{"id":5968,"date":"2011-01-13T12:15:10","date_gmt":"2011-01-13T10:15:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5968"},"modified":"2011-01-13T12:23:24","modified_gmt":"2011-01-13T10:23:24","slug":"a-comemora-sau-a-celebra-ambiguitatile-istoriei-recente-si-ale-autoperceptiilor-legate-de-revolutia-din-decembrie-1989-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-comemora-sau-a-celebra-ambiguitatile-istoriei-recente-si-ale-autoperceptiilor-legate-de-revolutia-din-decembrie-1989-ii\/","title":{"rendered":"A comemora sau a celebra? Ambiguitatile istoriei recente si ale autoperceptiilor legate de Revolutia din Decembrie 1989 (II)"},"content":{"rendered":"

Rom\u00e2nia, dubla periferie a
\ndisperarii? O nedumerire, mai multe nedumeriri<\/strong>
\nAcum, desi Rom\u00e2nia este integrata \u00een Uniunea Europeana, ea pare, mai mult dec\u00e2t \u00eenainte, fixata \u00een Est, alaturi de Rusia pe care, la modul declarativ, Rom\u00e2nia o priveste cu ostilitate traditionala, dar pe care o urmeaza ca pe o referinta; aici, acum, se petrec formalizarea sistemului democratic, concilierea cu trecutul recent, acceptarea oligarhiei. Se pare ca rom\u00e2nii s-au abandonat neputintei, furiei neputincioase. Unii dintre liderii revolutiei timisorene chiar cred ca natiunea a fost confiscata, ca s-a transformat \u00eentr-o multime care se multumeste, cel mult, cu p\u00e2inea supravietuirii.
\nSa fie oare aceasta stare si efectul unei greseli culturale? Rom\u00e2nilor, prin manuale, prin produsele culturale ale comunismului si tranzitiei, le-au fost repetate, p\u00e2na la satietate, sintagmele nationaliste care vorbesc cu m\u00e2ndrie, chiar, despre rezistenta etnica (rom\u00e2neasca) \u00een istorie. Este un dat? Si atunci, pare fireasca renuntarea la sublimul tragic al unora dintre episoadele lui Decembrie 1989? Rom\u00e2nii, multi dintre ei spectatori ai evenimentelor din iarna anului 1989, se lasa posedati de ambiguitatile \u00eentretinute de forte mai mult sau mai putin oculte, de conspirationism, de spectrele suspiciunii si negarii. Obsesiv, e prezenta \u00eentrebarea \u2013 ca \u00een cazul crimelor neelucidate \u2013 \u201eCui a folosit Decembrie \u201889?\u201c Aroganta si fariseismul politicienilor, cruzimea si cinismul guvernantilor, absenta normalitatii, singuratatea ca fenomen social sa justifice oare ignorarea altruismului\/patriotismului celor care au murit pentru a-si redob\u00e2ndi, ei si urmasii lor, demnitatea?
\nReconstructia trecutului, o operatie problematica<\/strong>
\nEvenimentele petrecute \u00een Decembrie 1989, mai ales cele desfasurate \u00een Timisoara, au fost descrise, mai rar analizate, \u00een ultimii 20 de ani. S-au remarcat antologiile documentare, cronologiile revolutiei si memorialistica. S-au impus, \u00eendeosebi, cercetatorii care s-au dedicat aproape exclusiv acestei teme. Printre acestia se numara Marius Mioc si Miodrag Milin1. Acesta din urma a realizat, \u00eenca din 1990, o naratiune ce reconstituie din\/prin povestirile participantilor si ale martorilor un evenimentul revolutionar ca opera colectiva, sumbra si inegalabila, ca apocalipsa a puterii comuniste. O \u201eComuna\u201c se elibereaza de tiranie2 printr-o istorie de c\u00e2teva zile eroice, zile impresionante.
