{"id":6053,"date":"2011-01-20T13:51:51","date_gmt":"2011-01-20T11:51:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6053"},"modified":"2011-01-20T13:55:18","modified_gmt":"2011-01-20T11:55:18","slug":"dictatura-imaginilor-%e2%80%9eautobiografia-lui-nicolae-ceausescu%e2%80%9c-de-andrei-ujica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dictatura-imaginilor-%e2%80%9eautobiografia-lui-nicolae-ceausescu%e2%80%9c-de-andrei-ujica\/","title":{"rendered":"Dictatura imaginilor: \u201eAutobiografia lui Nicolae Ceausescu\u201c de Andrei Ujica"},"content":{"rendered":"

Inevitabile, contestarile pe care filmul domnului Ujica le-a prilejuit au avut drept obiect putinatatea informatiilor, fie ele noi sau vechi, pe care le vehiculeaza ceea ce se presupune a fi un documentar, respectiv natura \u00eensasi a materialului filmat. Reprezinta \u201eAutobiografia\u201c un demers jurnalistic de investigatie a trecutului? S-a argumentat ca lipsa comentariului din off, dublata, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, de lipsa totala a sunetului infirma aceasta ipoteza. Dar daca nu e documentar, ce e? Nici film nu are cum sa fie, sunt de parere unii, deoarece Ujica nu a filmat absolut nimic. Lucr\u00e2nd cu materialul clientului, \u201esingurul lucru\u201c pe care regizorul l-a facut a fost sa decida asupra selectiei. As zice ca at\u00e2t cei care au pus sub semnul \u00eentrebarii calitatile documentare ale filmului, c\u00e2t si cei care s-au \u00eendoit de calitatile filmice ale documentarului au dreptate si gresesc \u00een egala masura. Ceea ce acesti comentatori nu au luat \u00een calcul e acelasi lucru: propriul lor aport. Pe ei \u00eensisi.
\nMai mult dec\u00e2t documentar<\/strong>
\nDaca ne g\u00e2ndim la caracterul cu totul neobisnuit al imaginilor preferate de Ujica (si la cantitatea acestora), lipsa comentariului devine optiunea fireasca. Zecile de materiale dedicate lui Ceausescu dupa decembrie ’89 erau definite de un ton eminamente vindicativ: niciodata nu lipseau etichete precum \u201etiran\u201c sau \u201ecriminal\u201c, rareori era fostul presedinte altfel dec\u00e2t odios sau scelerat, iar lucrurile astea nu ajungea sa fie spuse, ci se puteau \u00eentelege lesne si din imagini. Vina cea mai mare a liderului comunist era aceea ca traia \u00een lux (sau cel putin \u00een ceea ce se considera la \u00eenceputul anilor ’90 ca ar fi luxul). Aceasta preocupare pentru forma – baia poleita cu aur, iahtul, vilele etc. – era poate si o metoda prin care establishmentul se punea la adapost de eventuale critici. Nu erau proaste deciziile lui si nu era de condamnat sistemul care i-a permis sa ajunga \u00een postura de decident, ci rau era ca Ceausescu si familia sa traiau \u00een lux. E doar un alt mod de a reabilita comunismul incrimin\u00e2nd felul \u00een care a fost pus \u00een practica, ceea ce e cel putin inexact.
\n\u00cen filmul lui Ujica, Ceausescu nu apare aproape deloc \u00een astfel de imagini. Dictatorul nu prea pare sa profite cine stie ce de propria-i pozitie, asa cum am fost \u00eenvatati ca profita de regula dictatorii. Poate si pentru ca e o autobiografie, Ceausescu nu se lafaie \u00een aproape nicio imagine, iar comentariul nu \u00eel critica, deoarece nu exista. Aici intervine memoria.
\nFaptul ca imaginile se succed \u00een legea lor, fara niciun fel de comentariu, obliga la reflectie. Faptul ca nimeni nu ne spune cine a fost Ceausescu, ce a facut si daca ceea ce a facut a fost bine sau rau \u00eenseamna ca toate aceste lucruri ram\u00e2ne sa le spunem noi \u00eensine. Conexiunile le facem noi, de capul nostru, iar instrumentul primordial de care ne servim este memoria. Ujica e regizorul acestui documentar, dar la fel suntem si noi, spectatorii. Arta lui e \u00een regie, arta noastra e \u00een memorie.
