{"id":6213,"date":"2011-02-03T11:10:20","date_gmt":"2011-02-03T09:10:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6213"},"modified":"2011-02-03T11:10:37","modified_gmt":"2011-02-03T09:10:37","slug":"catre-parnas","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/catre-parnas\/","title":{"rendered":"Catre Parnas"},"content":{"rendered":"

Flaviu George Predescu, Moartea prematura a unei veri,<\/em> Editura Altip, Alba Iulia, 2010, 111 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n


\n\u201eMoartea prematura a unei veri\u201c este a patra treapta urcata de Flavius George Predescu pe drumul spre Parnas, plin de eforturi, de renuntari la unele din aspectele materiale din viata sociala si de vise cultivate cu perseverenta pentru bucuria semenilor din care si-a facut ideal suprem al existentei.<\/strong><\/em>
\nCulegerea de poezii se deschide cu o noutate \u00een lirica erotica privind declaratiile de dragoste: \u201eCrede-mi cuvintele\u201c. Poetul cere iubitei sa creada \u00een opera sa, acest fapt dovedind ca sentimentele traite de am\u00e2ndoi sunt reciproce, ipostaza iubirii desav\u00e2rsite: \u201eStr\u00e2nge aceste cuvinte\/\/ Ca pe niste pietre pretioase\/\/ Si pune-le undeva\/\/ Poate \u00een inima, poate \u00eentr-o alta carte\/\/ Ca pe o frunza pe care vrei s-o revezi\u201c. Comparatia \u201eCa pe niste pietre pretioase\u201c, parelnic banala, este una rafinata \u00eentruc\u00e2t nu pune \u00een relatie directa de asemanare sensul concret denotativ al vocabulei \u201ecuvinte\/ cuvintele\u201c cu cel identic al sintagmei \u201epietre pretioase\u201c, ci metafora opera literara (specifica psihologiei si viziunii autorului, produs al substituirii prin desemnarea creatiei termenul \u201ecuvinte\/ cuvintele\u201c fara sa-i fie propriu, dar o analogie de mare forta expresiva) cu ceea ce reda la figurat sintagma \u201epietre pretioase\u201c. Cealalta comparatie este una extinsa: \u201e(…) \u00centr-o alta carte\/\/ Ca pe o frunza, pe care vrei s-o revezi\u201c construita pe principiul presarii \u00eentr-un ierbar a superbelor exemplare florare \u2013 imaginea rezultata, inedita, surprinzatoare, este de o mare forta expresiva.
\nO declaratie de dragoste, de asemenea, inedita \u00een lirica noastra este catrenul \u201eStrig\u00e2nd-o\u201c, un fel de \u201estrigare peste sat\u201c din traditia populara, stilizata, pe note optimiste: \u201eAm s-o strig, desi nu stiu \/\/ Pe ce nume va fi \/\/ Cea care este sortita s-auda \/\/ De peste mari si tari va auzi.\u201c
\nMotivul sufletului \u00eel \u00eent\u00e2lnim si \u00een alte poezii, de pilda, \u201eRamasita de suflet\u201c. Avertismentul dat unei prezumtive viitoare iubite este de o sinceritate cruda, cu aspecte tragi-comice turnate \u00een imagini de o plasticitate rara: \u201eDin sufletul meu\/\/ Tu ai putea primi\/\/ Felia cea mai mica\u201c. Ceea ce urmeaza nu este un simplu sfat, ci o alarma,data pentru menajarea femeii \u00eendragostite: \u201eFugi, scapa acum,\/\/ O sa fii dezamagita\u201c \u2013 originalitatea mesajului care contrasteaza cu tot ceea ce stim din arta seductiei virile, este, fara tagada, unica \u00een lirica noastra erotica. Eul poetic recunoaste resemnat ca desi \u201eSufletul \u201esluit\u201c a fost urias\u201e, imagine hiperbolica a dispozitiei initiale pentru iubire, \u00eenaintea relatiilor cu partenere dinaintea starii de fapt, despre care afirma dezamagit ca \u201eNu stiu ce am facut cu ele\u201c \u2013 semn al superficialitatii acelora care n-au stiut dec\u00e2t sa epuizeze bogatia sufleteasca a artistului, fara sa puna \u00een loc nici cel mai firav sentiment de afectiune.
