C\u00e2nd zicem \u201ea fost ceva ca-n basme\u201c fiecare din noi are o alta reprezentare a expresiei, din care nu lipseste ideea de feeric, de fabulos, de neasteptat, de minunat, concretizata \u00een prezenta z\u00e2nelor bune ivite la momentul potrivit pentru a-i veni \u00een ajutor lui Fat-Frumos sau Ilenei Cos\u00e2nzene, a babelor milostive sau a mosilor \u00eentelepti\u00a0 d\u00e2nd eroului sfaturi utile \u00eentreprinderii sale ori \u00eenzestr\u00e2ndu-l cu cine stie ce obiecte nazdravane care \u00eei vor sluji c\u00e2ndva acestuia pentru a ajunge la inexorabilul happy end.
\nSigur, semantica expresiei \u201eca-n basme\u201c depinde de semnificatia lui \u201ebasm\u201c care, oric\u00e2t de comun ar fi cuv\u00e2ntul, \u00eenseamna, pentru fiecare dintre vorbitori, altceva. De pilda, vechiul \u201eDictionar de expresii si locutiuni ale limbii rom\u00e2ne\u201c (1985) selecteaza sub \u201ebasm\u201c doar \u201ea ajunge (sau a se face, a fi, a ram\u00e2ne etc.) de basm\u201c si trimite la \u201er\u00e2s\u201c, expresie reluata, \u00een prima\u00a0 pozitie, si sub \u201epoveste\u201c, la care se mai adauga alte c\u00e2teva, precum \u201ede poveste\u201c, interpretat, pe baza unui citat din Neculce, ca av\u00e2nd sensul \u201ecare serveste ca marturie ca asa s-au petrecut faptele\u201c, \u201eunicul\u201c, \u201enici unul\u201c (p. 550) etc. Mai aproape de sensul real mi se pare a fi batr\u00e2nul Saineanu, \u201eDictionar universal al limbei rom\u00e2ne\u201c, care echivaleaza pe \u201ea se face de basn\u201c cu \u201ea ajunge de batjocura\u201c: \u201eC-am baut tot ce avui si de basn ma facui\u201c, sustinut, adaug eu, si de un c\u00e2ntec de petrecere la moda cu c\u00e2tva timp \u00een urma: \u201eDe n-ar fi horinca-n sat, Niciodata n-as fi beat, Dar asa horinca este, Eu la lume-s de poveste!\u201c\u00a0 Expresia, cu exemplu cu tot, dar cu explicatia \u201e a se face de r\u00e2s\u201c, este reluata \u00een \u201eNoul dictionar universal\u00a0 al limbii rom\u00e2ne\u201c, Editura Litera International, 2006, care adauga si locutiunea \u201eca de basm\u201c cu sensul \u201efantastic, himeric (aici, vorba lui Caragiale, dintr-o regretabila eroare de tipar, \u00een exemplarul consultat de mine apare\u00a0 himenic!), ireal\u201c.
\nCred, pe de alta parte, ca \u201ea se face de basm\u201c poarta si un sens pozitiv, marc\u00e2nd exceptionalitatea, insolitul, remarcabilul. Astfel, bautul \u00een exces \u00eel pune pe cel care \u00eel practica \u00eentr-o pozitie diferita de oamenii comuni, caracterizati prin cumpatare; sa ne amintim de Setila, personajul lui Creanga, a carui \u201edipsomanie\u201c, ca sa-l citam pe Serban Cioculescu, are nu numai o valoare caracterologica, ci si o functie epica.
\nCa-n basme \u2013 vom vedea imediat \u00een ce sens \u2013 trebuie sa se fi simtit Iordan Datcu, Nicolae Constantinescu si A. Gh. Olteanu, autorii antologiei \u201eBasme populare rom\u00e2nesti\u201c, editata de Academia Rom\u00e2na. Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, Colectia \u201eOpere Fundamentale\u201c, Bucuresti, 2008, 2 volume, 888 p. + 904 p., \u00eencununati cu Premiul Perpessicius pentru editii critice acordat de Muzeul National al Literaturii Rom\u00e2ne, \u00eentr-o festivitate care a avut loc la Bucuresti, la jumatatea lui decembrie 2010. \u00cen acelasi cadru a fost sarbatorit acad. D. Vatamaniuc, cu ocazia \u00eemplinirii v\u00e2rstei de 90 de ani, si au fost \u00eenm\u00e2nate premiile \u201eSerban Cioculescu\u201c lui Pavel Tugui si \u201ePetru Cretia\u201c clasicistilor Andrei Cornea si Traian Diaconescu.