\nMai mult dec\u00e2t film<\/strong>
\nTot memoria rezolva si chestiunea \u201eAutobiografiei\u201c ca film. Selectia materialelor de arhiva, montajul si sunetul dau un prim raspuns. Sigur ca e film, niciun cadru nu apare fara un motiv si de asemenea deloc \u00eent\u00e2mplatoare e succesiunea imaginilor, cu cronologia lor aproximativa. Secunda \u00een care apare Ion Iliescu aplaud\u00e2nd la un congres \u2013 este ea \u00eent\u00e2mplatoare? Fara \u00eendoiala ca nu.
\nMai putin evident e ca \u201eAutobiografia\u201c este \u00een acelasi timp un film despre filme si o istorie a cinemaului. Pelerinajul la sicriul lui Dej, cu cozile interminabile si ritmul lor ucigator, evoca intrarea muncitorilor \u00een fabrica din \u201eMetropolis\u201c al lui Fritz Lang. Edificarea marilor cartiere rezidentiale, \u00eensotita de o muzica industriala nelinistitoare, aminteste de finalul din \u201eEclipsa\u201c lui Antonioni. Secventele \u00een care Ceausescu apare \u00eempreuna cu Dubcek par rupte din \u201eBalul pompierilor\u201c, si tot atunci, pret de c\u00e2teva secunde, camera se opreste asupra unui t\u00e2nar care \u00eei seamana at\u00e2t de mult lui George Mihaita din \u201eReconstituirea\u201c, \u00eenc\u00e2t as fi putut sa jur ca-i chiar el. \u00cen sf\u00e2rsit, Ceausescu \u00eensusi e un fel de domn Hulot al comunismului, pe toate acestea le-am vazut eu; altii vor fi vazut altceva. Memoria e personala prin excelenta si tocmai de aceea nu avem de-a face cu un unic film (ceea ce e valabil pentru orice film si pentru orice opera de arta, dar mai ales pentru acesta), ci cu un numar de autobiografii practic nelimitat. C\u00e2te memorii, at\u00e2tea filme.
\nCare e perspectiva cineastului fata de subiectul pe care \u00eel trateaza? Asta nu o putem sti. O putem doar banui, \u00eensa \u00een cazul lui Ujica, memoria nu ne poate ajuta. Pe regizor nu \u00eel cunoastem nici macar la nivelul superficial la care \u00eel cunosteam pe Ceausescu: imaginea lui nu ne-a fost v\u00e2r\u00e2ta pe g\u00e2t zi de zi si nimic din ceea ce el a facut p\u00e2na acum nu ne-ar fi putut influenta noua, unor straini, viata \u00eentr-un mod at\u00e2t de fundamental precum cel \u00een care fostul lider comunist ne-a transformat pe toti. Vorbindu-ne despre Ceausescu, Ujica e el \u00eensusi un Ceausescu. Un mister.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Inevitabile, contestarile pe care filmul domnului Ujica le-a prilejuit au avut drept obiect putinatatea informatiilor, fie ele noi sau vechi, pe care le vehiculeaza ceea ce se presupune a fi un documentar, respectiv natura \u00eensasi a materialului filmat. Reprezinta \u201eAutobiografia\u201c un demers jurnalistic de investigatie a trecutului? S-a argumentat ca lipsa comentariului din off, dublata,… Cite\u0219te mai mult »Dictatura imaginilor: \u201eAutobiografia lui Nicolae Ceausescu\u201c de Andrei Ujica<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[2337,2338,4551,4062],"class_list":["post-6053","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-autobiografia-lui-nicolae-ceausescu","tag-andrei-ujica","tag-documentar-despre-ceausescu","tag-film-documentar"],"views":2742,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6053","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6053"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6053\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6053"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6053"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6053"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}