{"id":5911,"date":"2011-01-13T10:45:29","date_gmt":"2011-01-13T08:45:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5911"},"modified":"2011-11-08T20:20:49","modified_gmt":"2011-11-08T18:20:49","slug":"competentul-uneste-diletantul-dezbina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/competentul-uneste-diletantul-dezbina\/","title":{"rendered":"Competentul uneste, diletantul dezbina"},"content":{"rendered":"

Suntem \u00een secolul al XXI-lea si \u00een al douazeci si unulea an de la caderea dictaturii comuniste \u00een Rom\u00e2nia, prabusirea bipolarismului mondial si triumful democratiilor. Avem mai multa libertate, optiuni, deschidere internationala, suntem membri ai Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord si ai Uniunii Europene, ne bucuram de beneficiile reconectarii tarii noastre cu lumea civilizata. Din pacate, la sf\u00e2rsitul anului 2009, at\u00e2t lumea c\u00e2t si tara se aflau \u00eentr-un delicat moment de trecere de la entuziasm la depresie, adevar care nu putea fi evitat, ci trebuia trait, \u00eenteles si depasit. <\/strong><\/em><\/p>\n

De cur\u00e2nd a fost evocata figura puternica si eficace a Regelui Carol I, odata cu dezvelirea statuii sale ecvestre din fata Palatului Regal. Uit\u00e2ndu-ma la ultimii o suta cincizeci de ani de istorie rom\u00e2neasca, admir\u00e2nd edificiile culturale, administrative, de cult sau de \u00eenvatam\u00e2nt ridicate sau refacute de Familia Regala, am fost impresionat sa constat forta pe care o aveau asociatiile de breasla, mestesugarii, artistii, oamenii de stiinta sau functionarii, cu alte cuvinte profesionistii Rom\u00e2niei din toate domeniile.<\/p>\n

Bisericile si primariile, bibliotecile si cercurile militare, universitatile si colegiile nationale, scolile de arte si meserii si liceele,\u00a0 templele artelor si camerele de comert, toate atesta prezenta, \u00een Rom\u00e2nia secolelor XIX si XX,\u00a0 a unor puternice bresle: comercianti, meseriasi, artizani, alaturi de asociatii respectate de pictori si arhitecti, sculptori ori constructori. Asociatiile de breasla erau puternice si \u00een domeniul literaturii, al gazetariei, al \u00eenvatam\u00e2ntului, stiintei sau tehnicii. Indiferent c\u00e2t de grele au fost \u00eemprejur\u00e3rile istorice, Rom\u00e2nia moderna a fost pe m\u00e2na oamenilor care si-au cunoscut profesia, a specialistilor.<\/p>\n

Ca un simbol al coincidentei istorice, Constitutia statului modern, Casa Regala si Academia Rom\u00e2na au aceeasi data de nastere: 1866. Fiecare, dintre acesti piloni ai statalitatii noastre moderne, cu unelte specifice, a promovat \u00een societatea rom\u00e2neasca conceptul si valorile morale asociate profesionalitatii.<\/p>\n

Carol I a construit statul rom\u00e2n pe principiul profesionalismului, al perfectionarii. Institutiile moderne ale statului s-au faurit, din anul 1866 p\u00e2na \u00een 1947, pe temeiul calitatii profesionale si al ierarhiei meritului.\u00a0 A fost timpul unei aspiratii institutionale catre mai bine, \u00een care cuvintele \u00eentru care neamul nostru s-a manifestat \u00een Europa au fost \u201esolidaritate\u201c, \u201eunire\u201c, \u201e\u00eempreuna\u201c, \u201eprin noi \u00eensine\u201c. Travaliul Casei Regale din 1866 p\u00e2na astazi a fost unul de adunare a energiilor bune, talentelor si oamenilor de calitate ai tarii. Academia, Biserica, Armata si Casa Regala au pus \u00eempreuna esentele rare ale natiunii. Ne-am cucerit independenta pentru ca am stat \u00eempreuna. Am facut Marea Unire pentru ca am fost \u00eempreuna, am facut o tara moderna pentru ca am fost \u00eempreuna, am depasit crize si am c\u00e2stigat razboaie pentru ca am fost \u00eempreuna. Nu este nici un secret aici. Oamenii de calitate, profesionistii nu divizeaza, nu separa, nu distrug. Profesionistii inspira, construiesc si unesc. Aduc valoare breslei lor, aduc valoare epocii si tarii lor, st\u00e2nd \u00eempreuna.<\/p>\n

