{"id":5994,"date":"2011-01-20T12:51:54","date_gmt":"2011-01-20T10:51:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5994"},"modified":"2011-01-20T12:54:37","modified_gmt":"2011-01-20T10:54:37","slug":"acei-arhangheli-executori-si-razbunatori%e2%80%a6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/acei-arhangheli-executori-si-razbunatori%e2%80%a6\/","title":{"rendered":"Acei arhangheli executori si razbunatori\u2026"},"content":{"rendered":"<p>Se poarta zvastica: actul de vandalism comis \u00eentr-o duminica spre luni la Ambasada Ungariei la Bucuresti a scos-o la iveala cu vopsea pe gardul cladirii. Desigur, e un act izolat si, cum spune ministrul de resort, \u201eprietenul\u201c Croatiei, actul nu concorda cu bunele relatii si cordialitatea dintre cele doua tari vecine si prietene. \u00cent\u00e2mplator ori nu, tara prietena si vecina trece pentru sase luni la sefia UE: peste noapte, un provocator, derbedeu de meserie, scoate la iveala\u2026 zvastica. Deunazi, \u00eentr-o emisiune cu si pentru profesionisti, jurnalistul celebru pentru povestea puiului nascut direct din t\u00e2rtita gainii provoca din nou opinia publica scot\u00e2ndu-l pe Fat-Frumos din lacrima de sub mantaua verde a lui Corneliu Zelea Codreanu. Provocatorul dadea cu nuiaua prin gard ca sa zadareasca dulaii povestind un vis: se facea ca acel Capitan era \u201eun erou romantic \u2013 cum scrie dl Manolescu \u00eentr-un editorial de atitudine din \u201eRom\u00e2nia literara\u201c \u2013, cavaler fara pata si prihana al luptei contra coruptiei.\u201c Dupa care editorialistul \u00eel acuza dur pe jurnalistul puiului de gaina de\u2026 traseism, sinonimul la moda al traditionalului oportunism: \u201eDupa ce a calcat \u00een extrema st\u00e2nga comunista, descoperindu-si o \u00eenduiosata \u00eentelegere pentru Ceausescu, iata-l calc\u00e2nd cu aceeasi seninatate \u00een extrema dreapta si c\u00e2nt\u00e2ndu-i osanale Capitanului\u201c. Urmeaza \u201emirarea\u201c \u00eencercata de dl Manolescu si decizia lui de a-si trece numele printre \u201epitifelnicii\u201c care au semnat protestul contra elogiului provocator adus lui Zelea Codreanu \u00eentr-o emisiune TV. \u00centr-un al doilea editorial pe aceeasi tema, asupra dedesubturilor caruia \u00eensa nu vreau sa insist, directorul \u201eRom\u00e2niei literare\u201c revine asupra afirmatiilor false referitoare la Zelea Codreanu din emisiunea respectiva si puterea seducatoare a acestor afirmatii asupra mintilor tinere si inocente. \u201e\u201cNu era un fanatic al ideilor legionare\u201c, spunea bunaoara interlocutorul Eugeniei Voda. Nu era, ce e drept \u2013 ricaneaza N. Manolescu \u2013 un fan legionar, era chiar creierul miscarii.\u201c Provocatorul din articolului dlui Manolescu nu facea dec\u00e2t (!) sa preia vechea si razbatuta teza a prapastiei morale dintre \u201ecodrenisti\u201c si \u201esimisti\u201c, dintre \u201e\u00eengeri\u201c si \u201edemoni\u201c. Teza acrediteaza ideea \u201edescrestinarii\u201c miscarii legionare de catre Horia Sima, cel care ar fi adus crima \u00een lupta politica rom\u00e2neasca. Numai ca ea, crima, \u00eencepuse mai dinainte, promovata si sav\u00e2rsita de ctitorul si Arhanghelul miscarii, una de inspiratie terorista. A relua si promova azi o atare diferenta \u00eentre fazele si conducatorii sinistrei miscari cu at\u00e2tea crime la activ constituie, \u00eentr-adevar, o provocare. A cui si contra cui? Una din temerile dlui Manolescu este legata de seductia exercitata asupra \u201emintilor fragede\u201c de imaginea de poveste a incoruptibilului Fat-Frumos Corneliu Zelea Codreanu. Imaginea incoruptibilului ar putea fi, crede N. Manolescu, o veritabila \u201eincitatie la o politica a crimei contra coruptilor politicieni contemporani\u201c generata \u201e\u00een mintile fragede\u201c\u2026 \u00cei cred mai maturi pe tinerii de azi dec\u00e2t \u201eat\u00e2t de fragezi\u201c spre a se lasa incitati de provocari si santaje \u201eseductioniste\u201c ca acestea. Cum nu cred ca dupa vandalismul provocat de un derbedeu la Ambasada ungara batalioane de tineri vor fi gata sa asedieze \u201eUngaria Mare\u201c, nu-mi pot imagina nici ca niste tineri nonconformisti dar inteligenti de azi si-ar alege icoana