\nCu totul neasteptata li se va fi parut celor trei folcloristi vestea ca lucrarea lor, prea putin mediatizata la vremea aparitiei, a avut un asemenea ecou \u00een fata juriului alcatuit din acad. Eugen Simion, profesorii universitari Paul Cornea si Ioan Simut, cercetator stiintific I dr. Nicolae Mecu si prof. dr. Lucian Chisu, directorul MNLR.
\nAntologia \u201eBasme populare rom\u00e2nesti\u201c este realizata de trei \u201emeseriasi\u201c:
\ndr. Iordan Datcu, prestigios editor, de numele caruia se leaga aparitia a zeci si zeci de titluri\u00a0 din literatura rom\u00e2na si, cu precadere, de folclor si folcloristica rom\u00e2neasca, la vechea Editura Minerva, iar dupa 1990, la alte case de editura, autor al monumentalului \u201eDictionar al etnologilor rom\u00e2ni\u201c \u00een mai multe editii, cea mai recenta, a III-a, \u201erevazuta si mult adaugita\u201c, Editura Saeculum I. O., 2006, 983 p.; dr. Nicolae Constantinescu, profesor universitar, fost, timp de decenii, titularul cursului de folclor literar rom\u00e2nesc de la Facultatea de Litere din Bucuresti, autor al unor studii fundamentale despre literatura orala, care semneaza Studiul introductiv, \u201eBasmul popular \u00eentre ieri si m\u00e2ine\u201c. \u201e\u2026Iar cuv\u00e2ntul din poveste\u00a0 \u00eenainte mult mai este\u201c la Antologia premiata; dr. A. Gh. Olteanu, profesor, inspector de specialitate la Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, autor de manuale scolare, de studii si comentarii literare unanim apreciate.
\nPrin ce se deosebeste antologia aparuta \u00een Colectia \u201eTexte fundamentale\u201c\u00a0 a Academiei Rom\u00e2ne de altele asemenea? Trei ar fi, \u00een opinia celor trei autori, calitatile de baza ale antologiei premiate: originalitatea, reprezentativitatea, cuprinderea.
\nCum originalitate, va veti \u00eentreba, c\u00e2nd este vorba despre o antologie? \u00cen ce ar consta aceasta? O spun clar autorii \u00een \u201eNota asupra editiei\u201c, rezumata corect \u00een singura (dupa stiinta noastra) cronica la antologia premiata de MNLR (vezi Niculina Chiper, Basme populare rom\u00e2nesti\u2026, \u201eCERC. Cercetari Etnologice Rom\u00e2nesti Contemporane\u201c, vol. V, Nr. 1 (5), Toamna 2009, p. 120-1261) : \u201e\u2026 principiul ordonator al prezentei culegeri \u2026 a fost gruparea variantelor \u00een jurul unui basm-tip\u201c, din colectia lui Petre Ispirescu. Au rezultat 39 asemenea tipuri s\u2026t. Alegerea colectiei Ispirescu pentru basmele-titlu a fost motivata de c\u00e2teva criterii: notorietatea colectiei2 , talentul de povestitor al lui Ispirescu, varietatea tipologiilor. \u00cen cadrul tipului de variante (notat cu cifra romana pe pagina noua, dupa basmul-titlu), textele au fost r\u00e2nduite cronologic, av\u00e2ndu-se \u00een vedere anul culegerii (daca acesta a fost indicat) sau anul aparitiei \u00een volum. Pentru succesiunea grupelor a fost preluata ordinea din Petre Ispirescu, \u201eOpere\u201c (vol. I, 1969), \u00een care editoarea, Aristita Avramescu, a \u201eavut \u00een vedere ordinea stabilita de autor\u201c. C\u00e2teva basme, de neomis \u00eentr-o asemenea antologie, dar care nu erau variante, \u00een sensul strict al cuv\u00e2ntului, ale unui basm-titlu, au fost \u201eatasate\u201c (incluse) \u00een grupele de variante cu care prezentau unele asemanari. \u00centr-o anume situatie\u00a0 s-a apelat la variante aflate \u00een germene (rezumate), pe care Petre Ispirescu n-a mai apucat sa le redacteze ca basme propriu-zise. Este cazul grupei XXXVIII, \u00een care basmul-titlu, Lucear si Aman Catcaun, este un astfel de bruion, nepublicat, evident, dar de care Lazar Saineanu avea cunostinta, pentru ca \u00eel mentioneaza alaturi de alte asemenea rezumate, puse la dispozitia lui de vaduva lui Ispirescu. \u00cen jurul acestui bruion au fost grupate basmele Roman Nazdravan (Filimon), Chelbea Nazdravanul (Stancescu), Voinic Verde-Busuioc (Furtuna), Un basm cu trei baieti (Vrabie). Uneori \u00een colectia lui Ispirescu exista basme cu variante, care au fost \u00eensa retinute, cel putin pentru a ilustra faptul ca autorul culegerii avea constiinta existentei variantelor. Este