Dupa anul 1989, societatea rom\u00e2neasca, slabita, \u00eencepea sa-si manifeste instinctul binelui. S-au restructurat uniuni de creatie,
\ns-au organizat pe principiul libertatii sindicate si patronate, s-au refacut Camere de comert, Bursele de valori si marfuri, s-a dat fr\u00e2u liber spiritului civic si initiativei personale. Din pacate, dispretul fata de institutii si valori si umilinta, frica, saracia instalate timp de patruzeci de ani au inhibat sensul, importanta, criteriul profesionalismului. Societatea rom\u00e2neasca a parut impermeabila la bine. \u00cen mai toate domeniile publice ale anului 2009 gasim \u00eenca destui neaveniti, oameni incapabili de constructie, egoisti si lipsiti de viziune. Rom\u00e2nia de astazi este libera, dar nu este \u00eenca profesionista.
\nProfesionistul uneste, diletantul dezbina. Principala problema a societatii rom\u00e2nesti informate, democratice, libere si din ce \u00een ce mai prospere este amatorismul care contamineaza cu dezbinare. \u00cen fiecare dintre domeniile vietii rom\u00e2nesti este urgenta nevoie de seriozitate, etica si pricepere. De mestesug, arta si stiinta. De capacitatea de a face bine un lucru, de a stap\u00e2ni propria \u00eendeletnicire. Profesionalism \u00eenseamna lucru de calitate, spirit de raspundere, altruism, respect, grija de a forma ucenici, iubirea de profesie, dedicatie si dorinta de a avansa \u00een cunoastere.<\/p>\n

Profesionistii rom\u00e2ni din diverse domenii, cei care exista, au nevoie sa fie \u00een primele r\u00e2nduri ale domeniilor lor de activitate, protejati, \u00eencurajati, pentru a da puterea exemplului personal si pentru a fi stap\u00e2ni pe destinul propriului lor domeniu. Pentru ca expertiza lor, cuv\u00e2ntul lor sa at\u00e2rne greu \u00een deciziile tarii. Ei sunt \u201earistocratia\u201c vremurilor democratice, reprezentantii meritului si ai predictibilitatii. Profesionistii din toate domeniile au nevoie sa vorbeasca pe o singura voce, sa se manifeste de pe o platforma comuna. Pentru ca au o misiune comuna, aceea de a duce mai departe tara, de a-i oferi perspectiva si viitor.
\nSocietatea rom\u00e2neasca \u00eentelege din ce \u00een ce mai bine ca patriotismul are o masura precisa si obligatorie \u00een dezvoltarea infrastructurilor sociale; ca etalonul etic, moral si profesionist al guvernarii este tot at\u00e2t de necesar ca reprezentarea parlamentara si alegerile libere; ca puterea exemplului personal este tot at\u00e2t de valoroasa ca si prosperitatea; ca legitimitatea data de voturi nu \u00eenlocuieste m\u00e2ndria si \u00eencrederea; ca inteligenta societatii civile nu tine loc de generozitate si ca abilitatea politica nu poate suplini loialitatea.<\/p>\n

Temeinicia profesionalismului si a institutiilor reprezinta un element structural tot at\u00e2t de necesar societatii rom\u00e2nesti pe c\u00e2t este cel politic, construit \u00een armonie si complementaritate cu acesta.
\nProfesionalismul este o conditie a generatiei noastre pentru a pune umarul la statornicia Rom\u00e2niei. Profesionistii, chiar cei fara putere politica sau raspunderi administrative au vocatie naturala a c\u00e2rmuirii.<\/p>\n