\nOriginal este Flaviu George Predescu si \u00een tratarea temei legaturii dintre om si natura, p\u00e2na acum stiuta fiind influenta starilor naturale asupra starilor sufletesti ale autorului de frumos literar. Iata ca \u00een poezia \u201eCerul Clujului\u201c starea sufleteasca a poetului determina \u00een fantezia acestuia perceperea naturii conform ei: \u201eNorii de l\u00e2nga Feleac, \u00een Mai,\/\/ Erau, de fapt, din sufletul meu\u201c.
\nIertarea este starea considerata de Flaviu George Predescu ca fiind indispensabila iubirii, care nu ar fi altfel completa, dupa cum este cuprinsa \u00eentr-o definitie structurala, descriptiva: \u201eIertarea e una din aripile albe ale iubirii\u201c (\u00een \u201eNestemata iubirii\u201c). Parte a rugaciunii crestine, a celei mai importante, iertarea este culmea nobletei \u00een relatia cu \u201egresitii nostri\u201c, dovada dumnezeiasca a credintei, consubstantiala iubirii de oameni ca fundamentala a \u00eenvataturilor isusiace. Poetul este inspirat c\u00e2nd exprima metaforic valoarea iertarii \u00een constiinta dezamagitului \u00een iubire: \u201eIertarea e una din aripile albe ale iubirii\u201c, printr-o comparatie sub\u00eenteleasa cu aripile, simbol al zborului, al \u00eenaltarii pe Pam\u00e2nt si la Cer (\u00eengeri; heruvimii). Iertarea este unul dintre cele mai frecvente motive ale poeziilor lui Flaviu George Predescu: \u201eFugim de singuratate \/\/ Fugim de-ntuneric si de tacere\u201c\/\/ (…) Cautam libertate, dar si m\u00e2ng\u00e2iere\/\/ Aleg\u00e2nd a ierta\u201c (\u00een \u201eCautari\u201c).
\nDe asemenea, \u201eResemnarea e nestemata iubirii\u201c. \u00cen etapa trairii depline a sentimentelor de iubire, c\u00e2nd apare o situatie neplacuta, acceptarea pedepsei nedrepte pentru cel nepatat, ne\u00eempotrivirea la destramarea minunii erotice pam\u00e2ntesti din vina optiunii pentru pacat a celei iubite, este un act de profunda maturitate si de aleasa moralitate, iar lucrul acesta \u00eel \u00eentelege sensibilul poet care stie mai bine ca oricine ca iubirea nu este o chestiune de vointa, ci de traire, vointa nu poate suplini, determina, aparitia sau disparitia iubirii, nici nu poate substitui sentimentul.
\nUna din poeziile ciclului \u201eMoartea prematura a unei veri\u201c este intitulata chiar \u201eResemnare\u201c: \u201eCred ca, \u00eentr-un fel\/\/ Resemnarea mi-a fost vindecare\/\/ Stiu c\u00e2t de mult te-a surprins\/\/ Resemnarea…\u201c
\nEfectul resemnarii \u00een iubire este tamaduirea. \u00cen cuprinsul poeziei \u201eTamaduire\u201c, iubirea considerata o boala, reeditarea unui diagnostic antic, este dorita \u00een termeni mistici blestem pentru ca \u00een aceasta situatie, prin rugaciune profunda si sincera, ea poate fi eliminata: \u201eAs vrea ca boala asta\/\/ sa fie un blestem\/\/ pe care sa-l zdrobesc prin rugaciune\/\/ Prin tot ce simt, sa pot simti din nou\/\/ Si cer din c\u00e2te poate da\/\/Iubirii sa-mi ofere o minune\/\/ Sa-mi creasca flori pe suflet, vreau\/\/ Iar roua lor amara sa ma tamaduiasca\/\/ Cicatriz\u00e2nd dureri si suferinte\/\/ Din inima, ce astfel,\/\/ va \u00eencepe firav sa iubeasca\u201c.
