{"id":5814,"date":"2010-12-24T06:10:37","date_gmt":"2010-12-24T04:10:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5814"},"modified":"2010-12-24T06:13:44","modified_gmt":"2010-12-24T04:13:44","slug":"desantistii-de-la-%e2%80%9evatra%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/desantistii-de-la-%e2%80%9evatra%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Desantistii de la \u201eVatra\u201c"},"content":{"rendered":"

\u00cen revista \u201eVatra\u201c (10-11\/ 2010), 24 de tineri filozofi, politologi, epistemologi, eseisti, scriitori si critici literari \u00eentreprind o cuprinzatoare \u201eexpertiza a comunismului\u201c reflectat \u00een lucrari teoretice, literatura, film si teatru. O parte dintre acesti tineri liberi si nonconformisti au organizat fara complexe un desant, o descindere critica \u00een Biblia anticomunismului, respectiv, \u00een paginile \u201eRaportului final\u201c al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia si, tangential, \u00een alte c\u00e2teva lucrari stiintifice ale lui V. Tismaneanu. Proiectul tinerilor \u201edesantisti\u201c a suferit, de la faza initiala la numarul de revista pe care-l avem \u00een fata, modificari substantiale. <\/strong><\/em>
\n\u201eAnuntat de ceva vreme pe coperta a doua a revistei\u201c \u2013 precizeaza \u00eentr-un Argument Cristina Timar \u2013 \u201enumarul tematic expertiza comunismului s-a modificat si s-a abatut, pe parcursul elaborarii, destul de mult de la conceptul initial. De la un numar care, \u00eentr-o faza incipienta, \u00eel viza pe Vladimir Tismaneanu si \u201eexpertiza\u201c sa asupra comunismului, la doua decenii de la despartirea de fostul regim, a devenit, din motive pe care nu le mai detaliem, un numar \u00een care comunismul si postcomunismul \u2013 cele doua epoci fiind, \u00een fond, fata si reversul aceleiasi medalii \u2013 au fost privite din perspectiva a trei domenii: teorie, literatura si cinematografie\/ teatru. Dosarul tripartit al expertizei comunismului si-a propus nu at\u00e2t o revizuire aniversara, dupa douazeci de ani, a comunismului si postcomunismului, c\u00e2t o re-evaluare, fireste, fara pretentii de exhaustivitate sau absoluta rigoare academica a discursului de la noi despre (post)comunism, fie el \u00een domeniul teoretic-epistemologic sau artistic (literar si cinematografic).\u201c
\nPrimul la cuv\u00e2nt la tema anuntata este Ciprian Siulea, cunoscut pentru radicalitatea opiniilor pe care le sustine. El porneste, dupa cum afirma, de la \u201eo discrepanta dintre titlul proiectat al acestui numar din \u201eVatra\u201c (\u201eVladimir Tismaneanu \u2013 Expertiza comunismului\u201c) si obiectivul pe care vi-l propuneti \u2013 \u201ea contura stadiul dezbaterii privind modul \u00een care ne raportam la istoria noastra recenta\u201c. Este o mare greseala, \u00een opinia mea, sa credem ca sensul acestei raportari e determinat esential de vreo expertiza academica, indiferent a cui. Pe de o parte, avem o majoritate a populatiei care se raporteaza la comunism strict \u00een functie de cum l-a resimtit ea direct, deci fara a lua \u00een calcul vreo expertiza.\u201c Cu alte cuvinte, venind si cu o mare \u00eent\u00e2rziere, \u201eexpertiza\u201c si-a muiat conturul si a pierdut impactul binefacator asupra unei populatii ce si-a luat binisor ochii de la trecut. Pe de alta parte, sustine Ciprian Siulea, avem elitele intelectuale ce sunt facute responsabile de \u201etonul raportarii\u201c la comunism at\u00e2t \u00een privinta populatiei c\u00e2t si a \u201emodului \u00een care statul a ales sa se raporteze oficial la regimul comunist.