Capitanului ca sa porneasca, sub pavaza ei, un curat razboi contra coruptilor din zilele noastre. Sesiz\u00e2nd o latura importanta a acestor provocari dar si a mentalitatii si reactiei demascatorilor lor, dl Andrei Plesu vorbeste despre propaganda si manipulare \u00eentr-un articol din \u201eDilema\u201c la impartiala sa rubrica \u201eNici asa, nici altminteri\u201c: \u201eDaca \u00een loc sa judecam lucrurile cu o nervozitate gata facuta, cu dorinta de a furniza lumii o imagine de sine convenabila, cu spontaneitatea cliseelor curente, cu complexele unei indignari de circumstanta, pe scurt, cu obsesii necontrolate, sau cu dorinta de a ne pune \u00eentr-o lumina buna manipul\u00e2nd sloganuri previzibile, daca, \u00een loc de toate acestea, am fi avut calmul bunului simt, toata \u00eent\u00e2mplarea cu interviul lui \u2026 ar fi trecut neobservata. Dar reactia prompta a c\u00e2torva nelinistiti de profesie (carora nu le contest neaparat buna-credinta), decizia excesiva a CNA-ului, scrisoarea amar\u00e2ta a celor zece, c\u00e2teva articole de o radicalitate trucata si furor-ul comentatorilor de pe Internet au creat un tapaj public disproportionat care, \u00een loc sa limpezeasca lucrurile, le-a isterizat. Totul a glisat pe procese de intentie si etichetari penibile. Cei situati contra Eugeniei Voda au fost taxati de iudeo-masoni, pro-semiti de ocazie, jandarmerie izraelita resentimentara. Cei situati pro Eugenia Voda au fost cititi ca pro-Cristoiu, ergo cripto-legionari, ergo anti-semiti. Fronturile odata definite, razboiul poate \u00eencepe, cu frazeologia, fentele si b\u00e2zd\u00e2cul stiute\u201c. Ideea de baza a dlui Plesu e simpla si se reduce la o vorba din popor: a face din t\u00e2ntar armasar, a-ti pierde, carevasazica, vorba parintelui comediei rom\u00e2nesti, uzul ratiunii. \u201eNici asa, nici altminteri\u201c, titlul rubricii dlui Plesu vine din spusele lui Caragiale: \u201eAsa e ca p\u00e2na acum nu stam nici bine, nici rau, adica nici asa, nici altminteri?\u201c. A sta nicicum va sa zica nicaieri si revine la a fi, \u00een limba lui Caragiale, impartial ca tot rom\u00e2nul. Impartial voieste sa fie si dl Plesu, mai cu seama c\u00e2nd vorbeste despre \u201edorinta de a furniza lumii o imagine de sine convenabila\u201c despre \u201eindignare de circumstanta\u201c si despre \u201edorinta de a se pune \u00eentr-o lumina buna\u201c a unor \u201enelinistiti de profesie\u201c. Cine sunt acesti \u201enelinistiti de profesie\u201c preocupati de propria imagine nu ne spune: de fapt, cu ei se razboieste autorul articolului, \u00een numele bunului-simt. Laudele provocatoare aduse pe post lui Corneliu Zelea Codreanu sunt considerate de d-sa simple \u201edracii\u201c. Si, \u00een numele bunului simt, e stupefiat ca \u201ePoti sa spui, de pilda, ca Lucifer e frumos? Sau se cheama ca faci propaganda? E voie sa invoci austeritatea incoruptibila a s\u00e2ngerosului Robespierre?\u201c<br \/>\nCe-i drept, Capitanul era si frumos si incoruptibil. Putea fi un mare Seducator. Despre un atare Seducator irezistibil scrie si Nicolae Breban \u00eentr-un lung eseu \u2013 monolog ce \u00eemprumuta \u201evocea\u201c unui posibil personaj de roman \u2013 din \u201e\u00censemnari iesene\u201c. Iata portretul seducatorului executat de el \u00eensusi dupa propria-i partitura, personaj recurent, altminteri, \u00een proza acestui important romancier al nostru: \u201eO \u00abmiscare\u00bb care s-a \u00eenfiripat \u00een jurul unui barbat t\u00e2nar, frumos, cu o exceptionala vigoare si \u00eencredere \u00een sine, undeva prin sudul Olteniei, la o scoala de militari, elevi militari\u2026 Exista nu putini istorici din scolile moderniste mai ales care vorbesc nu de \u00abpersonalitati\u00bb, ci de \u00abenergii\u00bb. Or, indubitabil, acest elev-militar era o astfel de \u00abenergie\u00bb. Care a avut, ne\u00eendoios, abilitatea si consecventa de a combina, ca sa zicem asa, de a \u00abalatura\u00bb, cum am zice noi azi, politicul cu religiosul. De a-si cauta destinul propriu nu \u00een afara istoriei propriului sau popor, \u00eentr-o disciplina laica cum o fac multi tineri ce-si simt propria viata apta de o cariera de exceptie, \u00een stiinte sau arte, sau, mai stii, \u00een mai