Colonelul Gadhafi depinde, trup si suflet, de o \u201eblonda si voluptoasa\u201c asistenta medicala ucraineana. Nicolas Sarkozy a fost at\u00e2t de tulburat dupa divortul de prima sa sotie, inc\u00e2t, in timpul unei vizite oficiale in Maroc, si-a jignit gazdele agit\u00e2ndu-si, constant, talpa piciorului in directia regelui. \u201eAceste revelatii pornite de la documentele WikiLeaks sunt intr-o mai mica masura secrete de stat, si mai degraba zvonuri vehiculate de corpul diplomatic\u201c, scrie Jeet Heer in \u201eThe Globe and Mail\u201c.
\n\u201eB\u00e2rfa are o reputatie proasta\u201c, arata Heer. Filosofii si teologii au legat, mereu, vorbitul pe la spate de josnicia umana. S\u00f6ren Kierkegaard considera ca b\u00e2rfa infloreste \u201eatunci c\u00e2nd atentia oamenilor nu mai e intoarsa spre interior, c\u00e2nd nu mai sunt multumiti de propriile vieti spirituale, ci se orienteaza asupra altora si asupra unor lucruri din afara lor\u201c. Martin Heidegger vedea b\u00e2rfa ca pe o forma de \u201edezradacinare\u201c ce separa omul de cautarea fiintei. \u201eSporovaielile rautacioase reprezinta posibilitatea de a intelege totul fara a-ti insusi, in prealabil, lucrurile\u201c.<\/p>\n
\u201eTotusi, poate o activitate omeneasca at\u00e2t de rasp\u00e2ndita si de amuzanta sa fie chiar at\u00e2t de rea?\u201c, se intreaba Heer. \u201eAcesti intelectuali inchisi in turnurile lor de fildes nu sunt cei mai buni ghizi c\u00e2nd vine vorba sa reflectam asupra b\u00e2rfei. Sunt la fel de indepartati de viata marunta, de zi cu zi, ca un pustnic in v\u00e2rful unui munte\u201c.
\nIn fata unei atitudini at\u00e2t de inchistate, o perspectiva mai umana ne-o ofera eseistii din literatura. Patricia Meyer Spacks, autoarea unui eseu intitulat \u201eIn Praise of Gossip\u201c (\u201eLauda b\u00e2rfei\u201c), leaga clevetirea chivutelor de literatura si de viata de zi cu zi. P\u00e3l\u00e3vr\u00e3geala rautacioasa ar fi verisoara anecdotei si a fabulei si, poate, sam\u00e2nta romanului. \u201eUtilitatea b\u00e2rfei, la fel ca aceea a literaturii, depinde de ceea ce ne arata aceasta despre motivele si actiunile omenesti. B\u00e2rfa, la fel ca poezia si fictiunea, patrunde adevarul lucrurilor, d\u00e2nd seama nu asupra unor vise de marire ale oamenilor, ci asupra unor realitati ale micimii omenesti\u201c, crede Spacks.
\n\u201eSpre deosebire de cei mai multi filosofi, b\u00e2rfa se ocupa de partile amuzante si de cele dureroase ale amorului, de incalcarea unor cutume sociale si de ticalosia flagranta a celor din jurul nostru \u2013 exact acele lucruri pe care marii scriitori, de la Jane Austen la Alice Munro, le imortalizeaza in povestile lor\u201c, scrie Jeet Heer.
\nJurnalistul canadian il citeaza si pe eseistul Joseph Epstein, care trece in revista varietatea impresionanta a b\u00e2rfelilor. Acestea pot varia \u201ede la palavrageala vesela la rautatea pura; pot pretinde ca se bazeaza pe fapte sau pot fi pur speculative; pot fi lucruri triviale, vrednice de dispret, si pe care nu poti sa nu le stii\u201c.
\n\u201eB\u00e2rfa e un solvent social, scrie Jeet Heer, o modalitate de a construi aliante si prietenii. Nu e de mirare ca diplomatii, platiti sa palavrageasca si sa inchege c\u00e2t mai multe relatii sociale, in cel mai cordial mod cu putinta, se dovedesc niste b\u00e2rfitori at\u00e2t de buni, asa cum o arata documentele WikiLeaks\u201c.
\nNesf\u00e2rsitele p\u00e3l\u00e3vr\u00e3geli diplomatice de pe Wikileaks ofera argumente pentru teoria ca omul modern se ineaca in informatii superficiale. Insa fata acestuia nu s-ar mai spala daca romancierii viitorului ar transforma amanuntele inutile in literatura?, se intreaba Heer. \u201eMarcel Proust si Saul Bellow ar putea sa ne para la ani-lumina distanta de WikiLeaks. Dar g\u00e2nditi-va la ce ar fi putut face Proust cu povestea dlui Gadhafi si a nurliei asistente urcrainiene\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Colonelul Gadhafi depinde, trup si suflet, de o \u201eblonda si voluptoasa\u201c asistenta medicala ucraineana. Nicolas Sarkozy a fost at\u00e2t de tulburat dupa divortul de prima sa sotie, inc\u00e2t, in timpul unei vizite oficiale in Maroc, si-a jignit gazdele agit\u00e2ndu-si, constant, talpa piciorului in directia regelui. \u201eAceste revelatii pornite de la documentele WikiLeaks sunt intr-o mai… Cite\u0219te mai mult »\u201eThe Globe and Mail\u201c: La ce e buna b\u00e2rfa<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[4419,4416,4417,4418,4421,4420],"class_list":["post-5897","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-the-globe-and-mail","tag-barfa","tag-barfa-politca","tag-barfa-si-diplomatia","tag-in-praise-of-gossip","tag-patricia-meyer-spacks"],"views":3334,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5897","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5897"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5897\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5897"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5897"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5897"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}