{"id":559,"date":"2009-12-10T13:27:45","date_gmt":"2009-12-10T11:27:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=559"},"modified":"2009-12-10T13:29:38","modified_gmt":"2009-12-10T11:29:38","slug":"noul-totalitarism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noul-totalitarism\/","title":{"rendered":"Noul totalitarism"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>Curtea Europeana a Drepturilor Omului, aceasta Mecca a justitiei pentru multi rom\u00e2ni, si-a aratat arama pe fata. La solicitarea unei doamne finlandeze, dar domiciliata in Italia, CEDO a decis ca simbolurile religioase (crucifixele, in speta) nu mai pot fi permise in institutiile publice. Decizia CEDO, desi se va aplica deocamdata doar Italiei, constituie un precedent periculos si cu consecinte in timp pentru toate\u00a0 tarile membre ale Consiliului Europei.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p><strong>Simboluri si crucifixe<\/strong><br \/>\nItalia este, desigur, consternata. Toate partidele politice (chiar si socialistii \u2013 unicii care au fost inc\u00e2ntati de decizie fiind comunistii!) au protestat fata de aceasta hotar\u00e2re. Biserica Catolica este \u201eneplacut surprinsa\u201c si probabil ca va incerca sa ia masuri pentru a impiedica aplicarea acestei decizii.<br \/>\nIn Rom\u00e2nia, organizatii nonguvernamentale deloc reprezentative redacteaza un raport despre \u201eexpansiunea manifestarilor religioase in invatam\u00e2ntul superior rom\u00e2nesc\u201c, pregatindu-se in acelasi timp sa profite de pe urma deciziei CEDO si sa impuna si statului Rom\u00e2n obligativitatea de a adopta masuri legislative care sa interzica cetatenilor rom\u00e2ni sa isi exprime (simbolic \u2013 printr-o icoana, cruciulita) credinta religioasa la locurile de munca din sectorul public.<br \/>\nDecizia CEDO este una liberticida. Practic, 60 de milioane de italieni vor avea de suferit din pricina unei doamne care, fara sa sufere aparent de posesie demonica sau vampirism, atunci c\u00e2nd vede o cruce nu se simte in largul ei. Iar acesta este desigur primul pas. Tin\u00e2nd cont de acest precedent, in foarte putini ani, aproape toate tarile din Consiliul Europei (chiar si Rusia!)\u00a0 vor fi obligate sa renunte la icoane si crucifixe in institutiile publice, pentru a nu jigni sensibilitatile antihristice ale unei minoritati.<br \/>\n<strong>Eliminarea Bisericii<br \/>\ndin Universitate<\/strong><br \/>\nCum insa nu putem sa ne impotrivim tiraniei legii si a felului in care ideologia se transforma in sentinta juridica, ma voi rezuma aici la a raspunde, dupa posibilitatile mele, unei parti a raportului celor din \u201eSolidaritatea pentru libertatea de constiinta\u201c pe tema \u201eexpansiunii\u201c manifestarilor religioase in mediul universitar rom\u00e2nesc, raport publicat in ultimul numar al \u201eRevistei de Drepturile Omului\u201c si discutat la un seminar CADI la care am participat si eu, acum o saptam\u00e2na.<br \/>\nAutorii raportului sunt Liviu Andreescu si Judit-Andrea Kacso, acest studiu fiind finantat de Ambasada Olandei la Bucuresti; el se bucura de acceptul diversilor activisti sociali liberi de constiinta, care, de c\u00e2tiva ani, s-au dedicat unui razboi impotriva bisericilor crestine. Ca si raportul precedent, despre religia in invatam\u00e2ntul preuniversitar, pe care am avut ocazia sa il comentez in public la vremea sa, acest raport sufera de un pacat capital: lipsa neutralitatii. Mai degraba este un rechizitoriu in 58 de pagini, propunerile din concluzii fiind de altfel categorice: Biserica trebuie scoasa din Universitate prin:<br \/>\n1. Reglementarea relatiei dintre Universitate si confesiunile religioase astfel inc\u00e2t \u201elibertatea de constiinta\u201c (o expresie ce devine tot mai mult sinonima cu ateismul agresiv) si noua toleranta (pachet ideologic ce contine corectitudinea politica si respingerea afirmarii oricarei credinte ferme) sa fie \u201eprotejate\u201c. Cum aceasta propunere vine in urma unui rechizitoriu agresiv la adresa activitatii organizatiilor studentesti crestine, este foarte probabil ca reglementarea dorita se vrea chiar impotriva studentilor respectivi.<br \/>\n2. Eliminarea simbolurilor religioase din spatiul universitar. Se pare ca aceasta este obsesia activistilor liberi de constiinta. Dupa ce vor obtine, prin impunere imorala de catre CEDO, aceasta golire de sacru a spatiului universitar, oare ce vor mai dori? Nici nu vreau sa ma g\u00e2ndesc&#8230;.