Aparut, in 1931, \u201eDictionarul enciclopedic ilustrat \u00abCartea Rom\u00e2neasca\u00bb\u201c, de I. A. Candrea si Gh. Adamescu, lucrare finalizata inainte si in alta maniera dec\u00e2t \u201eEnciclopedia Rom\u00e2niei\u201c, din 1938-1943, in 4 volume, reprezinta si a ramas p\u00e2na astazi o carte de referinta, un adevarat instrument de lucru, caruia celelalte dictionare enciclopedice, enciclopedii sau \u201emici dictionare enciclopedice\u201c realizate cu largi colective de elaborare din 1950 incoace, nu i-au negat total utilitatea, mai ales in partea pur filologica.
\nInitiata, dupa c\u00e2t se pare, la propunerea profesorului Ion Simionescu, presedintele \u201e\u00cenaltului Institut de cultura\u201c pe care il reprezenta Editura \u201eCartea Rom\u00e2neasca\u201c, lucrarea avea menirea de a cuprinde intre copertele unei carti limba si cele mai importante informatii despre geografia, istoria, cultura si marile personalitati ale tarii, reunind, dupa 1918, aproape tot spatiul etnic rom\u00e2nesc.
\nEa trebuia sa fie, cu alte cuvinte, un monument inchinat glorificarii Rom\u00e2niei Mari.
\nDe aceea \u2013 dupa cum o marturisea chiar conducerea Editurii \u2013 \u201enu s-a ocolit nici un sacrificiu\u201c pentru ca lucrarea sa aiba nu numai un inalt nivel stiintific, ci si o forma grafica deosebita.
\n\u201eAm avut deosebitul noroc \u2013 se spunea in \u201ePrefata editurii\u201c \u2013 ca redactarea sa cada pe m\u00e2ini destoinice, incercati specialisti, fiecare in ramura lui. Domnul I.-Aurel Candrea, profesor la Universitatea din Bucuresti, este un lexicograf si filolog cu reputatie bine stabilita. Domnul prof.
\nG. Adamescu, membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, este cunoscut prin lucrarile sale bibliografice.
\nLe ram\u00e2nem recunoscatori pentru r\u00e2vna depusa, ca si pentru munca grea sav\u00e2rsita, spre a duce la bun sf\u00e2rsit o opera at\u00e2t de anevoios de indeplinit. Lor le revine meritul intreg de a fi stiut sa inchege o lucrare care va insemna, credem, un punct luminos in evolutia culturii nationale.
\nLa r\u00e2ndul nostru, nu am ocolit nici un sacrificiu, pentru ca tehnica tiparirii sa corespunda cuprinsului, iar dictionarul rom\u00e2nesc sa nu fie mai prejos de acele dictionare straine, cu care erau obisnuiti majoritatea carturarilor nostri… Cele 11 milioane si mai bine de litere, cuprinse in dictionar, sunt citete, clare, materialul intrebuintat a fost fabricat anume pentru aceasta lucrare\u201c.
\nAlegerea autorilor s-a dovedit, intr-adevar, fericita, mai ales ca pentru o opera asa de mare se recurgea doar la doua personalitati, si nu cum s-a procedat in cadrul Enciclopediei sibiene din 1927 sau a celei patronate de Dimitrie Gusti, la zeci de nume.
\nChiar autorii \u2013 care au incercat sa colaboreze impreuna de la un cap la altul al \u201eDictionarului\u201c \u2013 si-au dat seama ca munca in colectiv e greoaie si nu duce la rezultatele asteptate.
\nAsa ca, dupa incheierea redactarii literei A a \u201edictionarului\u201c propriu-zis si-au impartit materia in doua: I. A. Candrea a elaborat partea int\u00e2i: \u201eDictionarul limbii rom\u00e2ne din trecut si de astazi\u201c, iar Gh. Adamescu \u2013 partea a II-a, \u201eDictionarul istoric si geografic universal\u201c, care au si aparut ca sectiuni distincte ale cartii.
\nPentru lucrarea pe care era chemat s-o sav\u00e2rseasca, Ion Aurel Candrea avea atuuri insemnate.
\nEl publicase, intre altele, in 1904-1905, \u201eDin elementele romane ale limbii rom\u00e2ne\u201c, seria I-III; in 1907-1914, tiparise, in colaborare cu Ov. Densusianu, \u201eDictionarul etimologic al limbii rom\u00e2ne. Elementele latine\u201c, fasciculele I-IV; in 1909 scosese \u201eDictionarul general al limbii rom\u00e2ne din trecut si de astazi, cuprinz\u00e2nd formele literare…, formele disparute… din sec. XVI-XVII\u201c; de asemenea, elaborase, in 1912, un \u201eDictionar de proverbe si zicatori\u201c, iar in chiar perioada redactarii \u201eDictionarului enciclopedic ilustrat\u201c tinuse la Universitatea din Bucuresti cursurile \u201eElemente de origine dubioasa sau necunoscuta din limba rom\u00e2na\u201c (1926-1927) si \u201eViata cuvintelor\u201c (1932-1933).