\n\u00cen schimb, fostul presedinte al Rom\u00e2niei, Emil Constantinescu3, a publicat, cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Rom\u00e2nesc, o cronologie scrisa sobru, obiectiv, \u00eembin\u00e2nd, cum este si firesc, sinteza cu detaliul4. Urmarind demersul Presedintelui Emil Constantinescu, orice cititor observa cum revolta populara spontana s-a transformat, \u00een Timisoara, in revolutie anticomunista5, cum cea din Sibiu \u2013 al doilea si cel mai ambiguu episod al lui Decembrie 1989 \u2013 a ramas \u201erevolutia ciudata\u201c, iar \u00een Bucuresti, pe fondul confuziei, fricii si exaltarii instalate dupa fuga lui Nicolae Ceausescu, s-a petrecut \u201einstalarea puterii neocomuniste\u201c. Orice cititor vede cum modelul\/scenariul revolutiei timisorene este aplicat de manifestantii bucuresteni (\u00een 21 decembrie 1989), dar si felul \u00een care instrumentele represiunii din Timisoara au devenit aparatorii noii puteri \u2013 vezi cazul generalilor Chitac6, Stanculescu, Gusa. Este limpede ca Securitatea, Militia, Armata, aceasta din urma mai ales dupa sedinta CPEx (17 decembrie, ora 17:00), au declansat razboiul \u00eempotriva timisorenilor; \u00een represiune a fost implicat tot \u201eaparatul de partid si de stat\u201c7.
\nSi citind aceste scrieri realizezi cum functioneaza mecanismul metaliterar exploatat de cei interesati sa minimalizeze miscarea socio-politica, liderii revolutionari, nevoia de democratie, apararea drepturilor omului, libertatea de expresie. Astazi, cu referire la Decembrie 1989, multi dintre rom\u00e2ni folosesc o parte din retorica fostei Securitati prin care erau\/sunt definite realitatile lui Decembrie 1989; se vorbeste, astfel, despre \u201elovitura de stat organizata cu sprijinul plevei societatii\u201c8, despre ubicuitatea teroristilor, sunt animate teoriile conspiratiei straine, este exersata culpabilizarea revolutionarilor si uzurparea lor. Sindromul Stockholm are efecte \u00eent\u00e2rziate9, rom\u00e2nii sunt captivi \u00een trecutul recent, captivii unui trecut reimaginat. Poate fi vorba, dincolo de lipsa de orizont \u2013 pot spune semidoctii \u2013, si despre mecanismele imuabile ale psihologiei colective, ale subiectivei si \u00eenfricosatei\/\u00eenfricosatoarei memorii colective?<\/p>\n

Daca unii dintre rom\u00e2ni se g\u00e2ndesc tot mai des cu nostalgie la epoca Ceausescu, eu realizez ca unii dintre studentii mei s-au nascut \u00een 1989, altii putin \u00eenainte. Pentru ei Decembrie \u201889 este o referinta istorica fata de care manifesta curiozitati stiintifice sau despre care au auzit relatarile rudelor apropiate. Eu trebuie sa le spun \u00eensa ca celor care au \u00eencercat sa doboare sistemul le datorez iesirea din necredinta, curajul meu minor. Este o datorie de onoare sa \u00eei comemorez, sa \u00eei celebrez totodata.
\nParerea sunetistului Sandu despre \u201eceva adevaruri\u201c<\/strong>
\nO sa prezint, \u00een cele ce urmeaza, un personaj cu convingeri paradoxale, cu accese anticomuniste, dar si cu nostalgii comune. El este cel care reprezinta omul sedus de suspiciune, de negare. Dar, nu-i asa, orice teorie a conspiratiei are un s\u00e2mbure de adevar, cel putin unul…<\/p>\n

Domnul Alexandru Sulder10 a relatat cu o anumita nonsalanta, cu un aer conspirativ, dar si cu sincope, despre participarea sa la c\u00e2teva episoade importante din fragmentul bucurestean al revoltei anticeausiste din Decembrie 1989:
\n\u201eToata lumea \u00eemi spune Sandu. Data nasterii? 4 ianuarie 1935\u2026 deci, am 75 de ani si jumatate. \u00cen 1989 eram inginer de sunet. Lucram la o institutie de stat, cu importanta \u00een trecut, prezent si viitor. De ce evit sa spun? Pentru ca nu stiu cum va decurge discutia si nu vreau sa angajez institutia. Nu, nu, doar asa accept sa vorbesc. \u00cen orice caz, ar trebui sa se stie ca a fost o institutie importanta \u00een educatia natiunii. At\u00e2t!… zicem asa. Alta \u00eentrebare… \u00een momentul \u00eenceperii miscarii… hmm… eram la Teatrul Bulandra (Bd. Schitu Magureanu, nr. 1., n. n.) si facusem o banda sonora, adica fundalul muzical la un spectacol, si pe urma am plecat cu Ion Besoiu (actor, director al Teatrului Bulandra timp de 12 ani, n.n.) si cu mai multi, la o bere. Si atunci am ajuns la Batistei (strada, n.n.), unde \u00eencepusera deja TAB-urile sa circule… ma rog… si ce a urmat mai departe, se stie. Si chiar atunci, m-am implicat!
