{"id":5978,"date":"2011-01-13T12:32:30","date_gmt":"2011-01-13T10:32:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5978"},"modified":"2011-01-13T12:34:46","modified_gmt":"2011-01-13T10:34:47","slug":"zilele-filosofiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/zilele-filosofiei\/","title":{"rendered":"Zilele Filosofiei"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/em><\/p>\n

De c\u00e2tiva ani (mai exact din 2002), \u00een joia a treia a lunii noiembrie se sarbatoreste Ziua Mondiala a Filosofiei. Dar cum \u201eprintesa\u201c e una de soi (c\u00e2ndva trecea drept \u201eregina stiintelor\u201c), o singura zi n-a mai fost suficienta pentru planuitul festin. De aceea, mai peste tot, la noi, ca si \u00een lumea larga, fidelii cu dare de m\u00e2na se straduiesc sa-i consacre \u201eiubirii de \u00eentelepciune\u201c nu una, ci mai multe zile. Lansari si expozitii de carte, proiectii cinematografice cu caracter didactic, conferinte, dezbateri tematice, simpozioane, sesiuni de eseuri si comunicari sunt cele mai frecvente manifestari prin care, \u00eentr-un astfel de moment, se \u00eencearca celebrarea filosofiei, aducerea ei \u2013 altfel, o \u00eendeletnicire cumva elitista, de cerc restr\u00e2ns \u2013 \u00een pridvorul constiintei publice. <\/strong><\/em>
\nAu trecut cam doua luni de la ultimul \u201eshow planetar\u201c al filosofilor. \u00centre timp luminile rampei s-au stins, decorurile au fost retrase \u00een culise. \u00cen gradina filosofiei s-a asternut o oarecare liniste, tocmai buna, daca nu pentru ceea ce, pretentios, s-ar numi concluzii, macar pentru c\u00e2teva reflectii personale, inevitabil subiective.
\nPortofoliul proiectelor dedicate cinstirii filosofiei \u00een noiembrie 2010 a fost deopotriva consistent si variat, desi ele s-au consumat si de aceasta data \u00eendeosebi \u00een mediul academic universitar, capt\u00e2nd audienta unui public relativ restr\u00e2ns (am \u00een vedere publicul format din profesionisti ai filosofiei, dar si acea parte a publicului cultivat care e interesat sau atras de filosofie). Ne\u00eendoielnic, toate proiectele puse \u00een lucru cu acest prilej merita sa fie apreciate ca stradanii oportune, laudabile. Chiar daca nu toate au fost turnate \u00een tiparul marketingului cultural profesionist, macar nu au fost percepute ca activitati formale destinate bifarii \u00een cine stie ce program institutional. Pentru viitor: spre deosebire de arta, filosofia nu poate cobor\u00ee \u00een strada, \u00een statia de metrou sau \u00een piata, dar cu ceva mai multa imaginatie si \u00eendrazneala ar putea fi adusa \u00een \u201ecasele oamenilor\u201c (vorba lui Cicero), \u00een ultima instanta \u00een agora, acolo unde se dezbat problemele binelui comun.
\nFara intentii polemice as vrea sa raspund celor care nu vad cu ochi buni initiativa UNESCO, celor care apreciaza \u201efestivizarea\u201c filosofiei drept ceva amuzant, \u00een ultima instanta nepotrivit. Nedumerirea lor (n-as zice tocmai contestare) suna astfel: nu vi se pare cam ciudat sa vorbim de \u201eziua\u201c sau \u201ezilele\u201c filosofiei \u00een aceeasi maniera \u00een care vorbim de \u201eziua mondiala a postei\u201c, \u201eziua mondiala de lupta \u00eempotriva fumatului\u201c, \u201eziua mondiala a curateniei\u201c ori \u201eziua mondiala a alimentatiei\u201c? Nu ca activitatea postei, combaterea fumatului, alimentatia ori curatenia n-ar fi activitati, preocupari sau valori onorabile, demne de cinstire prin \u00eenscrierea lor \u00een calendarul praznuirilor laice. Dimpotriva, acestea (ca si multe altele) \u00eesi merita din plin recunoasterea oficiala si consideratia publica. \u00censa acest tip de sarbatori ticluite \u00een tipar globalist par sa fie cumva \u00een contradictie cu spiritul filosofiei.