\nO situatie ne\u00eent\u00e2lnita \u00een poezia noastra erotica este aceea a iertarii femeii, urmata de \u00eempacarea celor doi, dar revenirea dupa minciuna, iertarea si \u00eempacarea nu asigura continuitatea relatiei, caci partenera cade din nou \u00een pacat.
\nMomentul tradarii nu depinde de vointa nimanui, repetarea ei se petrece inoportun, cu cruzime pentru cel tradat, iar suferinta celui care a iertat o data este imensa: \u201ePuteai s-astepti\/\/ sa ma \u00eentorc acasa…\/\/ Ai preferat sa fiu \u00eensingurat\u201c \u2013 actul necugetat al femeii este considerat ca facut intentionat, acuzatie subiectiva explicabila \u2013 \u201eCu toate ca stiai ca sunt acolo\/\/ Unde ai gustat din nou\/\/ Albastra \u00eempacare\/\/ \u00cen maiul \u00eenflorat si boreal\u201c \u2013 reprosul cuprinde implicit actul iertarii, taria iubirii sincere si puternice de a trece peste o situatie care este distrugatoare pentru cuplul erotic \u2013 \u201eNu ti-a pasat\/\/ ca pot muri a doua oara\/\/ La \u00eentoarcerea \u00een Capitala\/\/ din Ardeal\u201c \u2013 lipsa de negare a celui mintit de catre cel care tradeaza este considerata un act de cruzime fata de cel nevinovat, pentru a doua oara. Poetul analizeaza cu luciditate si \u00eendurerat starea de improvizatie a \u00eempacarii pentru care opteaza tot timpul cu speranta ca cicatricea tradarii se va topi \u00een reluarea legaturii erotice: \u201e(…)\/\/ Mi-ai povestit de soare\/\/ Care soare?\/\/ C\u00e2nd acuzatii reci si dezradacinate\/\/ Primeam aproape dupa fiecare \u00eempacare\u201c. Sensibil cunoscator al tuturor aspectelor relatiei erotice, Flaviu George Predescu releva cititorilor si ipostaza femeii obsedate de un iubit anterior cunoscut, de care s-a despartit din motive neexpuse \u00een poezie, acesta action\u00e2nd perturbator \u00een relatia noua: \u201eUn cadavru ne\u00eengropat \u00eeti bate-n suflet\/\/ Vrea sa te convinga ca e \u00eenca viu\u201c \u2013 efectul obsesiei erotice este apasator. Aflam \u00eensa un amanunt care aduce clarificari \u00een privinta identitatii fostului iubit: \u201eCe perseverente sunt cadavrele ce scriu\u201c \u2013 iata, cel \u00een discutie scrie, si prin acest mijloc modern (prin mesaje, computerizat) \u00eencearca sa actualizeze permanent legatura lor erotica, destramata din motive trecute sub tacere. Desigur, cel metaforic numit cadavru prin analogie cu simbolul disparitiei definitive si oximoronic caracterizat ca fiind \u201eviu\u201c exercita \u00eenca fascinatie asupra iubitei prin puterea insistentei sale, interesanta imagine a efectului seductiei amintirii asupra psihicului: \u201eCu cerneala rece el implora,\/\/ Specul\u00e2nd m\u00e2rsav o pura slabiciune\u201c \u2013 \u201erazbunarea\u201c \u00eenselatului, creator de frumos literar, consta \u00een transpunerea femeii iubite \u00een starile sufletesti ale lui, topite \u00een poezie pentru oricare femeie: \u201e\u00cent\u00e2lniri pe care pune ramasag\/\/ Ca va transforma durerea \u00een minune.\u201c<\/p>\n

Poezia \u201eNegociind albastrul cerului\u201c este un pamflet. Din cuprinsul versurilor apare clar obiectivul atacului: complexa stare de spirit a momentului, sub raportul mentalitatii si comportamentului \u00een ipostaze degradate.
