{"id":5611,"date":"2010-12-09T11:36:19","date_gmt":"2010-12-09T09:36:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5611"},"modified":"2015-01-15T17:15:28","modified_gmt":"2015-01-15T15:15:28","slug":"teama-de-%e2%80%9esubistorie%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/teama-de-%e2%80%9esubistorie%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Teama de \u201esubistorie\u201c"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Iata, \u00een 8 decembrie, s-au \u00eemplinit cinci ani de la relansarea revistei Cultura \u00een regim privat, sub egida Fundatiei Culturale Rom\u00e2ne, devenita si ea o institutie privata. Cum s-a ajuns aici, am mai povestit \u00een acest rastimp. \u00centrevederea cu presedintele Rom\u00e2niei, prilejuita de destituirea mea din fruntea Institutului Cultural Rom\u00e2n, institutie pe care am reorganizat-o pe structura fostei Fundatii Culturale Rom\u00e2ne, a durat, am mai spus-o, c\u00e2teva zeci de secunde si argumentul pe care mi l-a adus atunci domnul Traian Basescu a fost limpede: \u201eFiecare vine cu echipa lui!\u201c <\/strong><\/em><\/p>\n<p>Peste doua zile urma sa fiu supus, la Viena, unei interventii chirurgicale extrem de grave, drept pentru care l-am rugat sa-mi acorde un concediu de doua saptam\u00e2ni pentru a avea timp sa revin si sa predau succesorului meu institutia \u00een buna regula. \u201eNu se aproba,\u201c mi-a spus domnul presedinte, si asta a fost tot. Astazi, privind \u00een jur, trebuie sa spun ca presedintele si-a meritat \u201eechipa\u201c. Nu o spun cu rautate si nici cu bucurie. Mi se pare trist ca, dupa Revolutie, avem parte doar de acest fel de \u00eent\u00e2mplari. Desi a investit mult \u00een ea, a protejat-o de justitie, este la \u00eendem\u00e2na oricui sa observe cum, \u00eencet si sigur, sub diverse pretexte, \u201eechipa sa\u201c s-a reorientat spre alt sponsor, \u00een asteptarea urmatorului presedinte. Indiferent daca acesta va fi de st\u00e2nga sau de dreapta. Orientari valabile doar pentru cei ce nu au alt subiect de discutie. Exemple? A trecut brusc un partid de la st\u00e2nga la dreapta, de la o internationala la alta, fara ca macar unul din cele c\u00e2teva sute de mii de membri sa se opuna. Sigur, domnul presedinte \u00eesi va gasi alti aplaudaci, caci aici, la Portile Orientului, totul merge pe tocmeala. Privind \u00een urma, \u00eemi dau seama ca, \u00een realitate, nu am facut dec\u00e2t sa verific \u00eenca o data faptul ca, \u00een acest spatiu geografic si spiritual, nimic nu poate fi dus la bun sf\u00e2rsit. \u00cen ceea ce ma priveste, am vrut sa ma conving\u00a0 si sa le demonstrez si altora ca pe orice palier al societatii, exista nu numai lichele ci si oameni buni, dispusi sa sprijine un act de cultura.. Acum, la \u00eemplinirea a cinci ani de existenta, revista noastra nu \u00eesi dedica un numar special si nici nu am solicitat opinii despre noi din partea colaboratorilor si a cititorilor nostri din ce \u00een ce mai numerosi. Nu facem parte din ceea ce un fost coleg numea, pe buna dreptate, \u201esindicatul succesului\u201c si nici nu ne-am dorit acest lucru. Suntem o revista libera, eu personal sunt sigur ca este cea mai libera, deschisa tuturor opiniilor. \u00centr-o lume culturala excesiv tribalizata, cu minizeii ei si cu inevitabilii laureati Nobel, vrem sa schimbam idei si nu laude. Ne-am spus si ne vom spune cu sinceritate opiniile at\u00e2t c\u00e2t va fi posibil. \u00centr-un climat \u00een care scriitorii si intelectualii, \u00een general, sunt mai izolati dec\u00e2t \u00een cele mai negre zile de pe vremea Raposatului, ne \u00eencapat\u00e2nam sa dovedim ca Rom\u00e2nia\u00a0 nu se \u00eentinde numai \u00eentre Chitila si Magurele si\u00a0 ca nici nu va putea continua sa ram\u00e2na prea mult timp, fara consecinte incalculabile, o insula trista \u00eentr-o Europa Unita. Sau, conform practicilor marinaresti medievale, o sticla \u00een voia valurilor, cu un mesaj pe care nimeni nu-l mai \u00eentelege. Intelectualitatea \u00een Rom\u00e2nia nu joaca, din pacate, nici un rol. Tele-inteligentii patriei nu sunt interesati de soarta scolii, a educatiei, a sanatatii sau de faptul ca prostia si diletantismul sufoca orice proiect. Cel mult, reusesc sa transforme totul \u00een bascalie fara sa observe ca, la r\u00e2ndul lor, ei \u00eensisi au devenit subiect de bascalie. Nici cozile pentru pomeni alimentare ale pensionarilor, la fel de umilitoare ca pe vremea Raposatului, nu-i impresioneaza. Au ajuns, cum spunea Pessoa, un fel de \u201eteci fara sabii\u201c, de care nimeni nu mai tine seama.