\nBanuiesc ca sintagma \u201espiritul filosofiei\u201c implica trasaturi precum nepotolitul elan interogativ, reflexivitatea, universalitatea, vocatia sintezei, dar mai ales libertatea \u00een forma ei elementara, decisiva \u00eensa pentru \u201emunca\u201c filosofului \u2013 libertatea de g\u00e2ndire. Daca filosofarea\u00a0 (\u00een sensul cel mai larg) concretizeaza un gen de \u201etrezire a constiintei din starea de dependenta fata de nevoile vietii\u201c (K. Jaspers), atunci se \u00eentelege ca ea pare a fi o \u00eenclinatie aflata \u00een contradictie cu corsetul programului sau orarului. Parca nu-i sta tocmai bine filosofiei sa locuiasca \u00een… calendar, nici macar spre a fi cinstita de membrii cetatii.
\nDar, am putea replica, la mijloc e o confuzie: nu exercitiul ca atare al filosofarii are de-a face cu plasamentul calendaristic, ci sarbatorirea filosofiei ca tip de munca intelectuala, ca activitate de sine statatoare, autonoma, \u00een semn de recunoastere a utilitatii sau valorii ei sociale. \u00cen definitiv, de ce n-am accepta cu inima \u00eempacata acest gen de valorizare \u00een sfera publica prin care se confera recunoastere activitatii filosofilor? \u00cen orice caz, nu vad \u00een ce ar consta atingerea ce s-ar aduce prestigiului filosofiei printr-o astfel de practica instituita la nivel international. Convingerea mea este ca filosofii \u00eensisi (dar nu numai ei) dau masura acestui prestigiu. Dincolo de confuzia semnalata intuiesc ca nedumerirea la care m-am referit ascunde si o atitudine elitista (nemarturisita) potrivit careia filosofia nu trebuie pusa \u201e\u00een r\u00e2nd\u201c cu alte activitati sau preocupari curente ale oamenilor. Cred ca o astfel de atitudine traduce nu doar o falsa constiinta, ea aduce si un deserviciu serios filosofiei suspectata \u00een exces si pe nedrept de \u00eendepartare si chiar indiferenta fata de problemele vietii \u201epractice\u201c.
\nTrec acum la o alta chestiune, cea care priveste utilitatea si utilizarea filosofiei \u00een societatea contemporana, o tema constanta a dezbaterilor purtate \u00een zilele aniversare (dar, fireste, si dincolo de ele). La ce e buna filosofia? Aceasta \u00eentrebare aparent insolenta prin caracterul ei abrupt razbate nu doar dinspre atelierul tinichigeriei, ci \u2013 spre perplexitatea tinichigiilor \u00eensisi si a avocatilor lor \u2013 e formulata destul de des chiar la masa filosofilor. \u00centre altele, faptul se explica prin aceea ca ei sunt cei dint\u00e2i interesati sa elimine abuzul terminologic, modul confuzionist \u00een care e folosit cuv\u00e2ntul \u201efilosofie\u201c \u00een vorbirea curenta (pentru multi tehnica oculta a folosirii \u201eflacarii violet\u201c tine de filosofie!), ca si prejudecata ca filosofia e un fel de discutie sterila const\u00e2nd \u00een despicarea firului \u00een patru.
\nPrelu\u00e2nd o schema de succes uzitata \u00een retorica jurnalismului cultural voi spune ca la \u00eentrebarea de mai \u00eenainte (la ce e buna filosofia?) exista doua raspunsuri proaste, ambele inacceptabile: cel dint\u00e2i ar fi raspunsul \u201eidolatru\u201c \u2013 gonflat, apologetic, solemn, dar de-a dreptul infertil, caci pare sa anuleze \u00eensasi \u00eentrebarea; cel de-al doilea ar fi raspunsul \u201ede tip zeflemea\u201c \u2013 \u00eenacrit, demolator, gata sa terfeleasca tot ce depaseste mecanica si ispravile simtului comun. Din fericire, \u00eentre aceste variante extreme pot fi plasate multe alte raspunsuri inteligente. Filosofia \u00eensasi pare sa fi facut posibil un astfel de raspuns \u00een sensul ca, \u00een ultimii cincizeci de ani, a parcurs transformari importante (ca stil, ca problematica abordata, dar si sub aspect institutional, al resurselor si formelor ei de organizare si insertie sociala), astfel \u00eenc\u00e2t ea pare sa formuleze o oferta ceva mai diversificata, mai atragatoare, oricum mai potrivita asteptarilor lumii de azi.
