13 \u2013 30 ianuarie 2011, Sala Irina Nicolau, Muzeul Taranului Rom\u00e2n<\/p>\n
Joi, 13 ianuarie 2011, ora 17:00, la Muzeul Taranului Rom\u00e2n, la Sala Irina Nicolau, va avea loc vernisajul expozitiei arhi-VE\/RO. \u00centre Orient si Occident. Arhiva de imagine Alexandru Tzigara-Samurcas.<\/p>\n
Aceasta expozitiei a fost realizata \u00een urma initiativei Departamentului de Istoria si Teoria Arhitecturii si Conservarea Patrimoniului din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism \u201eIon Mincu\u201c si este rezultatul unei colaborari cu ICR Venetia.
\nExpozitia a fost coordonata de prof. dr. arh. Anca Bratuleanu si conf. dr. arh. Sergiu Nistor si a fost realizata pentru a fi expusa \u00een cadrul Institutului Cultural Rom\u00e2n din Venetia \u00een perioada 3\u201321 noiembrie 2010. Conceptul expozitiei, realizata de Petru Mortu, Toader Popescu si Irina Calota, a uzat de calitatile cliseelor de a reprezenta, \u00een acelasi timp, imagini cu o compozitie proprie si subiecte alese \u00een functie de criteriile autorului. Au fost alese 20 de cupluri de imagini \u2013 una cu subiecte din Rom\u00e2nia si cealalta cu imagini din Italia. Oglindirea fragmentelor de arhiva unele \u00een altele, precum si pendularea \u00eentre imagini care pot fi, \u00een functie de grila de citire adoptata de privitor, apropiate sau \u00eendepartate la extrem reprezinta, pe l\u00e2nga un interesant exercitiu vizual, si o sublimare a experientei modernizarii rom\u00e2nesti, fenomen de care Samurcas nu a fost deloc strain. Reflexia care se stabileste \u00een sticla diapozitivelor \u00eentre lumea orientala si cea occidentala este, \u00een acelasi timp, un dat al arhivei originale si o constructie fara teza, care privilegiaza deopotriva valoarea diapozitivelor ca marturii, ca obiecte, subiecte, sau doar imagini. Alaturarile de imagini \u2013 de multe ori surprinzatoare \u2013 au scopul de a provoca vizitatorul \u00een a-si pune \u00eentrebari si a gasi raspunsuri, \u00een cadrul unui proces de identificare at\u00e2t a elementelor comune, c\u00e2t si a diferentelor pe care imaginile ce compun fiecare cuplu \u00een parte le prezinta.
\n\u00cen afara de cele 20 de perechi amintite mai sus, expozitia contine si o instalatie compusa din aproximativ 80 de diapozitive, menite sa prezinte publicului suportul fizic pe care aceste imagini au fost pastrate de-a lungul a peste 100 de ani de existenta.
\nArhiva de imagine \u201eAlexandru Tzigara-Samurcas\u201e, aflata \u00een posesia Departamentului de Istoria si Teoria Arhitecturii si Conservarea Patrimoniului din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism \u201eIon Mincu\u201c, a fost transferata de la Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201c probabil de catre profesorul Grigore Ionescu, dupa moartea autorului lor. Diapozitivele din arhiva serveau ca material didactic pentru cursurile de estetica si istoria artei pe care Samurcas le tinea la Scoala de Arte Frumoase, \u00eencep\u00e2nd cu februarie 1899. O alta parte a acestei arhive a ramas \u00een custodia actualei Universitati Nationale de Arte si a fost donata, dupa anul 2000, Muzeului Taranului Rom\u00e2n.
\nColectia a fost realizata de-a lungul mai multor decenii, la sf\u00e2rsitul secolului al XIX-lea si \u00eenceputul secolului XX. Cel mai probabil avem de-a face cu o arhiva cu autori multipli \u2013 nu toate imaginile au fost realizate de Samurcas. Preocuparile stiintifice principale ale autorului sunt vizibile \u00een alegerea si perspectiva asupra obiectelor, peisajelor si persoanelor fotografiate, fapt ce nu indica, neaparat, doar calitatea sa de autor ci si, posibil, optiunea sa privitoare la achizitionarea diapozitivelor.
\nArhiva de imagine aflata \u00een custodia DITACP contine 2383 de diapozitive pe sticla. Subiectele acestora prezinta obiecte de arhitectura, planuri si harti, obiecte de arta \u2013 sculptura, pictura, gravura, desen, arta populara \u2013 si peisaje \u00een proportii diferite. Majoritatea diapozitivelor au ca subiect obiecte arhitecturale (aproximativ 75% din totalul imaginilor), dintre care \u00een jur de 90% sunt din Europa. Dintre acestea din urma, peste jumatate prezinta subiecte din Rom\u00e2nia. Indiferent de procentele mentionate mai sus, ceea ce este cert este ca arhiva este importanta prin bogatia de informatie pe care o prezinta, prin forta estetica a imaginilor care o compun si prin calitatea lor de a fi marturii istorice.