<\/p>\n<p>Unii sufera \u00een continuare ca i-a vizitat Securitatea, altii sunt si mai tristi pentru ca nu i-a vizitat, las\u00e2ndu-i fara dosare dar, \u00een general, lupta cu comunismul continua caci nu mai prezinta niciun pericol, marea majoritate a comunistilor care au \u00eensemnat ceva au trecut la cele vesnice. Fiii lor si fiii securistilor s-au deprins din prima clipa cu capitalismul, prin urmare, combatantii au ramas fara adversari reali, dar asta nu are nicio importanta.\u00a0 Penibilul evolueaza spre si mai penibil. Visul de odinioara al lui Eminescu \u2013 \u201escoaterea Rom\u00e2niei din subistorie\u201c \u2013 pare sa devina tot mai de neatins. Judec\u00e2nd dupa ceea ce fac, idealul celor care ne conduc este chiar \u201esubistoria\u201c. Se stie ca, pentru a transforma omul \u00een fiara, sunt necesare c\u00e2teva conditii (la noi, pe cale de a fi \u00eendeplinite): \u00eel lipsesti de cei sapte ani de acasa, \u00eel pui \u00een situatia de a nu merge la scoala, \u00eel tii \u00eentr-un stress ne\u00eencetat, \u00eei reduci siguranta zilei de m\u00e2ine si mai ales \u00eel \u00eenfometezi. \u00centr-o tara care nu este sigur ca mai exista din moment ce a ajuns sa-si v\u00e2nda nu numai bogatiile, ci si trecutul, istoria, traditiile si limba contra unor banale voturi, este greu sa\u00a0 speri la ceva bun mai ales ca, \u00een buna traditie, toti asteapta sa ne faca altii treaba. Nu peste mult, va \u00eencepe nebunia \u201emodernizarii\u201c, adica modificarea palariilor dupa capul celor ce ne conduc. Un fel de aflat \u00een treaba, dat fiind ca tocmai cei ce ne conduc nu respecta nimic, Constitutie, legi, regulamente etc., ci \u00eesi urmaresc cu o tenacitate demna de o cauza mai buna, doar propriile interese.\u00a0 \u00cen realitate, cum bine spunea Gherea \u00een Neoiobagia: \u201eCea mai mare revolutie \u00een Rom\u00e2nia ar fi aplicarea legilor\u201c. La noi, \u00eensa, este greu de \u00eentrevazut asa ceva. Prin urmare, vom continua sa ne spunem parerea. Nu suntem nici de st\u00e2nga, nici de dreapta, si nici de centru, dar cum spunea Garcia Lorca, nici nu ne putem iubi tara \u201ecu ochii legati\u201c. \u00cen acest moment, important pentru noi,\u00a0 se cuvine sa-i multumim domnului prof. dr. Dan Voiculescu pentru ca ne sprijina fara sa ne ceara \u00een schimb absolut nimic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Iata, \u00een 8 decembrie, s-au \u00eemplinit cinci ani de la relansarea revistei Cultura \u00een regim privat, sub egida Fundatiei Culturale Rom\u00e2ne, devenita si ea o institutie privata. Cum s-a ajuns aici, am mai povestit \u00een acest rastimp. \u00centrevederea cu presedintele Rom\u00e2niei, prilejuita de destituirea mea din fruntea Institutului Cultural Rom\u00e2n, institutie pe care am reorganizat-o&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/teama-de-%e2%80%9esubistorie%e2%80%9c\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Teama de \u201esubistorie\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,4188,4187,2893,2554,4189],"class_list":["post-5611","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-icr-fundatia-culturala-romana","tag-lansare-revista-cultura","tag-publicatii-de-cultura","tag-reviste","tag-reviste-culturale"],"views":5635,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5611","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5611"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5611\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5611"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5611"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5611"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}