi refugiati revin la curte, si, spre surprinderea tuturor, Tristan o cedeaza pe Isolda regelui Marc. V\u00e2lvataia dragostei se stinsese? \u00centrebarile, multe ramase fara un raspuns, curg ametitor \u00een comentariile exegetilor, ridicate si de variantele mitului, dar si de o serie de contradictii la nivelul textului. De ce, bunaoara, Tristan o aduce regelui pe Isolda, \u00eensel\u00e2ndu-i \u00eencrederea, dupa ce tinerii bausera din licoare magica si cazusera \u00een pacat, c\u00e2nd putea sa o tina pentru sine, \u00eentruc\u00e2t, fizic, era mai puternic dec\u00e2t toti cavalerii, chiar si dec\u00e2t Marc, si nimeni nu ar fi \u00eendraznit sa-i ceara socoteala? De ce nu uzeaza el de dreptul celui mai tare, conform legii turnirului, carui i se cuvine premiul cel mare, gratiile doamnei adorate?
\nExista \u00een constiinta europeana o sciziune \u00eentre iubirea matrimoniala si iubirea de iubire, insista Denis de Rougemont urmarind cu aplicatie mitul lui Tristan, de la iubirea curteneasca, p\u00e2na la conceptia moderna despre casatorie. Observatiile eseistului francez sunt pe c\u00e2t de profunde, pe at\u00e2t de nuantate si de fine. Eroii cauta primejdia, nu fericirea. Povestitorii, c\u00e2ti sunt \u00een cele cinci versiuni, \u00eei ajuta: \u201eTotul \u00een comportarea cavalerului si a printesei lasa sa se \u00eentrevada o chemare necunoscuta lor \u2013 si poate si romancierului \u2013 dar mai profunda dec\u00e2t aceea a fericirii lor. Niciunul dintre obstacolele \u00eent\u00e2lnite \u00een cale nu se dovedeste practic de ne\u00eenvins si totusi ei renunta de fiecare data! S-ar putea spune ca nu pierd nicio ocazie de a se desparti. C\u00e2nd nu exista obstacole, le inventeaza singuri: sabia fara teaca, casatoria lui Tristan. Le inventeaza parca de placere \u2013 desi sufera de pe urma lor.\u201c Exista o alta observatie fundamentala, reluata \u00een eseu: eroii \u00eesi iubesc propria pasiune: \u201eTristan si Isolda nu se iubesc, asa cum au spus-o si ei, si cum o confirma totul. Ei nu iubesc altceva dec\u00e2t iubirea, \u00eensusi actul de a iubi\u201c. Iubirea de moarte e mai puternica dec\u00e2t ei. Tristan inventeaza obstacole, cauta primejdia cu lum\u00e2narea, se desparte de Isolda pentru a o regasi. Daca piedici \u00een calea iubirii nu exista, dictate de soarta sau provocate de erou, se poticneste romanul; or, miza romanului cavaleresc este chiar \u201edemonul romanului\u201c, pe care-l iubesc occidentalii. Despre fenomenologia obstacolului \u00een iubire, de la Platon la g\u00e2nditorii moderni (Nietzsche, Dostoievski si altii) si despre fatetele erosului \u00een civilizatia europeana se vorbeste \u00een aceasta carte fascinanta. Noi am dat doar o idee despre obsesiile ei livresti pentru a limpezi apele mitului Tristan si Isolda \u00een povestea lui Creanga.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Variatiuni pe tema Natura plangens, inspirate de \u201ecorosivele\u201c lui Ion Creanga Daca cele doua raiduri \u2013 prin Gradina Ursului si prin Padurea Cerbului \u2013 \u00eencheiate cu jafuri-rituale, au reusit cu absoluta complicitate a Sfintei Duminici, \u00een ultima \u00eencercare adjuvantii lui Harap-Alb vor fi craiasa furnicilor si craiasa albinelor, drept multumire pentru mila aratata lor. Harap-Alb… Cite\u0219te mai mult »Ispravile lui Harap-Alb, print si cavaler crestin (III)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[4527,565],"class_list":["post-6224","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-harap-alb","tag-ion-creanga"],"views":2439,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6224","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6224"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6224\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6224"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6224"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6224"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}