\nCritica este adresata \u00eentregii colectivitati, viz\u00e2nd un narav general-uman \u00een ordinea morala a vietii sociale actuale, fiind vorba de individualismul exacerbat si pragmatismul exclusiv la care au ajuns semenii poetului, dupa noaptea colectivismului socialist.
\nPamfletul exceleaza prin originalitatea pe c\u00e2t de surprinzatoare, pe at\u00e2t de bogata \u00een sugestii si deschisa reflectiilor.
\nTitlul poeziei este un oximoron socant prin aciditatea observatiei care dezvaluie o atitudine deviata moral: \u201eNegociind albastrul cerului\u201c. Sensul verbului, a duce tratative cu cineva, a discuta pentru a ajunge la o \u00eentelegere, capata \u00een legatura semantica obisnuita un complement direct care indica \u00een domeniul politic sau economic, afaceri, diverse operatiuni comerciale. Or, \u00een contextul poetic acesta subordoneaza un obiect direct care reda un aspect al psihismului uman imposibil de comercializat, imposibil de determinat de vointa subiectilor traitori, ceea ce produce absurdul. \u201eAlbastrul cerului\u201c este dat tuturor, deopotriva; este o imposibilitate practica si teoretica partajarea acestuia dupa criterii economice sau politice, de existenta lui beneficiaza at\u00e2t saracii, c\u00e2t si bogatii, at\u00e2t cei slabi, c\u00e2t si cei puternici, at\u00e2t cei cinstiti, c\u00e2t si cei necinstiti. Titlul poeziei pamflet sugereaza atitudinea deviata din epoca postrevolutionara c\u00e2nd totul a devenit de v\u00e2nzare printr-o proasta \u00eentelegere a necesitatii. Ironia atinge culmile ridicolului prin rasfr\u00e2ngerea sensului verbal asupra a ceea ce reda indiferent, \u00een relatie cu el, sensul complementelor directe: \u201eNe negociem prietenia\/\/ Ne negociem iubirea\/\/(…)\/\/ Ne negociem trecutul din noi\/\/ (…)\/\/ Negociem (…)\/\/ Si c\u00e2t vreau sa vedem\/\/ Din albastrul pur al cerului\u201c.
\nRepetitia verbului cu valoare stilistica de \u00eentarire a ideii poetice de inadvertenta p\u00e2na la gradul de stare generalizata, combinata cu enumeratia complementelor directe, red\u00e2nd sensuri apropiate \u00een context, amplific\u00e2nd ideea lipsei de logica a siluirii deviate a datelor inconciliabile, are ca rezultat o splendida hiperbola a depasirii masurii, a pierderii controlului rational asupra manifestarilor sociale actuale.
\nC\u00e2teva poezii, razletite \u00een volum, pot sa fie adunate sub genericul jurnal de constiinta, ele constituind o trasatura poetica \u00een variante pe tema evaluarii reflectarii psihice a realitatii obiective si subiective, a reprezentarii acestora din perspectiva afectiva si volitionala a poetului \u00een actele sav\u00e2rsite, a modului cum \u00eesi da seama de moralitatea actelor sale. Ilustrative \u00een aceasta privinta sunt poeziile \u201eAm\u00e2nari\u201c, Analiza\u201c si \u201eFara control\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Flaviu George Predescu, Moartea prematura a unei veri, Editura Altip, Alba Iulia, 2010, 111 p. \u201eMoartea prematura a unei veri\u201c este a patra treapta urcata de Flavius George Predescu pe drumul spre Parnas, plin de eforturi, de renuntari la unele din aspectele materiale din viata sociala si de vise cultivate cu perseverenta pentru bucuria semenilor… Cite\u0219te mai mult »Catre Parnas<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4664,4662,4663],"class_list":["post-6213","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-editura-altip","tag-flaviu-george-predescu","tag-moartea-prematura-a-unei-veri"],"views":1711,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6213","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6213"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6213\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6213"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6213"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6213"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}