cazul grupelor II, \u00een care Broasca testoasa cea fermecata si Z\u00e2na z\u00e2nelor apartin aceluiasi tip de variante (sotia animal); VIII: Voinicul-cel-fara-de-tata si Fat-Frumos-cel-ratacit; X: Z\u00e2na-Muntilor si Gainareasa. Ultimul basm al antologiei, constituind el singur grupa XXXXIX, este Tinerete fara batr\u00e2nete si viata fara de moarte, deoarece este un basm atipic care nu se sf\u00e2rseste cu dob\u00e2ndirea sotiei si cu intrarea, \u00een acest fel, \u00een ordinea fireasca a vietii; eroul murind, poate sugera \u201e\u00een limitele antologiei noastre finalizarea unui ciclu uman\u201c. Aceasta eterna aspiratie umana, prezenta \u00een arta si \u00een g\u00e2ndirea omenirii \u00eenca de la originile ei, este un fapt cu o recurenta surprinzatoare, ce contribuie la crearea unei serii distincte \u00een c\u00e2mpul naratiunilor populare rom\u00e2nesti. Protagonistul basmului care \u00eei fascinase pe Mihai Eminescu (a carui interpretare se bazeaza pe metafora lui Fat-Frumos ca \u00eentruchipare a \u201egeniului national\u201c, construind sintagma \u201eomul pururi t\u00e2nar\u201c) si pe Constantin Noica (pentru care basmul este un model ontologic al vietii \u00eensesi), Tinerete fara batr\u00e2nete, cauta nemurirea, o dob\u00e2ndeste si o pierde, fac\u00e2nd totodata si experienta tragica a reintrarii \u00een timpul sau. Nucleul interpretarii rezida \u00een viziunea aventurii lui Fat-Frumos ca o \u00eencercare de a-si depasi conditia; destinul individului, chiar marcat\u00a0 de o vointa superioara, poate fi modificat sub incidenta \u00eent\u00e2mplarii. \u00cen acest fel, accentul interpretarii cade pe cauza schimbarilor, pe catalizatorul lor \u2013 determinatiile \u2013 care intervine \u00een destinul omenesc, las\u00e2nd pe al doilea plan destinul \u00eensusi\u201c.
\nA doua calitate a antologiei este reprezentativitatea: \u201eUna dintre preocuparile importante ale antologatorilor a fost ca toate provinciile istorice ale Rom\u00e2niei, adica Muntenia, Moldova, Transilvania, Banatul, Dobrogea \u2013 sa fie reprezentate \u00een antologie. De aceea, nu putine sunt variantele, grupate \u00een jurul basmului-titlu din colectia Ispirescu, care pot fi urmarite comparativ \u00een unele dintre aceste provincii. De exemplu, \u00een grupa XXV gasim: Luceafarul de ziua si Luceafarul de noapte (Muntenia), Rozmarin si Trandafir (Transilvania), Mar si Par (Transilvania), Busuioc si Musuioc (Muntenia), Toderica Fat-Frumos (Moldova), Povestea lui Mar si Par (Banat), Miezu-Marului si Coaja-Marului (Dobrogea)\u201c (Niculina Chiper, art. cit., loc. cit).
\nA treia calitate ar fi cuprinderea si exactitatea: \u201eLa fiecare dintre basmele antologate au fost indicate sursele utilizate: anul si paginile din editia princeps sau din editii aparute \u00een timpul vietii culegatorului; li\u00a0 s-a adaugat, c\u00e2nd aceasta a existat, trimiterea la o editie publicata \u00een a doua jumatate a secolului al XX-lea, cu scopul ca cititorul sa poata avea acces la ambele tipuri de editii. Reproducerea textelor dintr-un numar asa de mare de surse a ridicat, evident, problema stabilirii unor criterii care sa asigure \u00eentelegerea textului de catre cititorul de azi. Doua au fost atitudinile principale, \u00een acest sens: pentru basmele publicate \u00een secolul al XIX-lea, s-a optat pentru pastrarea \u00eentocmai a particularitatilor dialectale si arhaice \u2013 cu prioritate a celor lexicale si morfo-sintactice \u2013 uneori pastr\u00e2nd chiar unele abateri gramaticale mai greu de admis astazi, cum ar fi, de exemplu, dezacordurile. \u00cen cazul textelor care au facut obiectul unor reeditari, \u00een editii sau antologii din ultimii 60 de ani, s-a optat pentru preluarea textelor asa cum au fost stabilite de editorii respectivi. \u00cen ambele cazuri \u00eensa, textele au fost aduse la zi din punct de vedere ortografic\u201c (Idem). C\u00e2t priveste cuprinderea, ar fi trebuit notat si faptul ca Antologia retine si basme de la rom\u00e2nii din afara granitelor tarii, din Basarabia, Bucovina, Ungaria, cum se vede din \u201eBibliografie: Culegeri si colectii. Antologii\u201c (p. LXXXIX-XCIII, 65 de titluri).