\nEra pe 21 sau pe 22? Nu mai tin minte exact! Am ajuns la Comitetul Central, unde era deja adunat vechiul guvern al lui Ceausescu, \u00een frunte cu Dascalescu (Constantin Dascalescu, lider comunist rom\u00e2n, care a \u00eendeplinit functia de prim-ministru al Rom\u00e2niei \u00een perioada 1982-1989, n.n.), cu… cine mai era acolo?… cu Borila (Petre Borila a decedat \u00een 1973, probabil e un descendent al acestuia; Petre Borila fusese un alt vechi lider comunist, iar fiica sa devenise prima sotie a lui Valentin Ceausescu, n.n.), cu Rautu (Leonte Rautu, fost \u201edictator\u201c stalinist al culturii rom\u00e2ne, cade \u00een dizgratie \u00een 1981, moare \u00een 1993, n.n.)… deci nu a fost revolutie, astia au fot pregatiti (se refera la cei care au aparut \u00een asa-numita \u201escena a balconului\u201c, mai ales la fostii lideri comunisti, unii din perioada stalinista sau la urmasii lor directi, n.n.), nu a fost o revolutie, parerea mea!
\nA fost doar o schimbare a conducerii tarii dupa timpul acela, al Ceausestilor. Ca dupa aceea a degenerat \u00een, ma rog, asa-zisa revolutie… a fost altceva, dar atunci, la punctul acela, chiar \u00een 21 sau 22, a doua zi dupa mitingul care a fost (mitingul de pe 21 decembrie 1989, n.n.)… ei erau \u00een Comitetul Central \u00eentr-un birou, acesti ministri care erau tot trecutul, multi cazuti \u00een dizgratie sub Ceausescu… si parerea mea este ca nu au vrut sa se ajunga unde s-a ajuns \u00een final\u2026 au vrut doar sa \u00eel dea jos pe Ceausescu, adica sa \u00eel \u00eenlocuiasca, at\u00e2t a fost scopul\u2026 nu o schimbare de or\u00e2nduire, ci o schimbare de guvern\u2026 parerea mea!
\nDupa aceea, ceea ce a urmat, \u00een orice caz, a fost altceva. At\u00e2t pot sa va spun, ca am discutat cu Sergiu Nicolaescu si cu altii care \u00eesi… ma rog… \u00eesi asigura, de fapt pretind, niste merite pe care le-ar fi avut… ca ar fi fost prin baricade, ca au fost liderii de la \u00eenceput… lucruri care nu sunt adevarate! Uite, Petre Roman nici nu a fost \u00een baricade! Era vizavi, era cu sotia la Intercontinental, deci nu a fost \u00een baricade, dar pretinde ca a fost!
\nDe aia spun, pe mine chiar m-a sc\u00e2rbit toata tevatura! Ca nu eram nevoit sa merg de m\u00e2na cu ei! Daca nu eram trimis de institutia unde lucram la evenimentele alea nici nu ma duceam! Ca dupa cum am vazut… \u00een Comitetul Central \u00eesi \u00eemparteau functiile, m-au sc\u00e2rbit total! Pe urma, participarea activa eu am avut-o pe 13, 14, 15 iunie (1990, n.n.). Atunci, cu mineriadele! Am luat si bataie, dar nu conteaza. Dar, de aia \u00eeti spun si alta chestie interesanta! Vorbeam tot cu Sergiu Nicolaescu… de exemplu, pe 22 (Decembrie 1989, n.n.) se spunea ca Iliescu a contribuit la aceasta lovitura de stat. Nu e adevarat! El era la Editura (Editura Tehnica, n.n.), iar Petre Roman era la Politehnica, avea ore cu studentii, deci ei nu au fost parte activa. Dupa aceea, c\u00e2nd nu a reusit sa se impuna cu guvernul lui Dascalescu… ma rog, sa \u00eesi \u00eemparta posturile (adica puterea, n.n.)… atunci au intervenit si ei, au fost chemati, mai \u00eent\u00e2i a venit Iliescu si dupa aceea au venit si Petre Roman si Brucan, vezi pe http:\/\/www.youtube.com\/watch?v=Z9ubd7u791M, discursul lui Silviu Brucan la TVR, vezi ce spun si altii! Dar ei nu au fost parte activa la evenimentele dramatice, nu! Asta e parerea mea, ma rog, din ce am trait si am vazut atunci la \u201erevolutie\u201c si am mai si citit… si am discutat si cu alte personalitati. Sunt ceva adevaruri!