\nCu toate acestea, pentru elaborarea \u201eDictionarului\u201c a luat totul de la inceput, intruc\u00e2t fisele pentru volumele anterior publicate au fost distruse de ocupanti in timpul Primului Razboi Mondial.
\n\u201eM-am pus, deci, pe munca… \u2013 marturisea el \u2013 munca titanica, de care numai cei ce s-au indeletnicit cu acest gen de lucrari isi pot da seama. Trebuiau extrase citatele din sute si sute de volume, in parte necercetate. Noroc ca cele mai multe le citisem mai demult si subliniasem in ele cuvintele ce ma interesau. Extragerea acestor cuvinte pe fise si copierea intregii fraze din care facea parte e meritul sotiei mele. Fara ajutorul inteligent pe care mi l-a dat in tot cursul lucrarii, niciodata \u201eDictionarul\u201c acesta n-ar fi vazut lumina zilei. Patru sute douazeci si cinci de mii de fise, scrise de m\u00e2na ei, clasate in ordine alfabetica si asezate in 140 de cutii de c\u00e2te 30 de cm lungime e materialul pe care mi l-a pus la indem\u00e2na si pentru care-i sunt ad\u00e2nc recunoscator. Trei ani si mai bine a durat scrierea fiselor…\u201c
\nSpre deosebire de I.A. Candrea, Gh. Adamescu nu publicase aproape nimic legat de obiectul \u201eDictionarului…\u201c, cu exceptia \u201ebibliografiilor\u201c, in care devenise primul mare specialist rom\u00e2n.
\nDar \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne\u201c (1911), aparuta in numeroase editii de popularizare, \u201eDin biografiile scriitorilor rom\u00e2ni\u201c (1897), editiile din opera lui V. Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Cantemir, I. L. Caragiale, G. Cosbuc, Ioan Heliade Radulescu, Mihai Eminescu s.a., pe de o parte, precum si lucrarile \u201eLuptele pentru nationalitate ale rom\u00e2nilor de peste munti in 1848-1849\u201c (1892), \u201eIdeile politice ale cronicarilor\u201c (1895), \u201eSocietatea rom\u00e2na la finele epocii fanariote\u201c (1897), \u201eEpoca regulamentara din punct de vedere politic si cultural\u201c (1897), \u201eViata si activitatea lui Spiru Haret\u201c etc., pe de alta, il recomandau ca un bun cunoscator al istoriei literaturii rom\u00e2ne si a istoriei nationale in genere.
\nIndiferent, insa, de ce publicasera anterior, cei doi autori principali, care au beneficiat, totusi, de ajutoare \u2013 I.A. Candrea de al sotiei; Gh. Adamescu de sprijinul prof. I. Simionescu, \u201epentru controlul partii stiintifice\u201c, al generalului C. Costandache, \u201epentru partea militara\u201c, al domnului Svilocovici \u201epentru numele s\u00e2rbesti\u201c, al prof. Porsche de la Sibiu, \u201epentru informatii privitoare la localitati si persoane din Transilvania\u201c si al lui I. Lupu si M. Maievschi \u201efunctionari la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne\u201c, \u201epentru materialul din lexicoanele unguresti si rusesti\u201c \u2013 care au depus o munca uriasa, de peste noua ani (din 1923 p\u00e2na la 4 octombrie 1931), redact\u00e2nd si corij\u00e2nd textele propriu-zise si verific\u00e2nd aplicarea cu strictete a normelor tehnice de punere in pagina si de utilizare adecvata a semnelor si simbolurilor.
\nUn fapt remarcabil al grupului editorial l-a constituit tiparirea treptata a materialului, pe coli, incep\u00e2nd din februarie 1926, p\u00e2na in octombrie 1931.
\nIn acest fel, textele nou imprimate au putut fi corectate in lumina normelor impuse si a colilor anterioare, spre a nu se strecura nicio greseala.
\nConcomitent cu textul, s-au realizat si ilustratiile pe coli, de un grup de desenatori \u201ein frunte cu domnul Kalman, sub directiunea domnului Menny Toneghin\u201c \u2013 peste 6 000 de gravuri si tabele de ansamblu, dintre care \u201emai bine de 500 de desenuri\u201c au fost executate de I.A. Candrea, care ni se dezvaluie astfel si in ipostaza necunoscuta de artist plastic.
\nAmbitiile autorilor \u2013 reflect\u00e2nd in buna masura cerintele casei de editura \u2013 au fost mari.
\nIn partea de lexicologie, lucrarea cuprinde, dupa marturisirea lui I.A. Candrea, \u201erepertoriul aproape complet al cuvintelor disparute din grai si acelea care se intrebuinteaza astazi\u201c (in perioada interbelica).
