{"id":5596,"date":"2010-12-02T12:11:59","date_gmt":"2010-12-02T10:11:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5596"},"modified":"2010-12-02T12:12:33","modified_gmt":"2010-12-02T10:12:33","slug":"entuziasmul-nostru-necontrolat-ne-aduce-numai-deceptii-extreme","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/entuziasmul-nostru-necontrolat-ne-aduce-numai-deceptii-extreme\/","title":{"rendered":"Entuziasmul nostru necontrolat ne aduce numai deceptii extreme"},"content":{"rendered":"<p><em><strong><br \/>\n\u201eSunt de doar douazeci de minute \u00een Rom\u00e2nia si am auzit at\u00e2tea prostii\u201c&#8230; Declaratia \u00eei apartine omului de caracter si personalitatii incontestabile, antrenorului bun si cu experienta Loti B\u00f6loni. \u00cel stiu de aproape patru decenii, de c\u00e2nd eram adversari, el la T\u00e2rgu Mures, si mai apoi coechipieri la nationala. Chiar eu i l-am propus, la \u00eenceputul anilor &#8217;70, mai precis \u00een 1972, lui Valentin Stanescu, omul de pe banca tricolorilor de atunci. Si-a str\u00e2mbat putin figura h\u00e2tra nea Tinel, dar pentru ca stia sa deosebeasca un jucator de un fotbalist adevarat, l-a convocat imediat \u00een lotul nationalei. Si, pe l\u00e2nga momentele \u00een care ne \u00eentelegeam numai din privire \u00een joc, \u00eemi facea mare placere sa ram\u00e2n dupa antrenamente cu el si sa exersez pase de peste cincizeci de metri, din miscare. El cu st\u00e2ngul, eu cu dreptul. Dar, precizia prin care ne gaseam era aproape perfecta.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>E un adevar incontestabil \u00een aceste spuse ale sale recente, \u00eel traim si noi, din ce \u00een ce mai dezolant. Periculos de multe prostii sunt debitate pe at\u00e2tea posturi TV, sunt perpetuate si interpretate \u00een fel si chip, multi fac\u00e2ndu-si din ele chiar o profesiune de credinta. Unii praduitori de vorbe (numiti moderatori!) au devenit chiar experti \u00een a provoca cu abnegatie bolnava astfel de situatii. Cel lovit \u2013 putin spus \u2013 sub centura este tocmai fenomenul din care-si c\u00e2stiga si ei p\u00e2inea: jocul de fotbal. Iar c\u00e2nd mai vezi si ca prea multi dintre acesti comentatori ai raului sunt si revoltatori de tineri, ai uneori tentatia de a regreta cenzura impusa spalturilor odinioara. Deceptia este si mai mare atunci c\u00e2nd, st\u00e2nd la o masa fara ecrane si microfoane transmitatoare, acesti posedati ai maleficului se dovedesc oameni educati (nu toti), cu bun simt si care au citit destul de multe carti pentru primaverile prin care au trecut. Imediat \u00eei \u00eentrebi, firesc, ce-i determina sa promoveze at\u00e2ta abjectie? Sunt sinceri, raspunz\u00e2ndu-ti, ades, cu nonsalanta: \u201eAsta ne cer sefii, iar existenta noastra este conditionata de cifrele de rating \u00eenregistrate\u201c. Firesc, ma g\u00e2ndesc la repetarea ironica a istoriei. Pentru ca sefii de acum, v\u00e2natori de audiente, seamana, \u00eentr-un fel, cu proletarii nevinovati trimisi dupa 1948 sa conduca ziarele de atunci. Numai ca aceia aveau bunul-simt de acasa si nu au atins clapele masinilor de scris. Si cu orice risc, \u00eemi asum afirmatia ca sefii de acum, indiferent daca sunt doar executanti ai mogulilor de acasa sau ai celor din afara, sunt la fel de periculosi ca aceia trimisi sa instaleze o noua ordine prin batalioanele, asa-zis de avangarda, ale societatii at\u00e2t de fals numite \u201eproletare\u201c. Nu \u00eent\u00e2mplator, cronicarii de atunci aveau masura valorii si a valorilor fotbalistice, demni urmasi ai metaforei lui Ionel Teodoreanu din \u201eCraciunul de la Silivestri\u201c, de prin anii &#8217;30: \u201eMingea se zv\u00e2rcolea printre bocancii jucatorilor ca o vulpe printre boturile de mistreti!\u201c&#8230;<br \/>\nCa o derivata a confuziei raului \u00eemproscat \u00een interpretarea fotbalului, nici adevarata valoare a jocurilor si a jucatorilor nu se mai poate aprecia. Sa luam, ca exemplu incontestabil, felul \u00een care a fost analizat ultimul meci al tricolorilor, amicalul lui Italia, de la Klagenfurt. Unde erau vreo cinci-sase mii de spectatori \u00een tribune. O prezenta mai mult de palmares \u2013 am impresia ca e\u00a0 prima data c\u00e2nd evoluam \u00eentr-un amical stabilit mai de mult, pe teren strain si pentru noi si pentru adversari. Desfasurata, \u00een plus, \u00eentr-un oras industrial, apropiat de Italia, si cu multa m\u00e2na de lucru venita din \u201ecizma\u201c, dar care a preferat sa stea acasa sau la televizor. Desi, atunci c\u00e2nd si-au eliberat Nordul, \u00een iarna lui 1870, italienii din Savoia, Piemont si Friulia au haituit armatele habsburgice p\u00e2na aproape de Klagenfurt&#8230;<br \/>\nBien\u00eenteles ca si actuala \u201eSquadra azzurra\u201c a lui Prandelli