\u201c Aici, zice autorul, apare dezamagirea: nici acest mod de raportare nu tine cont, la modul serios, de expertiza stiintifica. Tine cont de interese personale si de grup, mai degraba dec\u00e2t de exigente publice. Tine cont nu de studii sociologice si politologice, ci de obositele locuri comune betonate de intelectualii care si-au imaginat ca pot sa faca, dupa caderea comunismului, anticomunismul pe care nu l-au facut \u00eenainte. Si care au dus aceasta activitate autista mult dincolo de conditia ei naturala de nevroza, fac\u00e2nd din ea business. Respectivul Raport ar fi, dupa Ciprian Siulea, \u201eo combinatie dintre locurile comune amintite ale anticomunismului, o perspectiva elitista si retrograda asupra culturii si societatii, un democratism foarte neconvins si, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, agenda politica a puterii politice care a patronat demersul.\u201c Sa condamni sub asemenea calificative un document care \u201econdamna\u201c comunismul este un act de curaj si implica un risc asumat. Opinia lui C. Siulea este foarte proasta cu privire la \u201emodul \u00een care Vladimir Tismaneanu a condus procesul de promovare a condamnarii comunismului: cu ajutorul unor tehnici clasice de manipulare, cenzura si dezinformare. Evident \u2013 convine autorul opiniei din \u201eVatra\u201c \u2013 Vladimir Tismaneanu este un universitar cu cota internationala si lucrari stiintifice omologate de circuitul academic international. Dar la ce ne foloseste asta noua ca societate, daca \u00een Rom\u00e2nia schimba standardul si se comporta ca un propagandist lipsit de scrupule?\u201c
\nCiprian Siulea \u00eempartaseste, fara sa vrea (sau poate fara sa stie?) opinia din prima clipa a lui Gabriel Liiceanu care, \u00eentr-una din emisiunile sale tv cu Andrei Plesu \u00eei comunica prietenului sau ca \u201eeste strigator la cer\u201c sa desemnezi un fost propagandist de a conduce Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia! C\u00e2ta naivitate exprima aceasta indignare nu pot sa stiu. Mi se pare \u00eensa natural sau fatal ca analiza si condamnarea Dictaturii sa fi fost facute de un cunoscator, din interior, al sistemului, de cineva care s-a ocupat \u00een c\u00e2teva articole cu iz filozofic de \u201eDoctrina Ceausescu\u201c: ce garantie mai buna dec\u00e2t un \u201eactant\u201c creditabil si notoriu avem pentru veracitatea analizei \u00eentreprinse?! \u00centr-o interogatie retorica a indignarii care l-a b\u00e2ntuit \u00eentr-un singur moment si pe Gabriel Liiceanu, Ciprian Siulea afirma: \u201eOare chiar aveam nevoie ca operatiunea de condamnare a comunismului sa fie condusa de cineva care reia identic atitudinea procurorilor stalinisti din anii ’50, de a afirma ca albul e negru \u00een timp ce te priveste \u00een ochi fara sa clipeasca? E optiunea fiecaruia. Eu, personal, \u00een mod clar nu aveam nevoie de asa ceva, de cineva care, pentru a putea acuza pe altul de politizare, e capabil sa sustina, \u00eempotriva celei mi clare evidente, ca el nu s-a implicat deloc politic. Adevarul simplu, \u00een schimb, e ca Vladimir Tismaneanu a dus o campanie desantata \u00een favoarea lui Traian Basescu (cu o asemenea frenezie, \u00eenc\u00e2t aceasta recidiva \u00een context democratic mi se pare mai grava dec\u00e2t laudele degradante adresate presedintelui comunist Nicolae Ceausescu). A minti \u00een privinta unei situatii banale si evidente e, paradoxal, mult mai grav dec\u00e2t a minti \u00een privinta unei situatii obscure, deoarece constituie un mod de a impune un \u201eadevar\u201c cu ajutorul puterii si, astfel, de a desfiinta autonomia si discernam\u00e2ntul persoanei individuale. Da, exact, este ceea ce a facut si propaganda comunista. Pe mine condamnarea comunismului a ajuns pur si simplu sa ma dezguste, si asta nu are nicio legatura cu atitudinea mea fata de comunism.\u201c
\nDin c\u00e2te-mi pot da seama, Ciprian Siulea pretinde unei \u201eexpertize academice\u201c chiar imposibilul: apolitism, obiectivitate, neimplicare si o moralitate desav\u00e2rsita. Ce importanta s-ar zice ca mai au toate acestea daca tot ceea ce trebuia facut c\u00e2nd interesele o cer \u2013 s-a facut, chiar daca o populatie operata de cancer cu bisturiul academic nici nu stie ca nu mai sufera de cancer?!? Moralitatea bisturiului nu-i, vorba cuiva, \u00een chestie, ci numai salvarea cu orice pret a pacientului. Un pacient care a suferit istoria pentru ca chirurgul sa devina anticomunist dupa ce boala trecuse.