\n\u00cen orice caz, atunci, si mai exact c\u00e2nd s-a tras \u00een balcon, eram acolo, \u00een balcon. Eram \u00een spatele lui Caramitru (Ion Caramitru, actor, regizor, si \u00een 1990 membru al Consiliul Frontului Salvarii Nationale, n.n.), asa ca sunt si filmat, se vede! Nu s-a tras nici un foc, erau simulatoare! Nu s-au tras focuri\u2026 erau simulatoare\u2026 (intervievatul e agitat, mai ales \u00een acest fragment de descriere, n.n.). De ce nu a murit nici unul din balcon? De ce nu a murit? Ca erau luminati, erau tinte perfecte, de pe palat direct \u00een ei se putea trage!
\nSergiu Nicolaescu are alta viziune: \u201eDomnule, eu am vazut foc\u201c\u2026 adica pe teava armei iesind flacari. Domnule, alea au fost simulatoare, alea nu au fost arme de foc! De ce nu a murit unu\u2019, unul singur? Erau multi \u00een balcon. Eram pe putin 30 de oameni. Nu, nu a murit nimeni. Nici raniti nu au fost. \u00cenca o data spun, au fost simulatoare! Si pe urma au raspuns \u201eastia de jos\u201c si asa au \u00eenceput focurile de arma sa traga, \u00eentre ei, \u00eentre ei, Securitatea cu Armata\u2026 nu altfel\u2026 de unde arme… de unde? Ei \u00eentre ei\u2026 ca erau \u00eenarmati\u2026 asta a fost toata chestia.
\nDeci asta a fost asa-zisa Revolutie\u2026 Dupa parerea mea, nu a fost nimic. A fost o rasturnare de guvern. Asa am vazut eu lucrurile. Si am vorbit si cu alti oameni al caror nume nu \u00eemi permit sa le amintesc. Domne\u2019, nu a fost nici schimbarea or\u00e2nduirii, nu voiau sa vina capitalistii, nici altceva. Voiau sa ram\u00e2na tot comunistii, dar cu alta conducere \u00een locul lui Ceausescu. E, ca a iesit cum a iesit… asta a fost alta problema! Ma rog, evenimentele s-au precipitat si ca atare s-a ajuns unde s-a ajuns. Dar, parerea mea sincera: cred ca asta a fost. Si nu a fost o revolutie! Si nu e numai parerea mea, ci si a multor oameni care au fost, care au participat efectiv la \u201erevolutie\u201c, ca nu a fost, nu, nici Revolutie, nici Lovitura de stat. A fost o simpla schimbare, dar pe urma bine\u00eenteles ca lucrurile au evoluat si s-a ajuns unde s-a ajuns, adica la schimbarea regimului. Asta a fost toata povestea. Eu asa consider. Da, eu asa consider!
