{"id":5531,"date":"2010-12-02T10:52:17","date_gmt":"2010-12-02T08:52:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5531"},"modified":"2010-12-02T10:52:38","modified_gmt":"2010-12-02T08:52:38","slug":"variatiuni-pe-tema-natura-plangens-pornind-de-la-corozivele-lui-creanga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/variatiuni-pe-tema-natura-plangens-pornind-de-la-corozivele-lui-creanga\/","title":{"rendered":"Variatiuni pe tema Natura plangens, pornind de la corozivele lui Creanga"},"content":{"rendered":"

Declinul cosmic de care am mai vorbit \u00een comentariile noastre \u2013 supratema a scrierilor lui Ion Creanga \u2013, detectabil \u00eentr-o serie de texte mai mult sau mai putin sugubete, este manifestat \u00een plan uman printr-o alarmanta stare de sterilitate si insuficienta vitala chiar la nivelul familiei. Am analizat altadata textele lui Creanga (cf. Ion Pecie, \u201eMesterul Manole. Prozatori ai lumii: Creanga, Sadoveanu, Rebreanu\u201c, Editura Viitorul Rom\u00e2nesc, Bucuresti, 2001), urmarind teme, motive, scheme epice fundamentale, dar simt nevoia sa le reiau \u00een trecere pentru a releva prezenta, mai mult sau mai putin accentuata, a acestei constante a imaginarului lui Creanga, av\u00e2nd fara discutii radacini \u00eentr-o rana ramasa deschisa a biografiei lui. Familia \u00eentregita, familia cordiala nu prea e de gasit. Ne amintim ca Stefan Apetrei Ciubotarul lucra iarna \u00een padure la Dumesnicu, era mereu pe drumuri pe la iarmaroace cu produsele de v\u00e2nzare ale familiei, si moare departe de casa pe mosia Facutii. Brostenarii, \u00eentre care barbatul Irinucai, trudesc cu vitele \u00een padure. Greul familiei este dus de femeie, fie robotind greu ca Smaranda, fie umbl\u00e2nd aiurea prin sat, precum Irinuca. Sa nu se uite nici esecul usturator al t\u00e2narului diacon, alta rana nevindecata, umilit si alungat de socru, despartit de usuratica Ileana Grigoriu, care \u00eel dubleaza cu un tovaras de popie, dupa care urmeaza inevitabil divortul. Textele curate, canonice, de manual arata o fata nevazuta daca le citim din perspectiva celor doua povesti corozive, \u201ePovestea lui Ionica cel Prost\u201c si \u201ePovestea Povestilor\u201c.
\n1. Soacra cu trei nurori si cu trei feciori blegi<\/strong>
\nSoacra vaduva din povestirea eponima \u00eesi \u00eensoara primii doi feciori dupa nurori aduse \u00een casa prin selectie inversa. Prima nu are pic de sex-appeal, dar ginerica nu a avut de ales: \u201eNu prea t\u00e2nara, ‘nalta si uscativa, \u00eensa robace si supusa\u201c. Asexuata din nascare, supra\u00eempovarata de soacra cu trebile casei si subalimentata dupa un regim de austeritate, nevasta asteapta week-end-ul c\u00e2nd i se \u00eentoarce barbatul din carausie: \u201eDe m\u00e2ncare? o ceapa, un usturoiu s-o bucata de mamaliga rece din polita, sunt destule pentru o nevasta t\u00e2nara ca tine\u201c. Aleg\u00e2ndu-si nurorile dupa standardele ei de eficienta casnica si obedienta, soacra se marita, prin delegatie, \u00eenca o data. A doua nora este aleasa tot \u00een oglinda: \u201ebaba pune la cale si pe feciorul cel mijlociu si-si i\u00e8 un suflet de nora \u00eentocmai dupa chipul si asemanarea celei dint\u00e2i, cu deosebire ca aceasta era mai \u00een v\u00e2rsta si ceva \u00eencrucisata, dar foc de harnica\u201c. Copie la indigo a cumnatei, cu un grad sporit de fanare biologica. Regimul draconic de supraveghere \u2013 de monitorizare, cum zicem noi -, instaurat de baba este mostenit de la soacra-sa, la fel de drastica si de vigilenta la vremea ei, macar ca la tinerete soacra de azi a dat apa la moara clevetitorilor, dupa cum rememoreaza ea aproape nostalgica: \u201eSoacra-mea \u2013 fie-i tar\u00e2na usoara!- asa a facut cu mine. si barbatul-meu \u2013 Dumnezeu sa mi-l ierte, \u2013 nu s-a putut pl\u00e2nge ca l-am \u00eenselat, sau i-am risipit casa;\u2026desi c\u00e2teodata erau banuiele\u2026si ma probozea\u2026.dar acum s-au trecut toate\u201c.