\nLa \u00eenceputul anului 2010 a fost lansat volumul bilingv rom\u00e2n-englez \u201eArhiva Alexandru Tzigara-Samurcas\u201e, care prezinta imagini caracteristice pentru colectie si care a fost \u00eensotit de un CD care cuprinde inventarul arhivei, finalizat \u00een 2009.
\nBrosura expozitiei, realizata dupa conceptia grafica a lui Radu Tudor Ponta, cuprinde texte bilingve (\u00een rom\u00e2na si \u00een italiana), c\u00e2t si imagini din arhiva, astfel selectionate \u00eenc\u00e2t sa ilustreze tema generala a expozitiei. Cele cinci texte \u2013 compuse de Nicolae Lascu, Virgil Stefan Nitulescu, Toader Popescu si Irina Calota si traduse de Corina Anton \u2013 au fost menite at\u00e2t sa situeze aceasta actiune (si cele premergatoare ei) \u00eentr-un context mai larg al proiectului de diseminare a fondurilor DITACP \/ UAUIM, c\u00e2t si sa prezinte personalitatea lui Alexandru Tzigara-Samurcas, arhiva sa de imagine si expozitia.
\nExpozitia poate fi vizitata p\u00e2na pe 30 ianuarie 2011, de marti p\u00e2na duminica, \u00eentre orele 9:00 si 17:00, la Sala Irina Nicolau.
\nIntrarea este libera.<\/p>\n
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAS<\/strong>
\nSe naste la 4 aprilie 1872, \u00een Bucuresti, \u00eentr-o veche familie de mici boieri. Liceul \u00eel face la Bucuresti. \u00cen 1892 este numit \u201ecustode preparator\u201c la Muzeul de antichitati, condus de Grigore Tocilescu. \u00cen 1893 pleaca la studii \u00een Germania, la Universitatea din M\u00fcnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiaza istoria artei. \u00centors \u00een tara, demisioneaza de la Muzeul de antichitati si-si continua studiile, plec\u00e2nd \u00een Franta si, din nou, \u00een Germania, preocupat fiind de muzeografie. \u00cel are ca \u00eendrumator pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.
\nDupa terminarea studiilor, este numit bibliotecar, apoi director la Fundatia Carol I si profesor la catedra de istoria artei si estetica la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti.
\nLa 1 octombrie 1906, Al. Tzigara-Samurcas este numit director al Muzeului etnografic, de arta nationala, arta decorativa si arta industriala, devenit, \u00een 1915, Muzeul de arta nationala Carol I. Noul muzeu functiona temporar \u00een cladirea fostei monetarii a statului din Soseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la \u00eenceput, Al. Tzigara-Samurcas \u00eesi organizeaza muzeul pe baze stiintifice moderne. Achizitiile pe care le face duc la sporirea considerabila a colectiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionara a casei lui Antonie Mogos din Ceauru, jud. Gorj.
\n\u00cencepe o lupta ne\u00eentrerupta pentru obtinerea din partea autoritatilor a fondurilor necesare ridicarii noului local (cel actual), la ale carui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budesti. \u00cen acest scop, el scrie numeroase articole \u00een presa, pe care le va str\u00e2nge mai t\u00e2rziu, \u00een 1936, \u00een cartea sa, \u201eMuzeografie rom\u00e2neasca\u201c. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentala a noii cladiri a Muzeului. Constructia a suferit numeroase \u00eentreruperi, fiind definitivata abia \u00een 1941.
\n\u00cen toata perioada c\u00e2t a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcas a depus o activitate prodigioasa, legata si de celelalte importante functii pe care le-a \u00eendeplinit: director al Fundatiei Carol I si profesor de istoria artei si estetica la Cernauti. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrari de specialitate, \u00eentre care arta populara ocupa un loc de frunte, tine conferinte la radio sau la Ateneu, participa la congrese si expozitii internationale. Al.Tzigara-Samurcas devine un nume de referinta \u00een domeniul care l-a consacrat.
\nSituatia se deterioreaza dupa al doilea razboi mondial, c\u00e2nd autoritatile comuniste \u00eel alunga \u00een 1948 de la conducerea Muzeului. Batr\u00e2n, bolnav si umilit peste masura, Parintele muzeului de la Sosea moare la 1 aprilie 1952.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"13 \u2013 30 ianuarie 2011, Sala Irina Nicolau, Muzeul Taranului Rom\u00e2n Joi, 13 ianuarie 2011, ora 17:00, la Muzeul Taranului Rom\u00e2n, la Sala Irina Nicolau, va avea loc vernisajul expozitiei arhi-VE\/RO. \u00centre Orient si Occident. Arhiva de imagine Alexandru Tzigara-Samurcas. Aceasta expozitiei a fost realizata \u00een urma initiativei Departamentului de Istoria si Teoria Arhitecturii si… Cite\u0219te mai mult »\u00centre Orient si Occident \u2013 Arhiva de imagine Alexandru Tzigara-Samurcas<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[4555,758,4556],"class_list":["post-6066","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-alexandru-tzigara-samurcas","tag-fotografie","tag-muzeul-taranului-roman-expozitie"],"views":8417,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6066","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6066"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6066\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6066"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6066"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6066"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}