{"id":621,"date":"2009-12-10T14:04:49","date_gmt":"2009-12-10T12:04:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=621"},"modified":"2009-12-10T14:28:08","modified_gmt":"2009-12-10T12:28:08","slug":"fnt-2009","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fnt-2009\/","title":{"rendered":"FNT 2009"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>S-a incheiat si a XIX-a editie a Festivalului National de Teatru. In lipsa spectacolelor internationale ale ultimilor doi ani, disparute prin reducerea bugetului si a modulului de dans care aducea totdeauna un plus de valoare, seductia festivalului, cel putin pentru unii, s-a injumatatit. Dar editia desfasurata sub directia Cristinei Modreanu a c\u00e2stigat puncte prin actele recuperatorii menite sa astupe mult din ceea ce specialistilor si studentilor de la Teatru le lipsea fundamental. Daca FNT 2009 merita sa ram\u00e2na in memoria acestora este in primul r\u00e2nd prin cartile lansate (printre care unul dintre studiile de referinta ale ultimelor decenii, \u201eTeatrul postdramatic\u201c, de Hans Thies Lehmann, in traducerea lui Victor Scoradet) si prin conferintele gazduite.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p>Mult diferita de balaceala cu pretentii critice si etalarea vesnicelor conflicte din int\u00e2lnirile \u201eteoretice\u201c ale specialistilor nostri, conferinta \u201eNoua dramaturgie in teatrul britanic contemporan\u201c, sustinuta de Aleks Sierz, cu apetenta sa anglo-saxona pentru ordonarea in clase, categorii si subcategorii a facut auditoriul ca intr-o ora si jumatate sa c\u00e2stige o perspectiva limpede si impecabil organizata a fenomenului discutat. Temele expuse si personalitatea celui ce a inventat conceptul de teatru \u201eIn-Yer-Face\u201c vor fi mai clare cititorilor revistei \u201eCultura\u201c cu ajutorul unui interviu pe care il vom publica intr-un numar viitor. Au urmat trei zile de conferinte ale lui Richard Schechner, acum, la 75 de ani, o legenda pe doua picioare din teatrul lumii, consubstantiala cu istoria performance-lui. Expunerea celui ce a infiintat Departamentul de Artele Spectacolului la New York University, interesanta mai ales pentru cei ce prizeaza exemplele practice, a cuprins cinci minute de teorie urmate de aproximativ zece ore de discutii pe marginea productiilor sale ilustrate generos prin proiectii video. Cei doi conferentiari au umplut lacunele din informatia specialistilor complet\u00e2ndu-le captivant eforturile de documentare.<br \/>\nPiesele lui Schechner nu au fost singurul caz de proiectie video. Indiscutabil, teatrul filmat, chiar cel al regizorilor celebri, sinonimi cu istoria teatrului din ultimii cincizeci de ani, nu are aceeasi savoare ca spectacolul live. Dar cum p\u00e2na acum nici un buget de FNT nu a fost in stare sa aduca montari de Pina Bausch, Ariane Mnouchkine etc., proiectiile de la Institutul Francez suplinesc si ele goluri de decenii din cultura noastra teatrala.<br \/>\nAcestea sunt plusuri incontestabile ale actualei editii FNT. Lor li se adauga si c\u00e2teva dintre spectacolele selectionate. In nici un caz toate. In masura in care selectia, mai ales intr-un an de criza, echivaleaza inevitabil cu invitarea unor spectacole in dauna altora, ajungi uneori sa te intrebi care sunt principiile pe care se intemeiaza alegerea. C\u00e2nd de la Teatrul National din Timisoara FNT invita at\u00e2t de redundantul si plictisitorul \u201eCum traverseaza Barbie criza mondiala\u201c, c\u00e2nd la acelasi teatru existau productii valoroase ca \u201ePiata Roosevelt\u201c sau \u201eRemember\u201c, se nasc, inevitabil, semne de intrebare. C\u00e2nd in an de criza, festivalul are o sectiune ca \u201ePremiera in FNT\u201c, adica \u201ePrintesa Turandot\u201c, un nou spectacol cu miza estetica slabuta si redundanta sufocanta al lui Andriy Zholdak, stai si te intrebi: de ce sa girezi un regizor, c\u00e2nd orice maestru mai are si scapari (iar creatorul preferat de teatrul sibian pare s-o tina din scapare in scapare), risc\u00e2nd ca publicul sa vada un spectacol plictisitor c\u00e2nd in locul lui ar fi putut veni unul mai incitant?