\nBarba nu te face filosof, spune un vechi adagiu, si nici viata de schimnic. Imaginea filosofului ca depozitar al \u00eentelepciunii fara cusur, al adevarului absolut, care coboara maiestuos printre noi, oamenii de r\u00e2nd, sa ne spuna \u201ecum stau cu adevarat lucrurile\u201c, nu mai e de actualitate. Cu at\u00e2t mai putin aceea de profet inspirat sau de guru, ce se considera \u00eendrituit sa ne \u00eenvete \u201ecum trebuie sa traim\u201c. Filosoful-vraci, care stap\u00e2neste arta vindecarii sufletelor, e un subiect de legenda. \u00cen aceste conditii, ce cuprinde sfera termenului \u201efilosof\u201c? Alaturi de cei care, potrivit traditiei, se dedica muncii de cercetare si activitatii didactice, pentru care laturile teoretica si metodologica sunt \u00een aceste cazuri esentiale, mai nou trebuie\u00a0 sa-i avem \u00een vedere si pe cei ce opteaza pentru \u201efilosofia practica\u201c sau \u201efilosofia aplicata\u201c.
\n\u201eAcum e un lucru firesc sa-i \u00eent\u00e2lnim pe filosofi \u00een comitetele etice din spitale sau \u00een calitate de consilieri etici ai oamenilor de afaceri\u201c, apreciaza J.S. Taylor. Se vorbeste tot mai insistent despre consilierea sau consultanta filosofica (ce ar cuprinde consilierea conceptuala si\/sau metodologica \u2013 indispensabila celor care trebuie sa fundamenteze teoretic diferitele politici publice, proiecte educative, coduri deontologice etc. si consilierea etica \u00eenteleasa ca o cautare personalizata a \u00eentelepciunii de viata \u00een situatia \u00een care cineva se confrunta cu probleme ca singuratatea,\u00a0 excluderea, gelozia, \u00eenstrainarea etc.). \u00cen oricare dintre variante, \u201efilosofia aplicata\u201c nu are nimic \u00een comun cu \u201efilosofeala\u201c, cu banala discutie dintre doua persoane despre problemele lor de zi cu zi; dimpotriva, e vorba de profesii \u00eentemeiate pe calificare acreditata, proceduri explicite de exercitare; consultanta filosofica (a nu se confunda cu psihoterapia) nu se acorda \u201esub cerul liber\u201c, ci \u00een cabinete cu dotari speciale; \u00een fine, filosofia aplicata nu substituie, nu \u00eenlatura filosofia \u00een sens de cercetare teoretica sau constructie conceptuala.
\nEvolutiile la care m-am referit ne dau motive sa credem ca filosofia \u00eesi are si \u00eesi va pastra locul sub soare. Sarbatorirea ei ne onoreaza pe toti \u2013 filosofi si nefilosofi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De c\u00e2tiva ani (mai exact din 2002), \u00een joia a treia a lunii noiembrie se sarbatoreste Ziua Mondiala a Filosofiei. Dar cum \u201eprintesa\u201c e una de soi (c\u00e2ndva trecea drept \u201eregina stiintelor\u201c), o singura zi n-a mai fost suficienta pentru planuitul festin. De aceea, mai peste tot, la noi, ca si \u00een lumea larga, fidelii… Cite\u0219te mai mult »Zilele Filosofiei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[4480,4481,4087],"class_list":["post-5978","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-festivizare","tag-festivitati","tag-ziua-mondiala-a-filosofiei"],"views":2419,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5978","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5978"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5978\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5978"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5978"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5978"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}