{"id":6031,"date":"2011-01-20T13:24:03","date_gmt":"2011-01-20T11:24:03","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6031"},"modified":"2011-01-20T13:24:25","modified_gmt":"2011-01-20T11:24:25","slug":"noutati-editoriale-in-2011-ii-consacrati-dar-tradusi-prima-oara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noutati-editoriale-in-2011-ii-consacrati-dar-tradusi-prima-oara\/","title":{"rendered":"Noutati editoriale \u00een 2011 (II): Consacrati, dar tradusi prima oara"},"content":{"rendered":"<p><strong>Obsesia istoriei<\/strong><br \/>\n2010 poate fi considerat \u201eanul Sofi Oksanen\u201c: scriitoarea finlandeza de 33 de ani si-a adjudecat premii prestigioase \u2013 Premiul Cartii decernat de Consiliul Uniunii Europene (alaturi de Roberto Saviano), Premiul pentru literatura al Consiliului Nordic, Femina \u00c8tranger, Premiul FNAC pentru roman, adaugate celor noua premii \u00een propria tara. Al doilea roman, \u201ePuhdistus\u201c (2008), a declansat cariera spectaculoasa a autoarei, tradus \u00een limbile de circulatie \u00een 2010, considerat revelatia anului \u00een Franta, amenint\u00e2nd sa devina bestseller\u00a0 care face turul mapamondului.<br \/>\nAutoarea este \u00een sine o \u201eaparitie\u201c, cu tinuta stil punk sau gothic, comparata de jurnalisti cu Lisa Salander, eroina trilogiei \u201eMillenium\u201c a lui Stieg Larsson, sub care se ascunde \u00eensa o rigoare morala ce o apropie de Herta M\u00fcller. Romanul absoarbe fapte cunoscute direct si indirect de scriitoarea nascuta dintr-o mama estoniana si tata finlandez, petrec\u00e2ndu-si vacantele \u00een Estonia, la bunici, unde istoria orala i-a dezvaluit tot ceea ce istoria oficiala pastra sub tacere.<br \/>\nActiunea romanului se petrece \u00een Estonia, urmarind, prin destinele celor doua personaje feminine (batr\u00e2na trecuta prin ororile trecutului si t\u00e2nara prostituata rusa, confruntata cu ale prezentului), jumatate de secol de istorie cr\u00e2ncena \u2013 anii ocupatiei naziste, instaurarea Sovietelor, luptele de partizani si colaborationismul, teroarea politiei politice din timpul comunismului si puterea mafiei ruse \u00een zilele noastre. Multe lucruri ne suna cunoscut, iar cartea ce va aparea la Editura Polirom are toate sansele sa fie bestseller.<br \/>\nTot o fresca impresionanta a realizat si Julia Frank \u00een \u201eFemeia din amiaza\u201c (roman aparut \u00een 2007, dupa un deceniu de la debutul scriitoarei), inspir\u00e2ndu-se din viata propriului tata. Romanul descrie Berlinul cosmopolit al anilor \u00b420, cluburile de jazz, experienta evadarii prin alcool, droguri si \u201eamor nebun\u201c, nareaza ascensiunea nazismului. Fundalul istoric cauta sa explice faptul iesit din comun petrecut, \u00een 1945, \u00een Stettin-ul ocupat de Armata Rosie: o t\u00e2nara femeie, Alice, \u00eesi paraseste fiul de sapte ani, \u00eentr-o gara, fara sa se mai \u00eentoarca vreodata.<br \/>\n\u201eFemeia din amiaza\u201c a ravasit Germania si timp de doi ani s-a plasat \u00een fruntea v\u00e2nzarilor, autoarea a primit \u00een 2007 Premiul German al Cartii, a curs apoi sirul traducerilor (\u00een 35 de limbi!). Biografia autoarei \u00eembina c\u00e2teva aspecte contradictorii: nascuta \u00een Berlinul de Est, a studiat literatura germana si americana la Berlin, a trait \u00een SUA, Mexic, Guatemala, a lucrat ca editor si jurnalist. Romanul urmeaza sa apara \u00een colectia \u201eRaftul Denisei\u201c, la Editura Humanitas Fiction iar subiectul si problematica par menite marelui public.<br \/>\n<strong>Prozatori care sfideaza granite<\/strong><br \/>\nExperimentele romanesti \u00eei arata pe autori fascinati nu doar de istoria lumii, ci si de istoria literaturii, pe care o reinventeaza cu nonsalanta uluitoare, apel\u00e2nd \u00eendraznet si riscant la genuri populare: polar si thriller, fantasy si SF. Trei dintre autori nascuti \u00eentre 1968 si 1975 au iesit \u00een largul lumii, tradusi \u00een numeroase limbi: Felix J. Palma, Rana Dasgupta si Markus Zusak.