\nAlt t\u00e2nar \u201edesantist\u201c si trouble f\u00eate din \u201eVatra\u201c care vine cu reprosuri aspre la adresa \u201eexpertizei academice\u201c este Florin Poenaru. El scrie despre \u201eAnticomunismul, mecanismul uitarii\u201c si pare sa descopere chiar pacatul originar al respectivei atitudini: \u201eUna dintre omisiunile centrale ale anti-comunismului este chiar obnubilarea originii sale post-comuniste. Astfel, nu numai ca anticomunismul rom\u00e2nesc s-a nascut c\u00e2nd obiectul opozitiei sale disparuse deja, dar si c\u00e2nd practicarea sa nu risca nicio repercusiune. Nu este deloc \u00eent\u00e2mplator atunci ca memoria si memorializarea sunt centrale acestui tip de anticomunist post-factual: pe de o parte, c\u00e2nd anti-comunismul a luat fiinta comunismul ca sistem politic era deja o poveste din trecut; pe de alta parte, colonizarea imediata a domeniului memoriei a oferit posibilitatea trecerii sub tacere a datei de nastere a anticomunismului. Prin urmare, lupta anti-comunista sub forma centralitatii memoriei este efectiv o forma de (re)scriere a istoriei care evacueaza convenabil propria sa biografie si a principalilor sai practicieni.\u201c Pe de alta parte, \u201eTrecerea sub tacere a biografiei anti-comunismului (si deci a anticomunistilor) \u00een naratiunea istorica anticomunista este obliterata prin excesul de biografie al liderilor comunisti. \u00cen anti-comunismul rom\u00e2nesc, cu precadere \u00een forma practicata de Vladimir Tismaneanu, acestia sunt singurii membri ai statului comunist care au biografie, pentru ca sunt singurii care, aparent, au facut istorie. Restul populatiei este reprezentat ca o masa amorfa care a suferit actiunea primilor, si care a trait pasiv istoria facuta de acestia.\u201c Asadar, ce lipseste din tablou? \u201eCeea ce lipseste din aceasta schema maniheista care \u00eemparte lumea \u00een victime si calai, \u00eentre dizidenti si nomenclaturisti, \u00eentre rezistenti si colaboratori\u201c \u2013 scrie Florin Poenaru \u2013 \u201eeste evident figura \u00abzarzavagiului\u00bb nu neaparat cu conotatia specifica oferita de Havel, c\u00e2t ca exemplu al complexitatii sociale a sistemului si ca dimensiune a relevantei \u00abexperientei traite\u00bb (…) Altfel spus, anti-comunismul a la Tismaneanu este \u00een mod necesar schematic, abstract (\u00een sensul precis hegelian) si, prin urmare, partizan, colorat de interese politice si de clasa particulare (…) Asadar, o alta trasatura majora a anti-comunismului de tip Tismaneanu este uitarea si trecerea sub tacere a \u00abclasei muncitoare\u00bb, cel putin teoretic subiectul istoric al comunismului.\u201c