noile aventuri ale expeditiilor polare sau nu, descoperirilor de noi tinuturi, rase si moravuri. Nu, acest t\u00e2nar caruia \u00eei dam aici initialele, destul de transparente, de altfel, C.Z.C., s-a g\u00e2ndit sa-si ia pe umeri, ca un haiduc din cei ce traisera prin codrii desi din apropiere, soarta tuturor, desi destinul comunitatii \u00een care se nascuse primise tocmai, prin recenta pace de la Versailles si Trianon, un dar mirific: unirea celor \u00abde un s\u00e2nge\u00bb ca si posesia pam\u00e2ntului ce statuse secole la r\u00e2nd sub armele si \u00abcopitele\u00bb unor imperii enorme, brutale si profund antagonice. Iar pentru a-i uni pe cei care \u00eel ascultau cu o \u00eencordare si atentie deosebita, el, acest C.Z.C., le-a oferit o arma veche, e drept, credinta stramoseasca, dar pe care el voia nu mai putin s-o scuture de rutina si praful secolelor si bucoavnelor cu litere si limba slavone, s-o curete de rutina si mediocritatea popilor si, prin aceasta, sa aprinda o flacara noua pe altarul unei credinte ce ameninta sa arda doar \u00een locuri retrase, asa-zis mistice. Si aparata de insi ce predicau mai ales retragerea din lume si renuntarea la dreptate si bine \u00een aceasta viata. Nu, o spunea t\u00e2narul, credinta trebuie sa \u00eenvinga \u00abacum\u00bb, dupa ce visul hotarelor si a unei fantastice uniri a celor care vorbesc aceeasi limba si-si revendica aceiasi strabuni, luptatori sau nu, s-a \u00eenfiripat, \u00een sf\u00e2rsit, credinta trebuie sa \u00eembrace o haina noua, cu mult mai vie si mai stralucitoare; si, mai ales, sa ia pilda nu de la sfintii parinti si patriarhi, prea \u00eenacriti si \u00eembibati de amaraciunea celor lumesti, ci de la acei arhangheli executori si razbunatori, tineri luminosi si de lumina ei \u00eensisi, cu spade orbitoare \u00een m\u00e2ini, care sa coboare \u00een mijlocul multimii resemnate si oarbe, \u00eempartind dreptatea scurt, aspru si prin orice mijloace.\u201c Aceasta retorica seducatoare \u2013 cu toate dezacordurile, cacofoniile si pleonasmele ei! \u2013 este asa, seducatoare, tocmai pentru \u201efanii\u201c care au urechile pregatite spre a auzi ceea ce vor si le place sa auda: o retorica seducatoare ce prezinta si reprezinta, ca atare, vulgata \u201emiscarii\u201c respective, cu apologia \u201eenergiei\u201c si a \u201eoricaror mijloace\u201c, inclusiv a crimei pentru m\u00e2ntuirea neamului. Cu o iscusinta remarcabila, prozatorul se adreseaza aici, \u00een \u201elimba\u201c lor, celor ce vor sa auda si sa se lase sedusi de sloganurile si manipularile ce au \u00eensotit si provocat o farsa tragica a istoriei nationale. Cu mijloacele antifrazei, N. Breban avertizeaza si el, \u00een felul sau, ca si N. Manolescu, \u00een alt fel, asupra seductiei otravite exercitate de provocarile si provocatorii ce se iau, vai, \u00een serios\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Se poarta zvastica: actul de vandalism comis \u00eentr-o duminica spre luni la Ambasada Ungariei la Bucuresti a scos-o la iveala cu vopsea pe gardul cladirii. Desigur, e un act izolat si, cum spune ministrul de resort, \u201eprietenul\u201c Croatiei, actul nu concorda cu bunele relatii si cordialitatea dintre cele doua tari vecine si prietene. \u00cent\u00e2mplator ori&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/acei-arhangheli-executori-si-razbunatori%e2%80%a6\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Acei arhangheli executori si razbunatori\u2026<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2461,437,4488,4491,2647,4489,4492,4490],"class_list":["post-5994","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-romania-literara","tag-andrei-plesu","tag-corneliu-zelea-codreanu","tag-emisiune-tv","tag-ion-cristoiu","tag-legionari","tag-n-manolescu","tag-revista-insemnari-iesene"],"views":2740,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5994","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5994"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5994\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5994"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5994"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5994"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}