<br \/>\n3. Respectarea tuturor sarbatorilor religioase ale studentilor din Universitate prin neorganizarea evenimentelor academice (examene, cursuri, seminarii) in zilele respective. O, binecuv\u00e2ntat multiculturalism! Daca punem laolalta toate sarbatorile religioase ale tuturor cultelor, e foarte probabil sa desfiintam chiar evenimentele academice&#8230;<br \/>\n4. Transformarea capelelor confesionale in spatii \u201eecumenice\u201c (de fapt, tin\u00e2nd cont de pluralismul religios, sincretiste), adica transformarea lor in spatii inutilizabile din punct de vedere confesional.<br \/>\n5. Scoaterea facultatilor de teologie din subordinea Bisericilor si discriminarea clericilor care nu ar putea, conform noilor prevederi, sa detina functii de decani, rectori si membri ai Senatului in ciuda pregatirii lor academice. De asemenea, unificarea tuturor facultatilor de teologie, indiferent de confesiune, este o alta solutie elaborata si emanata din mintile eliberate de constiinta.<br \/>\n<strong>Inexactitati si dezinformari<\/strong><br \/>\nAceste propuneri incheie un raport ce straluceste prin mediocritate si, la fel ca rapoartele precedente, prin dorinta de a dezinforma. Voi da aici un exemplu: problema dublei specializari permisa pentru multa vreme in facultatile de teologie (ortodoxa, catolica, baptista&#8230;). Aceasta dubla-specializare presupunea studierea in acelasi timp de catre un student, in cadrul aceleiasi facultati, a doua domenii relativ diferite: teologie si istorie, litere, asistenta sociala, arta crestina sau muzica. Raportul adauga acestei liste de domenii academice (care, in definitiv nu sunt straine de teologie) si geografia sau filosofia, desi aceste doua discipline nu au fost obiectul dublei specializari. Deh! Raport scris serios, nu? La sf\u00e2rsitul ciclului universitar studentul respectiv trebuia sa sustina licenta in unul din aceste doua domenii. Raportul vorbeste insa de \u201edubla licenta\u201c. De ce oare?<br \/>\nTot raportul reproseaza facultatilor de teologie faptul ca au un numar de studenti net superior facultatilor de filosofie si stiinte politice. Acest repros este, evident, nefiresc. E dreptul fiecarui student sa aleaga facultatea pe care o urmeaza si, puse in comparatie cu facultatile de drept din Rom\u00e2nia, de exemplu, sau cu facultatile de profil economic, situatia facultatilor de teologie nu este deloc stralucita, daca o privim din prisma criteriului numarului de studenti.<br \/>\nDar sa vedeti cum, fara sa aduca argumente, autorii mai tr\u00e2ntesc si o ineptie: \u201eCu toate acestea, numarul teologilor\u00a0 creste in anumite universitati (de exemplu la Iasi, in 2008- 2009) ascult\u00e2nd nu de logica pietei ci de cea a intereselor facultatilor de teologie si a bisericilor ce le controleaza\u201c. Adica&#8230; cum? Au fost studenti luati \u201ecu arcanul\u201c la teologie? Autorii, \u201eobiectivi\u201c, nu tin sa ne dea si argumente. Ar trebui sa ii credem pe cuv\u00e2nt, nu?<br \/>\nApoi autorii, desigur autoritati in multe domenii (despre doamna Kacso stiu ca este jurist, dar probabil ca domnul Liviu Andreescu este un \u201euomo universale\u201c renascentist) se ocupa de facultati de medicina ce au indraznit sa trateze bioetica pornind de la premise crestine, invit\u00e2nd profesori de la teologie sau promov\u00e2nd in functii onorifice teologi ortodocsi.<br \/>\nMai departe, \u201ecalul de bataie\u201c al Raportului este ASCOR-ul.\u00a0 Vina celor din ASCOR? Ca este o asociatie de studenti crestini (si ortodocsi, pe deasupra) si ca, fiind o asociatie crestina, se incapat\u00e2neaza sa afirme valorile crestine. E o impertinenta la fel de mare ca si cea de a cere celor liberi de constiinta sa incerce sa intre in contact cu propriile lor constiinte, nu? Sa vedem insa pe r\u00e2nd \u201ecrimele\u201c ascoristilor:<br \/>\nASCOR \u201ea luptat impotriva decriminalizarii relatiilor homosexuale (e vina lor ca Dumnezeu, Biblia si natura insasi ii incimineaza pe homosexuali?, n.m.), a militat pentru interzicerea avorturilor (ce teribil! sa ceri interzicerea omuciderii!, n.m.), a participat la marsurile pentru \u201enormalitate\u201c (sexuala) ale organizatiei Noua Dreapta; a facut campanie pentru mentinerea simbolurilor religioase in scoli, dupa ce aceasta practica a fost considerata discriminatoare de catre CNCD si, foarte recent, a condamnat legalizarea prostitutiei si incestului in noul Cod Penal.\u201c Wow! Adica ascoristii astia indraznesc sa fie crestini, heterosexuali si sa nu fie de acord cu prostitutia si incestul! Cum se poate?<br \/>\nDar ei mai fac ceva grav! Cei din ASCOR fac si&#8230; lobby pe l\u00e2nga institutii ale Statului, precum Parlamentul. Adica nemernicii astia folosesc instrumente (puah!) democratice in campaniile lor. Pentru niste dusmani ai libertatii, precum fanii corectitudinii politice si ai multiculturalismului, nu este nici o mirare ca ideea de practica democratica suna&#8230; periculos.