\nCu o ironie strivitoare, Alex Cistelecan reia \u00eentr-un eseu stralucit, \u201eUtopia raului mai mic\u201c, problema \u201ezarzavagiului\u201c evocata si de Florin Poenaru. \u201eTeza pe care am propus-o \u00een legatura cu revizionismul marxist\u201c \u2013 scria Vl. Tismaneanu \u00een \u201eDespre 1989. Naufragiul utopiei\u201c \u2013 \u201eeste ca acesta s-a constituit ca reactie de protest din partea intelectualitatii de st\u00e2nga.\u201c Alex Cistelecan pare ca e \u00een deplin acord cu Vl. Tismaneanu, recunoaste fara sa clipeasca adevarul \u201etezei\u201c aceluia: \u201eDa, cam prin definitie, revizionismul marxist este o critica a marxismului ortodox din partea intelectualitatii de st\u00e2nga. Desigur \u00eensa, interventia autorului \u00een nosologia categoriilor marxiste nu se limiteaza la a explicita cuminte aceasta definitie.<\/p>\n

Ea consta \u00een a o explicita \u00een mod original, adica prost: \u00een a deduce din aceasta definitie a revizionismului marxist un rol, \u00eenca o data, coplesitor, exhaustiv pentru intelectualii revizionisti care, de unii singuri, au dar\u00e2mat comunismul: \u201eComunismul \u2013 crede Tismaneanu \u2013 s-a prabusit ca urmare a delegitimarii proiectului sau ideocratic de catre intelectualii care de multe ori au sustinut initial acest sistem … Din punctul meu de vedere, comunismul a fost \u00eenvins, \u00een primul r\u00e2nd, prin revolta intelighentiei critice\u201c. Consiliile muncitoresti care au condus revolta din 1956 si administrat statul maghiar pe perioada ei trebuie sa fi fost, \u00een realitate, niste asociatii de poeti si prozatori. Luat la bani marunti, sindicatul Solidaritatea nu numara dec\u00e2t istorici si matematicieni. Sau, si mai probabil, \u00eentre cele doua categorii sociale trebuie sa se fi stabilit spontan o diviziune a muncii echitabila, \u00een care muncitorii joaca rolul de Sancho Panza \u00eencas\u00e2nd bataia, iar intelectualii rolul lui Don Quijote, primind gloria.\u201c
\n\u201e\u00cen concluzie\u201c \u2013 scrie linistitor Cristian Vasile \u00een acelasi numar din \u201eVatra\u201c \u2013 \u201evolumul \u00abDespre 1989. Naufragiul utopiei\u00bb \u2013 este o mixtura reusita de rigoare academica, discurs moral si stil pasional, o analiza politologica plina de reflectii despre posibilitatea miracolelor, precum si un efort de integrare a revoltei rom\u00e2nesti din decembrie 1989 \u00een ansamblul revolutiilor est-europene. Pledoaria pentru claritate morala se \u00eembina perfect cu pertinentele consideratii despre ceea ce a fost 1989, adica annus mirabilis (pag. 191)\u201c.
