{"id":6206,"date":"2011-02-03T11:05:43","date_gmt":"2011-02-03T09:05:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6206"},"modified":"2011-02-03T11:06:42","modified_gmt":"2011-02-03T09:06:42","slug":"cu-postalionul-de-la-est-la-vest-si-retur","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cu-postalionul-de-la-est-la-vest-si-retur\/","title":{"rendered":"Cu postalionul de la Est la Vest si retur"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/em><\/p>\n

Creionandu-i un expresiv portret lui Mircea Iorgulescu, \u00een \u201eCultura\u201c (nr. 302, p. 6-7), Al. Cistelecan scria: \u201eAtent la argumentatie, la mersul ideii, Iorgulescu e deopotriva atent la constructia ca atare a cartilor\u201c. Cum era si firesc, criticul \u00eesi sustinea afirmatia prin referiri la cartile ce alcatuiesc bibliografia autorului acelui memorabil eseu despre \u201elumea lui Caragiale\u201c, cu titlul nu doar acrosant, dar si definitoriu pentru lumea romaneasca de ieri, de azi si ma tem ca si de maine \u2013 \u201eMarea trancaneala\u201c -, \u201eunul dintre cele mai subtile din literatura noastra\u201c, \u00een opinia lui Al. Cistelecan. Opinie la care subscriu fara ezitare.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u201ePostalionul cu boi\u201c, aparut recent la Editura Karta Graphic din Ploiesti, gratie scriitorului si jurnalistului Ioan Grosescu, ca de altfel si celelalte volume semnate de Mircea Iorgulescu, \u00eencepand cu \u201eRondul de noapte\u201c, 1974, dovedeste ca autorul lor, atent la constructia cartilor pe care le comenteaza, este tot atat de atent si riguros la constructia celor pe care le scrie el \u00eensusi. Structurat \u00een trei \u201eparti\u201c, el cuprinde microeseuri si comentarii publicate mai \u00eentai \u00een \u201eCultura\u201c, \u201eVatra\u201c si suplimentul \u201eScanteia\u201c al \u201eJurnalului National\u201c, fiind flancat de doua texte care \u00eei subliniaza si mai mult unitatea tematica: un excelent eseu de istoria culturii si a mentalitatilor, plasat \u00een deschidere, \u201ePostalionul cu boi\u201c, care da titlul cartii, si, \u00een loc de postfata, un altul asa-zicand vorbit \u2013 interventia lui Mircea Iorgulescu la Colocviul International de Literatura de la Neptun, editia 2007, cu tema \u201eAsteptarile europene fata de literatura tarilor recent aderate la U.E.\u201c \u2013, acesta din urma \u00eensotit \u00een forma tiparita si de ample note ce depasesc ca \u00eentindere cuvantul rostit \u00een cadrul colocviului. Trec peste faptul ca tema dezbaterii de la Neptun mi-a amintit, la data producerii ei, de vremurile cand trebuia sa adaptam, inclusiv prin amputarea unor opere clasice, diverse manifestari, emisiuni literare, sumarul revistelor culturale, piese de teatru ce urmau sa fie difuzate la Radio sau prezentate la Televiziune etc., \u00een asa fel \u00eencat sa concorde sau\u2026 sa nu concorde, dupa cum bateau vanturile, cu evenimente politice mai mult sau mai putin importante \u201ela zi\u201c (\u00een cazul acesta fiind vorba de aderarea Romaniei \u00een acel an la U.E.), dar astfel formulata, ea, tema \u00een sine, mi s-a parut de un provincialism penibil. M-am \u00eentrebat si eu, atunci, cum s-or fi \u00eentrebat si altii: de ce si ce \u201esa astepte\u201c