<br \/>\nCapitolul dedicat ASCOR este incheiat cu o comparatie intre legionarism si activitatea tinerilor ortodocsi (ca doar acuza de fascism este obligatorie in orice rechizitoriu fabricat de noua st\u00e2nga ONG-ista),\u00a0 ca apoi sa li se reproseze acestora din urma si ca ar avea o legatura str\u00e2nsa cu Biserica. Pai daca sunt ortodocsi, e firesc sa fie in str\u00e2nsa legatura cu Biserica Ortodoxa, nu? E drept, daca ar fi fost atenti fie si la istoria ASCOR, autorii raportului ar fi descoperit ca tocmai str\u00e2nsa legatura dintre ASCOR si ierarhie, incriminata de ei, a dus la reducerea activitatii acestei organizatii studentesti. Dar scopul raportului nu este acela de a fi obiectiv, ci acela de a demonstra ca exista o problema grava: profesori si studenti din Universitate mai au inca impertinenta de a fi crestini.<br \/>\nRaportul continua pe multe pagini in stilul de mai sus. Ma opresc insa aici din prezentarea lui pentru simplul motiv ca, asa cum am aratat si mai sus, caracterul sau subiectiv, defaimator, de rechizitoriu nefundamentat pe fapte, face chiar\u00a0 plictisitoare demontarea lui. Suspect\u00e2ndu-i de buna credinta pe finantatorii acestui raport, ma intreb daca au habar de caracterul nefundamentat si vadit partizan si ideologic al documentului.<br \/>\n<strong>Universitatea<br \/>\n\u2013 un spatiu al dezbaterii<\/strong><br \/>\nDe unde porneste, totusi, acest razboi impotriva legaturii dintre Biserica si Universitate? Aceasta legatura este una materna. Biserica a nascut Universitatea si multe secole Universitatea nu a avut alt protector si garant dec\u00e2t autoritatea bisericeasca. Cultura occidentala, chiar si cea \u201eumanista\u201c, atee si marxista, sunt produsul Universitatii crestine, spatiu al libertatii dezbaterii de idei creat si garantat de catre Biserica timp de veacuri.<br \/>\nAtitudinea acestor asa-zis \u201eumanisti\u201c liberi de constiinta nu poate fi asemanata dec\u00e2t cu un matricid, cu at\u00e2t mai josnic cu c\u00e2t mama Universitatii, Biserica, a protejat-o tot timpul pe aceasta.<br \/>\nDin spatiu eliberat de conditionari politice si filosofice, locul rezervat de Biserica p\u00e2na si celor mai periculoase dezbateri doctrinar teologice, cei ce militeaza pentru \u201esecularizarea\u201c Universitatii doresc sa construiasca de fapt un spatiu inchis, in care orice dezbatere sa inceteze. Din spatiu al rigorii si al seriozitatii, Universitatile se doresc populate de studenti al caror individualism sa le distruga propria personalitate.<br \/>\nDezbaterile pe teme serioase sunt eliminate, fiind inlocuite cu dezbateri pe teme sociale. Sorbona, care in Evul Mediu reusise sa produca din combinatia dintre nebuniile tineretii si logica g\u00e2ndirii catolice si aristotelice un poet precum Francois Villon, produce, dupa secularizare, \u201epersonalitati\u201c precum Pol Pot sau Ho Chi Min. Departe de a-i inchista, Biserica a oferit studentilor sai libertati nesperate de cetateni, cer\u00e2ndu-le in schimb rigoarea studiului. Noul trend, care scrie rapoarte si pentru Rom\u00e2nia, a inchis mintile studentilor (ca sa preiau inspirata metafora a lui Allan Bloom) acolo unde a preluat controlul si i-a transformat pe oamenii cartii in intelectuali angajati in distrugerea civilizatiei parintilor lor si in golani ce au pierdut libertatea sufletului pentru libertinajul trupului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Curtea Europeana a Drepturilor Omului, aceasta Mecca a justitiei pentru multi rom\u00e2ni, si-a aratat arama pe fata. La solicitarea unei doamne finlandeze, dar domiciliata in Italia, CEDO a decis ca simbolurile religioase (crucifixele, in speta) nu mai pot fi permise in institutiile publice. Decizia CEDO, desi se va aplica deocamdata doar Italiei, constituie un precedent&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noul-totalitarism\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Noul totalitarism<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[310,311,312],"class_list":["post-559","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-cedo","tag-simboluri-religioase","tag-stat-si-biserica"],"views":2031,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/559","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=559"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/559\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=559"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=559"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=559"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}