\nPrecum vedem, parerile sunt \u00eempartite, chiar foarte \u00eempartite. Ca si \u00een privinta zarzavagiului, a vesnicului Sancho Panza. Pentru unii \u201eNaufragiul utopiei\u201c din titlu reflecta un esec al expertizei, pentru altii un triumf. Nimic despre zarzavagiu si Sancho Panza care \u00eencaseaza mereu bataia \u2013 ce ram\u00e2n, \u00een realitate, \u201epersonaje\u201c care lipsesc din expertiza, academica ori nu, concretizata \u00een \u201eRaportul final\u201c al Comisiei Prezidentiale: cel putin asta e opinia \u201edesantistilor\u201c de la \u201eVatra\u201c ale caror splendida inteligenta si reconfortanta libertate \u00een g\u00e2ndire sunt de invidiat.<\/p>\n

P.S. Un foarte vechi prieten pe care-l \u00eent\u00e2lnesc des, desi a lucrat la \u201eSc\u00e2nteia\u201c, \u00eemi semnaleaza un fapt ciudat, ca sa nu zic bazaconie sau ca sa nu spun curata (!) minciuna \u00een \u201eRaportul final\u201c al respectivei comisii prezidentiale conduse de profesorul cu faima internationala. \u00cemi citeaza din pagina 665 a \u201eRaportului final\u201c: \u201eSorin Toma (n. 1914). Ziarist ilegalist, activ \u00een aparatul de propaganda al PCdR. Dupa anexarea Basarabiei pleaca \u00een URSS si activeaza \u00een presa din Moldova sovietizata. Revine \u00een Rom\u00e2nia cu divizia Horia, Closca si Crisan. Fiul poetului proletcultist A. Toma, a detestat profund valorile culturale autentice. La ordinul organelor superioare si \u00een colaborare cu Chisinevschi a scris nefastul pamflet \u00eempotriva lui Tudor Arghezi, \u00abPoezia putrefactiei sau putrefactia poeziei\u00bb. A condus \u00abSc\u00e2nteia\u00bb \u00eentre 1947 si 1960. Exclus din partid \u00een 1963, reprimit \u00een 1970, a emigrat \u00een Israel, unde si-a scris memoriile. \u00centre colaboratorii sai apropiati de la \u00abSc\u00e2nteia\u00bb pot fi amintiti Tudor Olaru, Sergiu Farcasan, Ada Gregorian, Eva Szabo (sotia colonelului de Securitate\/ Contrainformatii Eugen Szabo), Silviu Brucan, Nestor Ignat, Nicolae Corbu, Sorin Mladoveanu si altii…\u201c \u00centre \u201esi altii\u201c prietenul meu \u00eesi citeste propriul nume si, nedumerit dar nu revoltat cade pe g\u00e2nduri: pe Silviu Brucan nu l-a vazut \u00een viata lui, la fel pe Mladoveanu ori pe Farcasan, nici pe Nestor Ignat ori pe sotia Colonelului de securitate Eva Szabo nu i-a vazut, habar n-are de toti acesti \u201ecolaboratori apropiati\u201c ai lui Sorin Toma, al carui tata, \u00eentre noi fie vorba, n-a fost doar un \u201epoet proletcultist\u201c, cum minte prin omisiune Raportul. Raportul minte si \u00een ce-l priveste pe prietenul meu: \u00een 1960, c\u00e2nd Sorin Toma era dat afara de la Sc\u00e2nteia, el era student \u00een anul trei la Filologie, coleg si, \u00eendrazneste sa spuna, prieten cu c\u00e2tiva dintre cei ce vor deveni mai apoi notorii \u00een critica si istorie literara. Ce-or fi vrut autorii Raportului de-l silesc sa fie \u201ecolaboratorul\u201c lui Sorin Toma si al celorlalti pe care n-avea cum sa-i cunoasca si nici nu i-a cunoscut vreodata?!? Probabil ca asemenea polite si bazaconii, minciuni scapate din goana condeiului ori mici si jalnice viclenii ticaloase vor mai fi destule prin paginile acestei Biblii a anti-comunismului, \u201eRaport final\u201c \u201epartizan, colorat de interese politice si de clasa particulare\u201c, cum constata pe drept cuv\u00e2nt mai toti \u201edesantistii\u201c de la \u201eVatra\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen revista \u201eVatra\u201c (10-11\/ 2010), 24 de tineri filozofi, politologi, epistemologi, eseisti, scriitori si critici literari \u00eentreprind o cuprinzatoare \u201eexpertiza a comunismului\u201c reflectat \u00een lucrari teoretice, literatura, film si teatru. O parte dintre acesti tineri liberi si nonconformisti au organizat fara complexe un desant, o descindere critica \u00een Biblia anticomunismului, respectiv, \u00een paginile \u201eRaportului final\u201c… Cite\u0219te mai mult »Desantistii de la \u201eVatra\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4359,1184,4360,4358,4357,3061],"class_list":["post-5814","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-analiza-dictaturii-comuniste","tag-anticomunism","tag-condamnare-a-comunismului","tag-cristina-timar","tag-revista-vatra","tag-vladimir-tismaneanu"],"views":4574,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5814","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5814"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5814\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5814"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5814"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5814"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}