U.E. de la literatura romana, bulgara, letona, estoniana, ceha, \u00een general de la literaturile din Estul si centrul Europei? Ce e de asteptat si de catre cine: cititorul din U.E., comisarii acesteia, care, nu putini, ma \u00eendoiesc ca l-au citit nu pe cutare scriitor de azi, dar pe Shakespeare, pe Goethe, pe Tolstoi. Sau poate critica occidentala atat de aroganta si autosuficienta, cum o considera un bun cunoscator al ei \u2013 Adrian Marino? Si de ce acum? Pentru ca am intrat \u00een U.E.? Lasa ca aceasta Uniune are atatea probleme, \u00eencat numai literatura \u00eei mai lipseste. \u00cemi aduc aminte ca \u00een 1965, Nicolae Ceausescu, la scurt timp dupa ce preluase conducerea partidului unic si, practic, a tarii, a facut o \u201evizita de lucru\u201c la Iasi. Cu acel prilej, a avut o \u00eentalnire cu cadre didactice si studenti, \u00een Aula \u201eMihai Eminescu\u201c a Universitatii \u201eAl. I. Cuza\u201c. Eram \u00een anul al treilea la Filologie si m-am aflat \u00een sala. Elogiind marea traditie culturala a Iasului, la un moment dat tanarul lider comunist a \u00eentrebat, spre stupefactia noastra, pe un ton aproape inchizitorial: \u201eDe ce nu avem si astazi un Eminescu?\u201c. Ideea era ca partidul asteapta, si \u00eenca repede, un Eminescu, ba chiar doi daca se poate.
\nPeste multi ani, o \u201epocitanie politica\u201c, de o vasta ignoranta, cu instincte (primare, ar fi spus Marin Preda) de dictator, \u00eensa unul de duzina, ca sa nu zic de rigola, se va multumi cu cativa scriitori si \u201efilozofi\u201c contemporani (\u00eenca) neclasicizati. Ba, ajuns la putere \u2013 se stie cum! -, l-a cuprins brusc o admiratie nemarginita fata de unul dintre acestia, fara sa-i fi citit un rand din remarcabila opera, dar reusind sa-l fascineze si sa si-l faca sustinator ardent. Exista probabil si o fascinatie a Uratului! Macar Ceausescu avea habar de cativa clasici. Se vedea ca citise poezii de Eminescu, de Goga, de Cosbuc, ba chiar pe unele le stia pe de rost. Si avea, totusi, dincolo de instructia rudimentara, constiinta Pantheonului\u2026
\nEvocand toate acestea, s-ar parea ca m-am departat de obiectul \u00eensemnarilor de fata, adica de cartea lui Mircea Iorgulescu? Numai aparent. De fapt, sunt \u00een spiritul ei si, totodata, al unei epoci a carei imagine nu ne apare prea roza \u00een calatoria cu \u201ePostalionul cu boi\u201c, la care ne invita criticul, si anume epoca de dupa 1990, asa numita postcomunista. Iar asta nu numai privind Romania, ci si Europa, mai mult sau mai putin unita. Din pacate, parca din ce \u00een ce mai putin unita\u2026 Care francez spunea: \u201eEuropa este prea mare pentru a fi unita, dar este prea mica pentru a fi divizata. \u00cen aceasta consta destinul ei dublu\u201c?!
\n\u00cen discursul sau de o exemplara concizie si ingenios conceput, Mircea Iorgulescu ridiculiza \u00een fond la Neptun inertiile, sterilizantele sabloane si \u201efictiunile\u201c postcomuniste, \u00eentre care cea \u201epseudogeografica, pentru a se masca un continut politic\u201c. O face si \u00een alte comentarii din \u201ePostalionul cu boi\u201c, asa cum a facut-o cu nerv, cu stil, cu o impecabila logica si, de pilda, \u00een cronicile si articolele grupate \u00een volumul \u201eTangentiale\u201c.