\nDin limba veche s-au retinut \u201ecuvintele care circulau in grai si pe acelea care se refereau la starile de lucruri din trecut, la demnitati, angarale, obiceiuri etc.\u201c, extrase din texte bisericesti, sau cu continut religios, din documente, pravile, cronici. S-au lasat in afara \u201eDictionarului\u201c doar turcismele, considerate de autor a nu fi fost cunoscute in popor.
\nIn privinta \u201elimbii de astazi\u201c au fost preluate patru categorii de termeni: \u201ecuvinte bastinase\u201c, comune tuturor rom\u00e2nilor din nordul Dunarii; cuvinte specifice numai unei anume parti a tarii (provincialismele), neologismele curente, in speta franceze, si termenii tehnici privitori la toate ramurile stiintei si ale activitatii omenesti.
\nIn functie de importanta lor, cuvintele au fost tratate succint sau amplu, d\u00e2ndu-se unor termeni extinderea larga a unor \u201eadevarate articole de enciclopedie\u201c.
\nIndiferent insa de categorie, simtul limbii si buna cunoastere a realitatii \u2013 confirmata sau infirmata de extrasele din fise \u2013 l-a condus pe autor in genere la o justa gradare a spatiului acordat fiecarui cuv\u00e2nt.
\nDe asemenea, I.A. Candrea a relevat cu indreptatire diversele sensuri ale termenilor, explic\u00e2ndu-le, in articole, in ordinea insemnatatii lor, de la acceptiunile cele mai largi spre cele mai restr\u00e2nse.
\nBazat pe fisele excerptate, el a definit, in cazul cuvintelor dialectale, confuz preluate in diversele texte, adevaratul lor sens.
\nAvem de a face, prin urmare, nu numai cu o opera de explicare, ci si cu una de interpretare si, implicit, de normare.
\nIn partea a II-a, desi s-a avut ca aspiratie cuprinderea intregului istoriei, geografiei si culturii universale, s-a dat prioritate realitatilor rom\u00e2nesti, care trebuiau facute cunoscute lumii.
\nAsa inc\u00e2t, inaintea \u201eEnciclopediei Rom\u00e2niei\u201c in 4 vol., aparuta sub ingrijirea lui Dimitrie Gusti (1938-1943) si a \u201eEnciclopediei Rom\u00e2niei\u201c a lui Lucian Predescu (1940) \u2013 care se opreau exclusiv la \u201ematerialul rom\u00e2nesc\u201c, si nu retineau din afara dec\u00e2t personalitatile si faptele care avusesera vreo legatura cu noi \u2013, Gh. Adamescu, ofera in \u201eDictionarul sau istoric si geografic universal\u201c un prim nucleu masiv referitor la tara si poporul nostru.
\nDe altfel, dupa propriile sale marturisiri, informatiile privitoare la celelalte tari ale lumii au fost mai ample sau mai restr\u00e2nse in functie de legaturile istorico-politico-economice si culturale ale acestora cu Rom\u00e2nia.
\nS-a avut cu preponderenta in vedere tarile vecine si in genere cele europene.
\nIn ce priveste personalitatile, nu au fost prezentate dec\u00e2t cele disparute. Nu s-a \u201eintentionat sa se facsat un dictionar al contemporanilor, ci un dictionar istoric\u201c, si mai cu seama portrete ilustrative nu s-au dat pentru niciun om in viata, in afara membrilor familiei regale.
\nChiar asa fiind \u2013 cu privirea indreptata in mod special spre trecut, spre zona valorilor clasate \u2013 \u201eDictionarul\u201c contine nenumarate informatii despre anume personalitati, pe care cercetatorul nu le mai int\u00e2lneste altundeva, ca si in cazul \u201eEnciclopediei\u201c lui Lucian Predescu.
\nAm relevat doar c\u00e2teva din calitatile care fac din \u201eDictionarul enciclopedic ilustrat\u201c o carte inca actuala dupa opt decenii de la aparitie, o carte de veritabila contributie in sferele lexicologiei si ale informatiei istorice, \u2013 \u201eun punct luminos in evolutia culturii nationale\u201c, cum le placea s-o defineasca celor care au conceput-o.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Aparut, in 1931, \u201eDictionarul enciclopedic ilustrat \u00abCartea Rom\u00e2neasca\u00bb\u201c, de I. A. Candrea si Gh. Adamescu, lucrare finalizata inainte si in alta maniera dec\u00e2t \u201eEnciclopedia Rom\u00e2niei\u201c, din 1938-1943, in 4 volume, reprezinta si a ramas p\u00e2na astazi o carte de referinta, un adevarat instrument de lucru, caruia celelalte dictionare enciclopedice, enciclopedii sau \u201emici dictionare enciclopedice\u201c realizate… Cite\u0219te mai mult »\u201eUn punct luminos in evolutia culturii nationale\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4593,4592,4591,4590],"class_list":["post-6111","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dictionarul-enciclopedic-ilustrat-cartea-romaneasca","tag-4592","tag-gh-adamescu","tag-i-a-candrea"],"views":2246,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6111","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6111"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6111\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6111"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6111"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6111"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}