In ultima vreme se vorbeste tot mai insistent de o criza a lecturii si, implicit, o criza a cartii. Fenomen real al ultimului deceniu, criza lecturii ii ingrijoreaza nu numai pe profesori si pe parinti, ci si pe bibliotecari si editori, a caror productie de carte risca sa ram\u00e2na in rafturi. Fiecare nou examen national de verificare a cunostintelor devine ocazia culegerii unor \u201eperle\u201c care, daca n-ar releva o situatie de-a dreptul ingrijoratoare, ar putea fi comice. Pentru lipsa interesului fata de lectura s-au gasit explicatii, iar majoritatea s-au inv\u00e2rtit in zona tehnologiei. Civilizatia imaginii, a televizorului si computerului era explicatia perfecta pentru un esec previzibil. Realitatea virtuala si imaginile de sinteza au ajuns sa ne cucereasca definitiv si irevocabil copiii, \u201ereusind\u201c sa ii indeparteze de filele cartilor. Totul a devenit prea comod. De ce sa te chinui sa mergi la biblioteca, sa cauti o carte si apoi sa mai pierzi inca ore bune sa o citesti c\u00e2nd poti sa dai un singur \u201esearch\u201c pe Google si iti apar sute de pagini cu rezumate. O alta explicatie comoda: c\u00e3rtile nu mai sunt atractive pentru tineri pentru ca nu mai prezinta realitatea tinerilor de astazi, pentru ca viata tinerilor din \u201ezodia\u201c cartii nu este similara cu viata din ziua de astazi. In plus, lectura este astazi si mai putin atractiva pe fondul acestei crize economice severe. Cui ii mai arde de lectura c\u00e2nd banii sunt din ce in ce mai putini? C\u00e2nd stresul zilei de m\u00e2ine ne epuizeaza zi de zi? Pe alte meridiane lucrurile stau altfel.
\nDesi se confrunta cu o criza economica severa, americanii se intorc la literatura. Dupa mai bine de 25 de ani, numarul adultilor americani care citesc literatura este intr-o continua crestere, conform unui nou studiu realizat de National Endowment for Arts, de la 46,7 la suta in 2002 la 50,2 la suta in 2009. Studiul a fost esantionat pe 18 000 de adulti, si-a definit \u201ecititorul literar\u201c ca fiind cel care citeste \u201eromane, nuvele, poezii sau piese de teatru\u201c de orice fel. Studiul a fost realizat de Oficiul ANOFM de Cercetare & Analiza la cererea National Endowment for Arts. Din 1976, ANOFM s-a specializat sa emita rapoarte periodice de cercetare, brosuri si note pe teme care vizeaza artele si politicile culturale, aspecte de interes vital pentru artisti si organizatiile culturale.
\nConform studiului, cea mai mare crestere a apetitului pentru literatura se inregistreaza in r\u00e2ndul adultilor tineri, cu v\u00e2rste 18-24 de ani, grup care in studiile anterioare suferise cel mai mare declin in ceea ce priveste lectura. In r\u00e2ndul grupurilor etnice si minoritatilor, lectura a inregistrat, de asemenea, cresteri mari printre hispanici (20 la suta) si afro-americani (15 la suta) si, pentru prima data in istoria de un sfert de secol a sondajului periodic, \u201electura literara\u201c a crescut, at\u00e2t in r\u00e2ndul barbatilor c\u00e2t si al femeilor, indiferent de nivelul de educatie. Numarul absolut de cititori a crescut semnificativ. In 2009 au fost estimati cu 16 600 000 mai multi cititori adulti. Cresterea numarului cititorilor noi reflecta o rata mai mare de adulti interesati de lectura si asta pe fondul cresterii globale a populatiei. Dar nu toate genurile literare sunt prizate. Numarul celor care citesc poezie si teatru continua sa scada, in special al cititorilor de poezie.
\n\u201eIntr-un moment in care pesimismul cultural este imens, avem placerea sa va anuntam ca interesul pentru literatura a crescut in SUA, pentru prima data intr-un sfert de secol\u201c, a declarat presedintele NEA, Dana Gioia. \u201eAceasta intoarcere arata ca multe programe care s-au concentrat pe promovarea lecturii si-au atins tinta, iar declinul cultural nu mai pare inevitabil. In ultimii sase ani milioane de profesori, bibliotecari, parinti, politicienii si altii din Statele Unite si-au pus energiile in inversarea trendului cu privire la dezastrul cultural reprezentat de declinul in lectura\u201c. Lectura fiind un indicator important de model pozitiv de comportament individual si social. Din cercetarile anterioare a rezultat faptul ca cititorii voluntari de literatura participa si sunt sustinatori si ai altor arte si sunt mai interesati de evenimentele sportive, de activitatile in aer liber, dec\u00e2t non-cititorii.
\nCititorii americani se folosesc de internet pentru a-si largi orizontul. Optzeci si patru la suta dintre adultii care citesc literatura (fictiune, poezie sau teatru) citesc carti, indiferent daca acestea sunt sub forma de print sau online, descarcat de pe Internet, in timp ce aproape 15 la suta dintre americani citesc literatura doar online. O majoritate redusa din adultii americani citeste acum literatura si cumpara carti in valoare de 119 milioane de dolari, in orice format.
\nProblema ratelor de declin a lecturii a fost abordata de un numar semnificativ de initiative publice si private. Au fost promovate o gama diversa de programe care sa promoveze lectura in r\u00e2ndul publicului t\u00e2nar. In 2003, ANOFM a lansat programul Shakespeare in comunitatile americane, cel mai mare turneu Shakespeare din istoria americana, programul ajung\u00e2nd sa implice nu mai putin de 21 de milioane de studenti, prin spectacole si resurse educationale. The Big Read, un parteneriat cu Institute of Museum and Library Services a incurajat comunitatile sa citeasca, sa discute si sa celebreze selectii din literatura americana si literatura straina. Poetry Out Loud: Concursul National de Poezie Recitata a atras mii de elevi din liceu spre poezia clasica si contemporana, datorita acestui concurs national dinamic.
\nIn incheiere, c\u00e2teva cuvinte despre National Endowment for Arts. NEA este o agentie publica dedicata sprijinirii excelentei in domeniul artelor, at\u00e2t artele noi c\u00e2t si cele clasice. Statuata de catre Congres in anul 1965 ca agentie independenta de guvernul federal, Endowment Arte a devenit cel mai mare finantator national anual al artelor, finant\u00e2nd arta \u201emare\u201c la nivelul celor 50 de state, inclusiv in zonele rurale, orasele interioare si bazele militare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
In ultima vreme se vorbeste tot mai insistent de o criza a lecturii si, implicit, o criza a cartii. Fenomen real al ultimului deceniu, criza lecturii ii ingrijoreaza nu numai pe profesori si pe parinti, ci si pe bibliotecari si editori, a caror productie de carte risca sa ram\u00e2na in rafturi. Fiecare nou examen national… Cite\u0219te mai mult »Criza lecturii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[4179,4180,4181,4182],"class_list":["post-5591","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-criza-cartii","tag-criza-lecturii","tag-numarul-cititorilor-de-carte","tag-statistici-privind-lectura"],"views":6574,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5591","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5591"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5591\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5591"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5591"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5591"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}