{"id":5847,"date":"2010-12-24T06:38:22","date_gmt":"2010-12-24T04:38:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5847"},"modified":"2010-12-24T06:44:26","modified_gmt":"2010-12-24T04:44:26","slug":"pelerinaj-la-inceputul-istoriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pelerinaj-la-inceputul-istoriei\/","title":{"rendered":"Pelerinaj la \u00eenceputul istoriei"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Daniela Zeca, <em>Demonii v\u00e2ntului,<\/em> Editura Polirom, 2010<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p><em><strong>Cu \u201eIstoria romantata a unui safari\u201c, Daniela Zeca, cunoscuta p\u00e2na atunci ca poet, autor de proza scurta, eseist si teoretician al mass-media, a debutat cu forta \u00een breasla romancierilor.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Se \u00eent\u00e2mpla aceasta anul trecut, iar, rapid, succesul de librarie (trei tiraje!) si succesul de critica i-au confirmat reusita. De cur\u00e2nd, Daniela Zeca a publicat \u201eDemonii v\u00e2ntului\u201c ( Editura Polirom, 2010), al doilea roman. La o prima privire\u2026 statistica, s-ar putea crede ca autorul s-a grabit sa exploateze pozitia de top recent dob\u00e2ndita \u00een preferintele cititorilor, miz\u00e2nd, \u00eenca o data, pe fascinatia exercitata de lumea araba asupra sensibilitatii europene. Nimic mai fals! Nu este vorba despre exploatarea \u201eindustriala\u201c a unui acelasi filon, ci de explorarea acestuia \u00eentr-o paradigma a spiritualitatii. \u201eIstoria romantata a unui safari\u201c si \u201eDemonii v\u00e2ntului\u201c reprezinta doua etape dintr-un demers epic de cursa lunga, care ambitioneaza sa iscodeasca \u00een ad\u00e2ncime ipostaze ale conditiei umane aflate \u00een zodia conflictualului. Asemanarea \u00eentre cele doua naratiuni este data, \u00een primul r\u00e2nd, de prezenta scenografica a spatiului de civilizatie arab, apoi, \u00een al doilea r\u00e2nd (\u00eensa \u00eentr-o cov\u00e2rsitoare masura!), de amprenta stilistica a discursului, lesne identificabila \u00een senzualitatea rostirii ce, aidoma unui val fluturat \u00een arabescuri, ascunde si dezvaluie realitatea, cu oamenii si \u00eent\u00e2mplarile ei. La r\u00e2ndul lor, deosebirile dintre cele doua naratiuni trebuie neaparat luate \u00een seama. \u00cen prima, o europeanca matura, Darrielle, este prinsa \u00een nisipurile miscatoare ale unei iubiri cu un celalalt, relatie desprinsa parca din \u201eCiocnirea Civilizatiilor\u201c, si \u00eentr-un final dramatic alteritatea este respinsa. \u00cen a doua, un copil-adolescent-barbat, Saiyed, cu o biografie alambicata si ascendenta ramificata \u00een posibile (false?!) alteritati, \u00eesi cerceteaza identitatea. \u00cen prima, geografia este a Magreb-ului, auster, colturos, traditionalist \u2013 un bulgare de pam\u00e2nt aspru. \u00cen a doua, harta este a Dubai-ului, luxos, rafinat, cosmopolit \u2013 un bulgare de aur batut cu nestemate. \u00cen prima, miscarea personajelor are loc, \u00een falduri largi, pe orizontala. \u00cen a doua, spatiul de deplasare \u00een real este parca restrictionat, \u00eenghesuit la dimensiunea orasului, oblig\u00e2nd personajele la fuga pe verticala. Fiecare naratiune are propria morfologie, particulariza(n)ta, \u00eensa ambele \u00eempartasesc o aceeasi semantica \u2013 a pelerinajului.<br \/>\nPelerin. Peregrin. Peregrinus, din per-agrare, adica a parcurge teritorii, a traversa frontiere, a merge departe. Peregrinul\/ pelerinul pleaca de acasa si ajunge \u00eentr-o tara straina, unde strain este chiar el. A-ti lasa \u00een urma caminul este un soi de exil, nu-i asa?! \u2013 esti exilat sau te exilezi. \u00cen toate sensurile de abia enumerate, Darrielle \u201eexperimenteaza\u201c un pelerinaj. La fel face si Saiyed. Doar ca Darrielle uceniceste \u00eentr-ale pelerinajului, calatoria si \u00eent\u00e2lnirea o limpezesc \u00een registrul senzatiilor si sentimentelor, cuprinse acestea de boala dulce a materialitatii, totusi. Pe c\u00e2nd Saiyed este maestru al pelerinajului considerat ca exercitiu fundamental al unei vietuiri, pentru el calatoria si \u00eent\u00e2lnirea se multiplica, iar limpezirea adusa de calatorii si \u00eent\u00e2lniri are