<br \/>\nFelix J. Palma este cotat drept unul dintre autorii straluciti ai literaturii spaniole de azi, distins cu mai multe premii, a devenit celebru \u00een 2008 cu \u201eHarta timpului\u201c (\u00eel va publica la noi Editura Trei). Roman amplu, de peste 600 de pagini topeste granitele dintre genuri: poveste de dragoste si aventuri, foileton si fantasy, telenovela si naratiune mitica, roman istoric si splendid omagiu adus lui H.G. Wells si cartii sale de acum clasicizate, \u201eMasina timpului\u201c. Criticii se \u00eentrec \u00een a-l lauda, iar efectul asupra tuturor cititorilor, de la amatorii de suspans la cei rafinati aminteste de \u201eNumele trandafirului\u201c de Umberto Eco si de \u201eUmbra v\u00e2ntului\u201c de Carlos Ruiz Zafon.<br \/>\nRana Dasgupta a atras atentia \u00eenca de la debut, cu volumul \u201eTokyo Chancelled\u201c, ce re\u00eenvia o formula epica straveche, povestirea \u00een rama, si a fost citit ca replica moderna la o carte clasicizata a lui Chaucer, \u201ePovestirile din Canterbury\u201c. Consacrarea internationala \u00eensa i-o aduce \u201eSolo\u201c, desemnat c\u00e2stigatorul editiei 2010 a Commonwealth Writers&#8217; Prize pentru cel mai bun roman pentru Europa si Asia de Sud: o poveste a secolelor XX si XXI, vazuta din perspectiva unui bulgar de o suta de ani. Scriitorul mizeaza pe suflul epic exceptional si pe o combinatie de profetie si utopie, experimente si fantezie epopeica. L-a surprins si pe Salman Rushdie, care-i admira imaginatia prodigioasa. Romanul urmeaza sa apara la noi \u00een cursul primaverii la Editura Leda.<br \/>\nMarkus Zusak este un t\u00e2nar autor australian, care devine celebru cu romanul \u201eBook Thief\u201c aparut \u00een 2005 (\u201eHoata de carti\u201c va fi publicata la noi la Editura Rao): una dintre cartile rare ce se adreseaza copiilor si adolescentilor de toate v\u00e2rstele, cu mesaj tulburator si cu foarte multe inovatii, desene \u00eemp\u00e2nzesc paginile iar narator este Moartea \u00eensasi.<br \/>\nActiunea romanului se petrece \u00een Germania nazista: o fetita evreica, Liesel Meminger, \u00eesi pierde familia si este adoptata de o familie de nemti, \u00een casa lor afla ce este prietenia si omenia, aici \u00eenvata sa citeasca si ajunge hoata de carti. Fiecare carte dintr-o duzina ajunge la ea printr-o patanie si o ajuta sa cunoasca oamenii, sa vada altfel lumea. Liesel are trei \u00eent\u00e2lniri cu Moartea, experiente cruciale \u00een viata ei, pentru ca \u00eei pierde pe r\u00e2nd pe toti cei dragi.<br \/>\n<strong>\u00centoarcerea la romanul social<\/strong><br \/>\nEditura Leda va publica trei scriitori de limba engleza (un englez, un irlandez si-un new-yorkez!), cu multe trasaturi comune: nascuti \u00een 1964\/ 1965, reinventeaza romanul social, revin la marile modele din secolul al XIX-lea (Dickens, Zola, Tolstoi), sunt creatorii unui univers inconfundabil si ai unor personaje memorabile, ambitioneaza sa faca monografia epica a unui tinut \u2013 Sheffield, a unui oras \u2013 Belfast sau Londra, a unui cartier sau zona \u2013 Brooklyn ori Manhattan.<br \/>\nPhilip Hensher se bucura de recunoastere oficiala, pe care ultimul sau roman \u201e\u00cengaduinta Nordului\u201c aparut \u00een 2008, o confirma din plin. Roman solid, de o mie de pagini aproape, cuprinde doua decenii din istoria Angliei, \u201edecup\u00e2nd\u201c evolutia a doua familii de vecini, prinsi \u00een schimbarile prin care trece tara. Atentia la detalii din viata cotidiana, schimbari lente sau precipitate ce marcheaza o generatie fac din carte o naratiune atotcuprinzatoare, duc\u00e2nd \u00een secolul XXI traditia marelui roman englez.