\nLibertatea lui Sandu<\/strong>
\nAm refuzat, ma rog, titlul de revolutionar. Pentru ca nu avea nici o relevanta, pentru ca nu am fost parte activa. Ce merit am eu? Pentru ca nu am, eu am fost doar de serviciu. \u00cen orice caz, eu nu pot sa ma pl\u00e2ng de nimic. Nu pot sa ma pl\u00e2ng ca nu am avut libertate, eu personal. Eu, pe timpul lui Ceausescu, am vazut trei continente\u2026 am vazut trei continente pe timpul lui Ceausescu, pentru ca eram la protocol si eram la schimburi culturale. Mergeam, de fapt, la schimburi culturale cu alte state si, sa nu exageram, dar, \u00een orice caz, cine spune ca a dus-o prost pe timpul lui Ceausescu, minte! A nu se \u00eentelege ca sunt nostalgic, dar pe traite si vazute, ce sa mai\u2026 Si am vazut cum evolueaza lucrurile. \u00cen orice caz, am fost activ \u00een Piata Universitatii (se refera la miscarea anticomunista \u201efenomenul Piata Universitatii\u201c din primavara lui 1989, n.n.), adica am fost \u00een fiecare seara acolo, \u00een Piata Universitatii. Chiar c\u00e2nd aveam liber, chiar c\u00e2nd eram ocupati, urlam, strigam… si am ramas cu strigatele si cu urletele \u00een g\u00e2t, si nimic mai mult\u2026 eram o multime nebuna, bine\u00eenteles, cu ghilimelele de rigoare… entuziasm, nebunie, libertate, spun ce vreau, c\u00e2nt ce vreau.
\n\u00ceti dau un exemplu. Eram \u00een Italia. Ba nu, eram \u00een America, \u00een 1979, dupa cutremurul din 1977. Da, \u00een 1979 eram, da, \u00een America, la… ma rog, nu am acum acces la aceste date (adica a ramas \u201esecret de stat\u201c, n.n.). Mi-am amintit, la Aspen! Da, acolo eram si vorbeam cu niste americani, ca ei \u201eau libertate\u201c, iar raspunsul meu a fost ca si noi avem libertate \u2013 nu sunt eu \u00een America? Dar unul mi-a spus: duceti-va voi pe statuia lui Ovidiu, caci cunosteau Constanta, si… strigati \u00eempotriva lui Ceausescu, puteti? Eu pot sa ma urc pe statuia Libertatii si sa strig \u00eempotriva cuiva, ca nu mi se \u00eent\u00e2mpla nimic. Tu ai un motiv sa strigi \u201ejos\u201c, dar eu nu am nici un motiv sa strig \u201ejos\u201c.
\nEi, sigur, dupa 1990 puteam sa strig ce vroiam, dar nu era cazul sa mai strig, caci evenimentele erau deja consumate. Eu nu pot sa ma pl\u00e2ng ca nu am circulat, ca nu am vazut, ca nu am avut. Dar erau vesnicele, cum toata lumea stie, cozi, interminabile cozi la alimente, la tot. Dar daca stiai sa te descurci, traiai bine. Te puteai descurca si nu \u00eeti lipsea nimic. Cam asta e treaba\u2026\u201c<\/p>\n

NOTE:<\/strong>
\n1. Desigur, exista si alti autori. Cunoscute, chiar \u201epopulare\u201c sunt si lucrarile lui Alex Mihai Stoenescu \u2013 vezi \u201eIstoria loviturilor de stat din Rom\u00e2nia\u201c, Vol. IV, partea I \u2013 \u201eRevolutia din Decembrie 1989 \u2013 o tragedie rom\u00e2neasca\u201c, Bucuresti, 2004 si vol. IV, partea a II-a, aparuta \u00een 2005, precum si \u201eCronologia evenimentelor din decembrie 1989\u201c, Ed. Rao, Bucuresti 2009 \u2013 \u00een care acesta, \u00een maniera cazona, considera ca \u00een Decembrie 1989 s-a consumat doar o lovitura de stat, revolta populara fiind o diversiune. Deoarece nu mi-am propus sa realizez o analiza istriografica, nu amintesc despre demersurile stiintifice remarcabile \u00eentreprinse de Victor Neumann, Bogdan Murgeascu, Naja Bentzen, Dietmar M\u00fcller, Peter Davis, Mihaela Grancea \u2013 vezi, \u00een special, \u201eRevolutia rom\u00e2na din Decembrie 1989. Memorie si Istorie\u201c, coord. Bogdan Murgescu, Polirom, Iasi, 2006.