loc \u00een registrul emotiilor initiatice, al reveriilor care \u201evad\u201c idei. Se stie, felul acesta de pelerinaj este o cale de acces, rara si diferita, care permite confruntarea cu o (i)realitate sacra. Un argument: \u201eEra ca si cum s-ar fi miruit, ca si cum ar fi baut aur. Se simtea ocrotit si sf\u00e2nt dupa ce \u00eenghitea doua guri de apa \u00een urma acelei dulceti din stup, create dupa chipul odoarelor pe care el le monta \u00een inele, \u00een brose si \u00een gateli de purtat la g\u00e2t ce \u00eeti \u00eennebuneau ochii\u201c ( p. 8). Si \u00eenca un argument: \u201e Se ruga \u00een secret sa primeasca semne. Nu stia cui se roaga ori cui \u00eei trimite g\u00e2ndul lui \u00eencurcat ca un ghem de ata, dar simtise mereu ca, deasupra mintii, \u00eei statea o putere misterioasa\u201c ( p. 81). Saiyed sta sub semnul miraculosului \u00eenca de la nastere. Primul pelerinaj este de-a lungul biografiei. C\u00e2nd este gasit, pe treptele Bancii de Comert si Industrie din Bruges, are patru zile si o Roza a V\u00e2nturilor at\u00e2rnata la g\u00e2t. Adoptat de Guvernator, este botezat, \u00een plina Europa, cu nume de arab. \u00cempreuna cu acesta si cu bona Berthe, se muta \u00een Dubai, unde creste \u00eentr-o singuratate lacoma de tot ceea ce este \u00een jur, iar orasul devenit al sau este tocmai locul \u00een care mirificul poate fi oferit pe tava. Este momentul, acum si aici, sa subliniez ca evenimentele relatate \u00een roman urmeaza meandre puternice si misterioase, naratiunea pare a fi un basm istorisit \u00een maniera de thriller metafizic. Asa ca, dupa moartea bonei Berthe, se \u00eent\u00e2mpla ca Medalionul cu Roza V\u00e2nturilor sa se \u00eentoarca la el, apoi sa primeasca din \u00eendepartatul Bruges un manuscris \u00een araba, pe coperta caruia sta scris numele lui. Descifrat mai t\u00e2rziu, \u00een \u00eemprejurari speciale, manuscrisul se dovedeste a fi Jurnalul tinut de bunicul Guvernatorului, militar de cariera ( general \u00een retragere) si mare colectionar de antichitati. Acesta, obsedat de Tezaurul de la Pietroasa, pe care \u00eel vazuse \u00een copilarie, pe la jumatatea secolului XIX, la Expozitia Universala de la Paris, petrece c\u00e2teva luni, chiar la \u00eenceputul secolului XX, \u00een zona Sarata Monteoru, scormonind coclaurii locului si amintirile oamenilor \u00een cautarea urmelor Clostii cu Puii de Aur. Faimosul Tezaur duce, prin aur si pietre pretioase, prin tipicul stravechi al mestesugului cu care acestea au fost or\u00e2nduite \u00eempreuna, la goti si, mai departe, la sciti si, mai departe, la persii Antichitatii. Lovit de amnezie la batr\u00e2nete, Generalul, care la \u00centorsura Buzaului era poreclit Samanul Alb, ajunge sa spuna tuturor ca este un cautator de comori numit Saiyed. Si astfel parca se \u00eenchide un arc \u00eentr-un cerc, peste vremuri si tar\u00e2muri. Al doilea pelerinaj este de-a lungul erosului. Pentru Saiyed, iubirea este un dans ritualic al dorintelor. De altfel, toate femeile pe care le \u00eent\u00e2lneste, si pe care le trece ca pe niste vami, au legatura cu dansul: dansatoarea de bar \u201edisponibila\u201c din Al Aqah; Joanna, dansatoare \u00eentr-un club; superficiala si \u00eenselatoarea Alessia Conti Tarcini, balerina si profesoara de balet. Acestea configureaza experiente ale carnii si s\u00e2ngelui. Cu Gerardine, micuta Ninou, dansul este unul al sufletelor, al mintilor, al identitatilor. Am\u00e2ndoi sunt c\u00e2te un amestec de rase si timpuri si geografii. Ea \u00eel \u00eenvata pe Saiyed araba, citindu-i din Jurnalul Samanului Alb, \u00eei arata ca stie, ca si el, sa vorbeasca vrajitoreste cu nestematele, \u00eel instruieste, profesoral aproape, despre minunatiile legendarului Ur \u2013 este un punct terminus. Al treilea pelerinaj este de-a lungul devenirii \u00eentru magica stiinta a \u00eembl\u00e2nzirii aurului si nestematelor. La patru ani, un dervis \u00eei spune ca are deochiul aurului. \u00cenvata de la ebenistul Sadet anumite secrete despre cum sa desenezi forme pe care sa le dai materiei, secrete pe care apoi le dezleaga mai \u00een profunzime \u00een propriul sau atelier. Cu metalul nobil si cu pietrele pretioase are legaturi de taina, ca \u00eentr-o confrerie, iar c\u00e2nd lucreaza cu ele, se izoleaza de ceilalti, se aduna \u00een sine, aidoma unui prelat ce oficiaza sau a unui alchimist dedat la transmutatii. Creeaza bijuterii neasemenea. Pe tavanul salii de conferinte din Marele Turn al Dubai-ului, asaza varianta araba a ceea ce Michelangelo pictase pe tavanul Capelei Sixtine, varianta \u00een care \u00eencorporeaza diamantul Incomparabilul. Este ca si cum ar intra \u00een dialog cu Divinitatea. Travers\u00e2nd exilul lui si exilurile altora, toate cele trei pelerinaje ale lui Saiyed converg \u00een unul singur, al carui capat este, \u00een fapt, \u00eenceputul istoriei \u2013 istoria unei fiinte umane, istoria legendarului cuplu \u00een care yang t\u00e2njeste dupa yin, istoria cunoasterii.<br \/>\n\u00cendeobste, asertiunea explica logic un destin, \u00eensa numai povestea, ca o metafora urieseasca, reuseste sa ne vrajeasca \u00een asa masura \u00eenc\u00e2t sa \u00eel traim ca si cum ar fi al nostru. Catharsis. \u00cen \u201eDemonii V\u00e2ntului\u201c, nu se afirma. Doar se seduce, \u00een mod repetat. Cu personaje de un realism ce explodeaza savuros, si cu personaje de o stranietate care vibreaza initiatic. Cu fapte dintr-o realitate diurna, si cu \u00eenfaptuiri dintr-o suprarealitate nocturna. Cu un joc, foarte bine strunit si echilibrat, de-a detectivul, \u00een cursul caruia cititorul trebuie sa dezlege itele \u00eencurcate ale istoriilor si istoriei, baz\u00e2ndu-se pe elemente-cheie ce sunt presarate strategic \u00een labirintul naratiunii. Iata un singur exemplu: Medalionul (Roza V\u00e2nturilor) lui Saiyed este facut dintr-un fragment de astrolab vechi de 1 600 de ani; ceea ce trimite la Tezaurul de la Pietroasa; dar trimite si la calatorii\/ pelerinaje care sunt ghidate cu astrolabul si cu Roza V\u00e2nturilor din busola, prin referire la punctele cardinale; iar acestea trimit la migratia v\u00e2nturilor, deci la demonii v\u00e2ntului care pot spulbera nisipurile si existentele, deopotriva. Si se mai seduce \u00een \u201eDemonii V\u00e2ntului\u201c cu aranjamentul aproape muzical al tonalitatilor discursului. Spre o pilda, secventa \u00een care Seicul Mo doarme si se plimba descult prin visele de 1001 de nopti ale supusilor sai, un poem postmodern coexista de minune cu fragmentele din Jurnalul Samanului Alb, o reconstituire istorica de epoca si spatiu rom\u00e2nesti. \u00cen context, este remarcabil faptul ca \u00eentre Lumea Dubai si Lumea \u00centorsura Buzaului nu se manifesta contaminari stilistice. Vietuiesc distinct armonizate de o simbolistica subterana a textului. Celebrul calugar-detectiv al lui Umberto Eco, Fra Guglielmo, spunea: \u201ePentru ca sa existe o oglinda a lumii, lumea trebuie sa aiba o forma\u201c. Daniela Zeca, precum orice romancier care \u00eesi ia menirea \u00een serios, da forma unei lumi probabile\/ posibile care sa \u00eesi oglindeasca \u00een noi unicitatea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Daniela Zeca, Demonii v\u00e2ntului, Editura Polirom, 2010 Cu \u201eIstoria romantata a unui safari\u201c, Daniela Zeca, cunoscuta p\u00e2na atunci ca poet, autor de proza scurta, eseist si teoretician al mass-media, a debutat cu forta \u00een breasla romancierilor. Se \u00eent\u00e2mpla aceasta anul trecut, iar, rapid, succesul de librarie (trei tiraje!) si succesul de critica i-au confirmat reusita.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pelerinaj-la-inceputul-istoriei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Pelerinaj la \u00eenceputul istoriei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4385,4386,4384,3718],"class_list":["post-5847","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-demonii-vantului","tag-istoria-romantata-a-unui-safari","tag-daniela-zeca","tag-editura-polirom"],"views":3998,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5847","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5847"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5847\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5847"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5847"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5847"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}