<br \/>\nRobert McLiam Wilson evoca \u00een \u201eEureka street\u201c Irlanda de Nord si o lume saturata de violenta, de multiple si statornice feluri de ura. Autorul construieste geografia orasului Belfast, cu ziduri zg\u00e2riate de misterioase graffiti, pe care evolueaza prietenia \u00eentre doi tineri, unul catolic si altul protestant, tovarasi de bautura si drumuri. Nu lipsesc povestile de dragoste, nici episoadele \u00eenspaim\u00e2ntatoare ale exploziilor de bombe, nici portrete acide ale unor personaje, \u00een care se recunosc un laureat Nobel sau un lider nationalist.<br \/>\nJonathan Lethem s-a impus ca un soi de copil minune al prozei SF, evolu\u00e2nd apoi spre formule narative diverse. Romanul \u201eOrfani \u00een Brooklyn\u201c este o comedie neagra, debord\u00e2nd de umor si de fantezie, cu un personaj ciudat, Lionel Essrog, amestecat, cu prietenii sai, \u00een dubioasele afaceri ale unei agentii, suferind de o boala rara \u2013 sindromul Tourette, cu tulburari obsesiv compulsive ce se manifesta prin eruptii verbale. Autorul \u00eesi releva o forta expresiva a limbajului iesita din comun, reclam\u00e2nd o traducere de mare finete.<br \/>\n<strong>Reper si bestseller<\/strong><br \/>\n\u00cen 2011 editurile promit publicarea unor carti-reper \u00een alte literaturi, ce abia acum vor fi traduse: \u201eAutobiografia lui Alice B. Toklas\u201c de Gertrude Stein (Editura Humanitas), \u201eHuzur\u201c de Ahmet Hamdi Tanpinar (Editura Vivaldi). Si fiecare are un soi de poveste: toti marii creatori de secol XX (pictori, poeti, romancieri) au trecut prin atelierul lui Gertrude Stein, toposul Istanbulului facut azi celebru de Orhan Pamuk se naste datorita lui Tanpinar, de la care \u00eencepe romanul modern al literaturii turce.<br \/>\nDar n-as vrea sa uit si romanele de succes, care fac deliciul vacantelor si al timpului tihnit \u2013 ele cuceresc publicul larg si maresc \u00eemparatia cititorilor: \u201eTrandafiri\u201c de Leila Meacham (Editura Litera) aminteste de atmosfera Sudului din \u201ePe aripile v\u00e2ntului\u201c, iar \u201ePict\u00e2nd-o pe Mona Lisa\u201c de Jeanne Kalogridis (Editura Humanitas Fiction) imagineaza biografia femeii imortalizate de Leonardo Da Vinci si nasterea tabloului \u00eenconjurat de cele mai numeroase mistere si ipoteze din toata pictura lumii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Obsesia istoriei 2010 poate fi considerat \u201eanul Sofi Oksanen\u201c: scriitoarea finlandeza de 33 de ani si-a adjudecat premii prestigioase \u2013 Premiul Cartii decernat de Consiliul Uniunii Europene (alaturi de Roberto Saviano), Premiul pentru literatura al Consiliului Nordic, Femina \u00c8tranger, Premiul FNAC pentru roman, adaugate celor noua premii \u00een propria tara. Al doilea roman, \u201ePuhdistus\u201c (2008),&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noutati-editoriale-in-2011-ii-consacrati-dar-tradusi-prima-oara\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Noutati editoriale \u00een 2011 (II): Consacrati, dar tradusi prima oara<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4536,4537,4538,4532,4535,4534,4531,4533,4539,4530],"class_list":["post-6031","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-autobiografia-lui-alice-b-toklas","tag-huzur-de-ahmet-hamdi-tanpinar","tag-pictand-o-pe-mona-lisa-de-jeanne-kalogridis","tag-felix-j-palma","tag-gertrude-stein","tag-markus-zusak","tag-premii-internationale-pentru-literatura","tag-rana-dasgupta","tag-romanul-modern","tag-sofi-oksanen"],"views":1612,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6031","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6031"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6031\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6031"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6031"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6031"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}