\nOricum, asemenea gospodarii chivernisite sau necajite aveau ca premisa absenta cronica \u00eendelungata a barbatului de acasa, situatie \u00een care nevestele t\u00e2njitoare se defuleaza \u00een activitati casnice istovitoare, multumindu-se cu putinul oferit de week-end. Nu stim ce poama dulce a fost soacra la tinerete si \u00een ce \u00eemprejurari si-a pierdut barbatul. Prea ur\u00e2ta nu va fi fost, de vreme ce a trezit suspiciuni si i-a turnat barbatului trei feciori \u201enalti ca niste brazi si tari de v\u00e2rtute, dar slabi de minte\u201c. Zdraveni, virili, dar cam t\u00e2mpitei, multumindu-se cu petecul de fericire pus la cale de mamuca, \u00eentruc\u00e2t si ei muncesc, nu c\u00e2rtesc, iar despre complicatiile libovului n-au stire. Al treilea fecior, precum iedul mezin, are mai multa minte si aduce \u00een casa un dracusor de nevasta care sfideaza \u00een cur\u00e2nd r\u00e2nduiala soacrei.
\nAjuns aici, n-am banuit alte dedesubturi cu tenta sexuala. Gasesc acum \u00een urma o lectura a lui Dan Gradinaru, critic care, \u00een principiu, ar avea dreptate c\u00e2nd scrie: \u201e\u00abSoacra cu trei nurori\u00bb poate fi \u00eenteles si ca un astfel de vis, la cel mai freudian dintre marii scriitori rom\u00e2ni. Ar avea. si eu am fost tentat sa apelez la Freud, dar m-am temut ca vestita canapea a doctorului s-ar dovedi un pat procustian pentru Ion Creanga. Exegetul psihanalist, autor al unei carti de retinut (Cf. Dan Gradinaru, \u201eCreanga\u201c, Ed. Allfa, Buc. 2002), nu mai este de \u00eenteles c\u00e2nd vede \u00een resteiele cazute din m\u00e2na feciorilor \u2013 falusuri cazute foflenchiu la pam\u00e2nt. Textul spune ca, reveniti din carausie, feciorii ram\u00e2n pur si simplu uluiti la aflarea vestii despre pareza subita a mamucai, si trebuie luat ad litteram: \u201e- Cum? Zisera barbatii \u00eenspaim\u00e2nti, scap\u00e2nd rasteiele din m\u00e2na\u201c. Dan Gradinaru noteaza sigur pe el: \u201eresteiele falus cad!\u201c. Ar \u00eensemna ca tinerii barbati v\u00e2rtosi, prea doritori sa-si \u00eent\u00e2lneasca nevestele statute, sosesc \u00een ograda pocnind din bici pe l\u00e2nga boi si cu falusurile \u00een m\u00e2na, si din erectie sanatoasa dau \u00een blegeala rusinoasa. Resteiele sunt componente ale jugului \u00een care trag boii, si nu sunt din carne, ci din fier sau lemn. Cum a ajuns criticul sa le asimileze cu falusurile e numai jocul \u00eenchipuirii lui care violenteaza \u00eenchipuirea lui Creanga. si preschimbarea caselor \u00een sexe feminine, dupa disparitia babei asasinate, este o metafora critica prea larga, prea ginecomorfa pentru a fi luata \u00een serios. Noi stiam ca numai gardurile prezinta borte. Culme a metaforei: sa vezi case brusc yonizate, sub bagheta magica a tinerei nurori, \u00een epoca post mamuca uit\u00e2ndu-se gales dupa resteiele \u00eemb\u00e2rzoiate ale mostenitorilor! Asa dezmat al semnificatilor nu i-ar fi trecut prin minte nici autorului.
\n2. Capra care nu sare garduri<\/strong>
\nCapra din povestea urmatoare \u2013 \u201eCapra cu trei iezi\u201c \u2013 este si ea o vaduva cu trei copii minori, orfani de tata, asadar lipsiti de protectie. Se sub\u00eentelege ca neajutorata lor mama, mai t\u00e2nara de cum era soacra, trezeste interesul masculilor de orice specie. Lupul berbant, traitor \u00een acelasi areal silvan, face o pasiune primejdioasa pentru vaduva tapului pe care o curteaza \u00eentr-o maniera golaneasca, dar este tratat cu indiferenta, motiv pentru care se hotaraste sa-i violeze casuta, pap\u00e2nd doi dintre iezi. Capra \u00eesi aminteste avansurile dusmanului: \u201e\u00cenca se r\u00e2njea la mine c\u00e2teodata si \u00eemi facea cu maseaua\u2026Apoi eu nu-s de acelea de care crede el: n-am sarit peste garduri de c\u00e2nd sunt\u201c. A nu sari gardul este metafora cinstei si a fidelitatii conjugale, iar a face cu maseaua, spre deosebire de a face cu ochiul, e un tip curtoazie cinica \u00eentre doua specii diferite. Agresiunea lupului asupra casei, comisa \u00een absenta obiectului dorintei, ar avea o explicatie stiintifica pe Animal Planet, unde masculii man\u00e2nca adesea puii spre a obliga femelele mama sa intre din nou \u00een calduri \u00een vederea \u00eemperecherii. \u00cen lumea povestilor e destul loc pentru dragoste, ura si razbunare \u00eenscenata.