\n\u00cen fine, \u00eenca un argument \u00een favoarea caracterului stiintific al Antologiei \u00eel constituie importanta \u201eCronologie\u201c (vol. I, p. LXI-LXXXIV), selectiva, prin forta lucrurilor, dar cuprinzatoare, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1809 \u201eS-a nascut la Stuttgart, Germania, Albert Schott\u201c si \u00eencheindu-se cu anul 2008 c\u00e2nd \u201eI. Oprisan a tiparit \u00abBasme fantastice rom\u00e2nesti\u00bb\u201c, VIII si IX, Basme ale \u00eentelepciunii, Bucuresti, Editura Vestala. A aparut volumul Pamfil Biltiu, Maria Biltiu, \u201eFolclor din Tara Maramuresului\u201c, III, \u201eBasme, povesti, legende, snoave si povestiri\u201c, Editura Eurotip, Baia Mare. La fel, substantialele \u201eRepere critice\u201c (vol. II, p. 749-900), ghid teoretic de mare utilitate pentru oricine vrea sa afle \u201estarea studiilor despre basm\u201c la noi, \u00een ultimele secole.
\nDar atractia si semnificatia ultima a antologiei consista \u00een propunerea de lectura facuta generatiei tinere de cititori a unui corpus\u00a0 de texte literare, pe c\u00e2t de vechi (ca origine a temelor si motivelor) pe at\u00e2t de nou ca mod de zicere \u00een noi contexte culturale. Iar includerea antologiei de basme populare \u00een Colectia \u201eOpere fundamentale\u201c, \u00een care au aparut editii savante de literatura scrisa, \u201ede autor\u201c, de la Cronicarii munteni si Dimitrie Cantemir la Nichita Stanescu si Sorin Titel, are valoarea simbolica a unei \u00eenaltari \u00een grad si a unei noi puneri \u00een lumina a acestei \u201eopere de creatie literara, cu o geneza speciala, o oglindire \u00een orice caz a vietii \u00een moduri fabuloase\u201c cum definea basmul, cu aproape o jumatate de veac \u00een urma, G. Calinescu.<\/p>\n
Note:<\/strong>
\n1. Publicatia \u201eCERC\u201c = \u201eCercet\u00e3ri Etnologice Rom\u00e2nesti Contemporane\u201c. \u201eRevist\u00e3 de Etnologie\u201c apare din anul 2005 (un num\u00e3r pe an) sub egida unui colegiu de redactie alc\u00e3tuit din Silviu Angelescu, Nicolae Constantinescu, Marian Munteanu si Rodica Zane si a unui colectiv de redactie coordonat de Ioana Fruntelat\u00e3. Revista, menit\u00e3 a fi portavocea Colectivului de Etnologie si Folclor de la Universitatea din Bucuresti, este publicat\u00e3 de Editura Valahia,\u00a0 ajung\u00e2nd la volumul V, num\u00e3rul 1 (5), 2009. Deschis\u00e3 si \u00eennoitoare, revista are, totusi, o difuzare restr\u00e2ns\u00e3 si un ecou limitat.
\n2. Dovad\u00e3 a prestigiului colectiei, includerea \u201eculeg\u00e3torului-tipograf\u201c \u00een The Greenwood Encyclopedia of Folktales & Fairy Tales. Edited by Donald Haase, Greenwood Press, Westport, Connecticut \/ London, 2008, Volume 2: G-P,\u00a0 \u201eIspirescu, Petre (1830-1887)\u201c, p. 503-504, articol semnat de Nicolae Constantinescu.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"C\u00e2nd zicem \u201ea fost ceva ca-n basme\u201c fiecare din noi are o alta reprezentare a expresiei, din care nu lipseste ideea de feeric, de fabulos, de neasteptat, de minunat, concretizata \u00een prezenta z\u00e2nelor bune ivite la momentul potrivit pentru a-i veni \u00een ajutor lui Fat-Frumos sau Ilenei Cos\u00e2nzene, a babelor milostive sau a mosilor \u00eentelepti\u00a0… Cite\u0219te mai mult »Ca-n basme…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[4608,4609],"class_list":["post-6139","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-basm","tag-sensul-cuvantului-basm"],"views":3467,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6139","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6139"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6139\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6139"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6139"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6139"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}