<br \/>\nMai mult, c\u00e2nd bugetul a fost drastic redus, modulul de dans, arta legata inextricabil de teatru in ultimii ani, a fost retezat, ce rost are sa aloci banii unei intregi sectiuni \u201eOpera Revival\u201c? Macar daca si regizorii acestor montari ar fi citit inainte termenul \u201eRevival\u201c si s-ar fi g\u00e2ndit mai meticulos cum se poate face. Dar cum in tot raul e si un bine, macar am scapat de spectacolele c\u00e2ntate cu aplomb si eforturi demne de mila de actori cu voci neprofesioniste. Asa, oric\u00e2t ar fi de neinspirata regia,\u00a0 publicului nu i-a mai venit sa-si bage degetele in urechi.<br \/>\nE paradoxal ca in cadrul acestui modul, singurul spectacol de o frumusete tulburatoare a fost produs nu pe scena de opera, ci pe cea a Teatrului Bulandra: \u201eOrfeu si Euridice\u201c. Regizorul Alexandru Darie a dublat c\u00e2ntaretii profesionisti cu actori care, mai ales in partea a doua, au adus o expresivitate eterica. Talentul multifatetat al acestui regizor s-a vazut in gesturi de superb dramatism, smuls parca de la originea tragediei, in dubletul Euridice si in superba plasticitate a corpurilor (adesea in pericol sa se accidenteze din cauza scenografiei at\u00e2t de \u201eaccidentate\u201c). De la dramatismul primei parti la serenitatea ultimei, Alexandru Darie a construit unul dintre cele mai frumoase spectacole ale scenei rom\u00e2nesti din ultimul timp.<br \/>\nUn alt modul din festival, \u201eDebut in FNT\u201c, s-a dovedit mai degraba dezamagitor. Cu o singura exceptie, \u201eRom\u00e2nia! Te pup\u201c, spectacol care demonstreaza ca daca dramaturgul (Bogdan Georgescu) si regizorul (David Schwarz) sunt doldora de talent, chiar si in 2009 teatrul gaseste resurse sa se innoiasca si sa comunice cu toate simturile spectatorului.<br \/>\nPrintre surprizele placute ale festivalului s-au numarat si montarile de o desav\u00e2rsita iscusinta regizorala ale lui Tompa Gabor, \u201eTrei surori\u201c, spectacol conceput de un maestru, si \u201eC\u00e2ntareata cheala\u201c, un remake dupa capodopera sa de acum cincisprezece ani.<br \/>\nBy the way, ca sa fim in spiritul FNT, s-o fi nascut \u201eC\u00e2ntareata cheala\u201c din replici luate de la lectia de engleza, insa cu toate acestea, nu e ridicol ca intr-un festival national unele moduluri, ca \u201eRomanian Showcase\u201c, \u201eIonesco Event\u201c, \u201eOpera Revival\u201c, sa poarte numai nume englezesti?<br \/>\nDar, cum e mult mai usor sa critici si mult mai greu sa faci, va propun ca \u00een asteptarea editiei viitoare sa retinem doar plusurile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>S-a incheiat si a XIX-a editie a Festivalului National de Teatru. In lipsa spectacolelor internationale ale ultimilor doi ani, disparute prin reducerea bugetului si a modulului de dans care aducea totdeauna un plus de valoare, seductia festivalului, cel putin pentru unii, s-a injumatatit. Dar editia desfasurata sub directia Cristinei Modreanu a c\u00e2stigat puncte prin actele&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fnt-2009\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">FNT 2009<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[348,86,347],"class_list":["post-621","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-fnt-2009","tag-teatru","tag-teatrul-britanic-contemporan"],"views":2609,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/621","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=621"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/621\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=621"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=621"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=621"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}