Peste tot \u00een Europa, unde sistemul democratiilor liberale functioneaza performant si coerent de sase decenii \u00eencoace, se cauta solutii pentru administrarea schimbarilor dramatice care au loc \u00een societate, pentru a opri degradarea substantei puterii publice, pentru a face fata lipsei de generozitate, de entuziasm si de responsabilitate.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, desi de douazeci si unu de ani \u00eencercam sa consolidam institutiile democratice, sistemul a depins mereu, prea mult, de comportamentul si de actiunile indivizilor, de multe ori nepotriviti cu locul pe care \u00eel ocupau. Mercantilismul si superficialitatea au adus mediocritate \u00een spatiul public, au instalat modele false, cu grave consecinte sociale.<\/p>\n

Institutia trebuie sa fie mai importanta dec\u00e2t omul, iar noi am \u00eendeplinit rar acest criteriu. Doar cu aceasta precautie a sistemului putem\u00a0 \u00eempiedica devierile pe care democratia, ca instrument, nu le poate evita. Daca ne uitam la Rom\u00e2nia ultimelor doua decenii, vom realiza masura \u00een care a lipsit profesionalismul, desi performanta democratica a fost \u00eentr-o evolutie continua.<\/p>\n

Lumea de astazi este \u00eentr-o puternica stare de disconfort identitar, iar Europa, desi bine administrata, este campioana \u00een acest sens. Administrarea nu poate \u00eenlocui identitatea, fibra institutionala. Asa cum \u201ea fi\u201c nu poate fi substituit lui \u201ea avea\u201c. Se pot administra politic institutiile publice. Nu se pot \u00eensa administra politic demnitatea, \u00eencrederea, entuziasmul, m\u00e2ndria si afectiunea. Ele pot fi inspirate, servite doar cu instrumentele profesionalismului, \u00een toate domeniile vietii rom\u00e2nesti.<\/p>\n

\u00cemplinirile lui Carol I ram\u00e2n \u00een istorie nu fiindca au fost monarhice, ci fiindca au fost fondatoare de stat modern, vizionare si aducatoare de statornicie. Ele au validat profesionalismul, ca element structural al societatii rom\u00e2nesti. Rom\u00e2nia europeana, folosind fara complexe de inferioritate aceste valori, va fi o tara mai puternica, pragmatica si capabila sa \u00eenfrunte timpuri ce nu se anunta nici linistite si nici pasnice.<\/p>\n

Au trecut douazeci si unu de ani de la caderea comunismului, o natiune \u00eentreaga a trait speranta libertatii, si-a dorit progresul si a asteptat \u00eemplinirea unui vis de mai bine. Unii au numit acest moment o revolutie. Dar modul \u00een care ne-am privit institutiile si \u00een care ne-am comportat unii cu altii ne-a aruncat \u00eentr-un cerc vicios la nivelul societatii si al fiecarei surse de progres efectiv. Nu am pus mai deloc omul potrivit la locul potrivit. Nu am servit institutiile, ci ni le-am aservit. 2010, \u00eenca un an de criza economica globala si nationala, pregateste cumva sanse pentru o adevarata schimbare, pentru un alt fel de Rom\u00e2nie. Iar raspunsurile pe care le cautam de douazeci si unu de ani sunt acum la \u00eendem\u00e2na si \u00een fata noastra.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Suntem \u00een secolul al XXI-lea si \u00een al douazeci si unulea an de la caderea dictaturii comuniste \u00een Rom\u00e2nia, prabusirea bipolarismului mondial si triumful democratiilor. Avem mai multa libertate, optiuni, deschidere internationala, suntem membri ai Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord si ai Uniunii Europene, ne bucuram de beneficiile reconectarii tarii noastre cu lumea civilizata. Din… Cite\u0219te mai mult »Competentul uneste, diletantul dezbina<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[4426,4428,4427,4425],"class_list":["post-5911","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-familia-regala","tag-profesionism-in-politica","tag-profesionisti","tag-regele-carol-i"],"views":2393,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5911","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5911"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5911\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5911"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5911"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5911"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}