\n2. Vezi \u201eTimisoara 16 -22 decembrie 1989\u201c, Ed. Facla, Timisoara, 1990. A doua editie a cartii, editie aparuta \u00een 2009 la editura timisoreana Saol, din nefericire nu este si \u201eadaugita\u201c. \u00centre timp, au fost aflate numele unora dintre mortii necunoscuti Timisoarei, precum si cele ale responsabililor pentru represiune. \u00cen calitate de editor al documentelor Procesului de la Timisoara \u2013 vezi \u201eDocumente\u2019 89. Procesul de la Timisoara\u201c, vol. I-VII, Ed. Fundatiei Academia Civica, Timisoara, 2004-2009 -, autorul a avut acces la informatiile pe care, probabil, nu le detinea \u00een 1990. De aceea, \u00eemi pare un act de superficialitate reeditarea realizata fara completarile necesare.
\n3. Vezi Emil Constantinescu, \u201ePacatul originar, sacrificiul fondator. Revolutia din \u201889 asa cum a fost\u201c, vol. I, Ed. Minerva, Bucuresti, 2009.
\n4. Autorul prezinta sintetic filmul evenimentelor, secventa cu secventa, precum si personajele, detaliile semnificative. Vezi uciderea, \u00een 17 decembrie, a t\u00e2narului Sorin Daniel Leia \u00een timp ce flutura un drapel tricolor si c\u00e2nta \u201eDesteapta-te, Rom\u00e2ne\u201c. Vezi si episodul tragic al \u00eempuscarii familiei Barbat, familie asupra careia s-a deschis focul \u00een 17decembrie, cand se lasa intunericul; femeia a fost ucisa si incinerata odata cu celelalte 43 de victime arse la crematoriul \u201eCenusa\u201c din Bucuresti; barbatul si fiica lor au fost grav raniti.
\n5. O idee importanta amintita de Miodrag Milin \u00een cartea mai \u00eenainte mentionata e acea ca banatenii s-au revoltat nu pentru ca erau cov\u00e2rsiti de rigorile cotidiene ale vietii \u00een ceausism, ci pentru ca se simteau umiliti. Occidentul era, geografic vorbind, aproape. \u201eRevolutiile de catifea\u201c, despre care aveau cunostinta, le \u00eentareau credinta \u00een iminenta sf\u00e2rsitului sistemului. Faptul ca \u00een 20 decembrie 1989 Timisoara a devenit un oras \u201eliber de comunism\u201c a fost si efectul acestei sperante.
\n6. \u00cen 18 decembrie, la ora 16:00, a avut loc masacrul de la Catedrala Ortodoxa, generalul Chitac, conform martorilor, fiind \u00eenc\u00e2ntat de eficienta represiunii \u2013 vezi Emil Constantinescu, op. cit., p 64.
\n7. \u00cen 17 decembrie 1989, dupa ora 18:00, s-a dezlantuit genocidul, armata a tras nebuneste \u00een civili. A fost \u201enoaptea \u00eens\u00e2ngerata\u201c (la ora 22:00 erau \u00eempuscati chiar si pietonii neimplicati). \u00censa masa, eroul colectiv, a rezistat, desi era \u00eenarmata doar cu pietre, rangi, uneori coktailuri Molotov.
\n8. Vezi Emil Constantinescu, op. cit., p. 61.
\n9. Unii revolutionari si analisti considera chiar ca Securitatea \u201es-a privatizat\u201c (Marius Oprea) si ca a confiscat, \u00eentr-o maniera sau alta, statul si natiunea \u2013 vezi Claudiu Iordache, \u201eSecuritatea. Confiscarea unei natiuni 1989-2009\u201c, Ed. Irini, Bucuresti, 2009.
\n10. Interviul a fost realizat de studenta Alexandra Smaznov.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia, dubla periferie a disperarii? O nedumerire, mai multe nedumeriri Acum, desi Rom\u00e2nia este integrata \u00een Uniunea Europeana, ea pare, mai mult dec\u00e2t \u00eenainte, fixata \u00een Est, alaturi de Rusia pe care, la modul declarativ, Rom\u00e2nia o priveste cu ostilitate traditionala, dar pe care o urmeaza ca pe o referinta; aici, acum, se petrec formalizarea… Cite\u0219te mai mult »A comemora sau a celebra? Ambiguitatile istoriei recente si ale autoperceptiilor legate de Revolutia din Decembrie 1989 (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[418,4478,4476,4477],"class_list":["post-5968","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-decembrie-1989","tag-epoca-ceausescu","tag-memoria-exilului-romanesc","tag-revolutia-anticomunista"],"views":2303,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5968","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5968"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5968\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5968"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5968"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5968"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}