traverseaza o perioada de schimbare a generatiilor. Si marile imperii fotbalistice cunosc \u201ecrestere si descrestere\u201c. Ei sunt, cu siguranta, si recunosc, \u00een a doua situatie. Nu \u00eent\u00e2mplator directorul lor tehnic s-a dovedit, iarasi, \u00een faza \u00eencercarilor. Cezarii din distributia campioana mondiala a lui Lippi, din urma cu doar patru ani, \u00eencep\u00e2nd cu Buffon, apoi cu stopperii Nesta si Cannavaro, trec\u00e2nd pe la mijlocasii Gattuso, Pirlo si Ambrosini si \u00eencheind cu Luca Toni si Totti au abandonat tricoul azur. A ramas doar Pirlo, si s-a vazut ceva, ceva, c\u00e2nd a intrat \u00een repriza a doua. Afirm doar ca \u00eencercarile de prezente din prima repriza ale italienilor seamana mai degraba cu un banc de probe prea departat de \u201ecalutul naravas\u201e de la Maranello. Nu cu Viviano, Bonucci, Rannochia, Balzaretti, Aquilani, Ledesma, Mauri si Diamanti va mai putea pune o noua steluta de aur pe inima tricolorilor viitoarea \u201esquadra azzurra\u201c&#8230; Edificatoare \u00een acest sens mi se par datele statistice ale prezentelor \u00een nationala, pentru cele doua combatante amicale de la Klagenfurt. Astfel, noi aveam, per total, \u00een distributia trimisa \u00een teren 374 de prezente, iar daca evoluau Radoi si Sapunaru, 458. La ei, \u00een schimb, la primul fluier al arbitrului austriac Einwaller, se adunau doar 274 de prezente. Este tot de mentionat ca, daca ar fi evoluat de la \u00eenceput De Rossi, Pirlo si Girardino, ar mai fi adunat 175 de tricouri. Dar sa lasam relativitatea certa a cifrelor de-o parte, si sa revenim la faptele de joc.<br \/>\nAstfel, cred ca dupa un an si ceva de&#8230; experiente mai mult ciudate ale lui Razvanel \u00een fotoliul nationalei noastre, acum au iesit la rampa si c\u00e2teva variante ce ne pot apropia mai mult de victorii. Ceea ce este si mai \u00eembucurator este adevarul ca, \u00een cazul nostru, este vorba de jucatori tineri, de certa valoare si cu perspective internationale. Ma refer la portarii Pantilimon si Tatarusanu, la fundasul dreapta R\u00eepa si la cei patru mijlocasi: Torje, Florescu, Ropotan si Deac. La care i-as mai adauga pe stoperii Grigore si S\u00eerghi, precum si pe Herea, Lazar, Rusescu, Balan, Varga si Andrei Cristea. \u00cen ceea ce-l priveste pe Mutu, vreau sa cred ca nu si-a pierdut viteza de reactie cu care trecea pe l\u00e2nga adversari, valorific\u00e2ndu-si simtul portii. De asta depinde totul \u00een judecarea reala a revenirii lui printre tricolori, si felul \u00een care este speculat simtul lui de patrundere spre poarta adversa a lui Ciprian Marica. Calitate remarcata de mine \u00eenca de c\u00e2nd l-am promovat la Dinamo, la numai 17 ani&#8230;<br \/>\nN-a fost un meci cu multe faze de poarta. Doar 4-5, dintre care doar 3 ocazii si doua goluri. Sa recunoastem, usor amar, ambele ale lui Marica. Dar la cel al italienilor, marcajul nefast la Quagliarella, la cornerul lui Pirlo, a fost superficial si mingea l-a surprins spre autogol pe atacantul nostru.<br \/>\nNu numai ca palmares rezultatul este bun. S-a vazut si ca linia de mijloc Torje-Florescu-Ropotan-Deac este mult mai aproape de valoarea internationala ceruta acum dec\u00e2t aceea cu Nicolita, Cocis, Radoi, Codrea sau Tanase. Si o ultima observatie, dupa mine decisiva: iarasi, \u00een frunte cu Razvanel, ne-am entuziasmat prea mult dupa acest joc. Sa ne ferim de aceasta capcana fiindca, prea des, viata ne-a dovedit ca dupa astfel de momente traim si mai intens deceptia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eSunt de doar douazeci de minute \u00een Rom\u00e2nia si am auzit at\u00e2tea prostii\u201c&#8230; Declaratia \u00eei apartine omului de caracter si personalitatii incontestabile, antrenorului bun si cu experienta Loti B\u00f6loni. \u00cel stiu de aproape patru decenii, de c\u00e2nd eram adversari, el la T\u00e2rgu Mures, si mai apoi coechipieri la nationala. Chiar eu i l-am propus, la&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/entuziasmul-nostru-necontrolat-ne-aduce-numai-deceptii-extreme\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Entuziasmul nostru necontrolat ne aduce numai deceptii extreme<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2604,4183],"class_list":["post-5596","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-fotbal","tag-jocul-de-fotbal"],"views":2118,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5596","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5596"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5596\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5596"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5596"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5596"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}