\nCriticul, analistul, dar si jurnalistul reputat, venit de la Paris, unde s-a stabilit, profesand acolo (si) gazetaria timp de vreo 18 ani pana la acea data, \u00eei va fi socat pe participantii la colocviu din chiar \u00eenceputul interventiei sale: \u201eO anumita perplexitate m-a \u00eencercat vazand care este tema din acest an a Colocviului de la Neptun\u2026 Fiindca e greu, chiar imposibil de spus numai si ce se asteapta \u00een general de la tarile recent aderate la Uniunea Europeana, dar \u00eenca de la literaturile lor!\u201c.
\nSi fiindca \u201eperplexitatea nu \u00eengaduie ezitari\u201c, criticul a formulat trei posibile raspunsuri. Primul este scurt si as zice ghilotinant: \u201enimic\u201c. Al doilea pleaca malitios de la supozitia ca ar fi nevoie, daca tot ne integram, si de \u201eeuro-literatura\u201c! Dar ce \u00eenseamna integrare europeana literara si euro-literatura si cum s-ar realiza ele? Ironia polemistului de forta care este Mircea Iorgulescu e pe cat de fina, pe atat de casanta: \u201eCu o moneda unica a imaginatiei, cu o piata libera a fictiunii, cu o zona libera de circulatie poetica. Ar fi nevoie, desigur, si de o constructie institutionala, de o Uniune Europeana a Scriitorilor. Prevazuta cu sediu, la Bruxelles? La Strasbourg?, ramane de vazut. Cu presedinte, cu aparat administrativ, cu fonduri bine\u00eenteles, caci daca fonduri nu sunt, nimic nu e. Modele pentru o asemenea mega-institutie exista, chiar daca e mai pudic sa nu le evocam. Apoi, \u00een aceeasi logica, s-ar putea, de ce nu?!, preconiza si o estetica europeana, o metoda de creatie europeana. I s-ar putea spune, de pilda, metoda idealismului european\u201c.
\n\u00cen raspunsul numarul 3, Mircea Iorgulescu semnaleaza \u201einertia intelectuala\u201c privind \u00eempartirea continentului nostru \u00een vreo trei parti (asta deocamdata as adauga eu, caci nu e exclus ca partile sa se \u00eenmulteasca) si anume: Europa de Est, Centrala si Occidentala, \u00een conditiile \u00een care exista, totusi, o singura Europa, dar care \u201enu este o unitate a uniformitatii. Sau nu e \u00eenca. Si, poate, nici nu va fi vreodata. Putem spera. Depinde si de noi. Conditia este sa nu semanam unii cu altii. Sa ramanem ce suntem \u2013 francezi, spanioli, polonezi, bulgari, olandezi, unguri, italieni, romani, cehi, sarbi, danezi, elvetieni, albanezi, sloveni, germani. Toti europeni. Altfel vom fi ca pictorul ceh dintr-un roman al lui Milan Kundera, artistul care, dupa caderea comunismului \u00een tara lui, \u201ese putea lauda cu o dubla victorie: era complet liber si complet asemanator cu toata lumea\u201c (\u201epouvait se vanter d’une double victoire: il etait totalment libre et totalment pareil a tout le monde\u201c). Romanul se numeste \u201eIgnoranta\u201c (L’Ignorance)\u201c.
\n(Va urma)<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Creionandu-i un expresiv portret lui Mircea Iorgulescu, \u00een \u201eCultura\u201c (nr. 302, p. 6-7), Al. Cistelecan scria: \u201eAtent la argumentatie, la mersul ideii, Iorgulescu e deopotriva atent la constructia ca atare a cartilor\u201c. Cum era si firesc, criticul \u00eesi sustinea afirmatia prin referiri la cartile ce alcatuiesc bibliografia autorului acelui memorabil eseu despre \u201elumea lui Caragiale\u201c,… Cite\u0219te mai mult »Cu postalionul de la Est la Vest si retur<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4657,4658,1720],"class_list":["post-6206","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-postalionul-cu-boi","tag-editura-karta-graphic","tag-mircea-iorgulescu"],"views":1871,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6206","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6206"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6206\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6206"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6206"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6206"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}