\nAjuns aici cu lectura, reamintesc lectia data de capra amorezului pofticios \u00een scena praznicului razbunarii \u2013 rescris de Creanga \u00eenaintea lui Sadoveanu, dupa cum s-a observat, dupa un scenariu vechi de c\u00e2nd literatura -, si ma g\u00e2ndeam la bucuria caprelor din \u00eemprejurimi. Nici vorba de vreun tap invitat la parastas, doar vaduve care, \u00een absenta sotilor naturali, elimina ultimul mascul craidon, dusman al pruncilor. De remarcat ca simbolismul caprei este simtitor diferit de al tapului. Se stie ca \u00een mitologia greaca Zeus a fost alaptat de capra Amaltea, prefacuta \u00een nimfa. Ea ram\u00e2ne de obicei simbol al mamei grijulii, al protectiei si al initierii. tapul, \u00een schimb, are un simbolism negativ. \u00cen sarbatorile dionisiace, dansul tapului \u2013 tragos \u2013 da numele tragediei. \u00cen copilarie, lui Dionysos i se spunea iedul, iar la serbari el aparea adese \u00eembracat \u00een piele de tap. Si \u00een alte mituri tapul trece drept creatura a diavolului strecurata printre animalele create de Domnul, si poarta o simbolistica malefica. \u00centr-o p\u00e2nza a lui Goya, diavolul este \u00eenfatisat ca un tap. Mitologia populara asociaza invariabil tapul barbos cu diavolul. Nici Creanga nu-i atribuie alta identitate, numindu-l pe \u00cemparatul Ros din \u201ePovestea lui Harap-Alb\u201c, tapul cel ros, alias dracul. Oricum, barbatul caprei nu poate fi dec\u00e2t animal de sacrificiu, capris emissarius sau bouc \u00e9missaire \u00een franceza, un tata si un sot ratat.
\nC\u00e2nd credeam ca nu mai gasesc urme de intentii licentioase din partea povestitorului, am totusi surpriza sa constat ca Dan Gradinaru este mai perspicace dec\u00e2t mine: \u201eiedul mijlociu se ascunde sub copaie (o jumatate de vagin, deci socotind aritmetic si geometric, o jumatate de mama \u00eel protejeaza) si moare si el repede\u201c. Mai norocos este mezinul care se salveaza deoarece gaseste vaginul \u00eentreg: \u201enumai iedul cel mic sta ascuns de privirile lacome ale lupului \u00een \u00eentunecimea hornului (hornul, i.e. vaginul, vaginul e de asta data complet, ca forma) si av\u00e2nd prin urmare completa protectie materna reuseste sa se sustraga mortii iminente.
\nAdmit\u00e2nd ca e vorba de o casuta antropomorfa, cum ne \u00eendeamna chiar Creanga, cu ochi si urechi, ar trebui sa concedem, acum aritmetic si chiar geometric, ca ea are si vagin, corespunzator hornului, unde se ascunde iedul cel mic. Altfel zis, acest puer senex se retrage \u00een uterul matern \u2013 \u00eentr-un nesperat regressus ad uterum. Ceea ce este prea mult, inclusiv \u00eentoarcerea povestii spre o posibila drama \u00eent\u00e2mplata \u00een familia humulesteanului. \u00a0 (va urma)<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Declinul cosmic de care am mai vorbit \u00een comentariile noastre \u2013 supratema a scrierilor lui Ion Creanga \u2013, detectabil \u00eentr-o serie de texte mai mult sau mai putin sugubete, este manifestat \u00een plan uman printr-o alarmanta stare de sterilitate si insuficienta vitala chiar la nivelul familiei. Am analizat altadata textele lui Creanga (cf. Ion Pecie,… Cite\u0219te mai mult »Variatiuni pe tema Natura plangens, pornind de la corozivele lui Creanga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4106,4107,4104,4103,4105],"class_list":["post-5531","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-capra-cu-trei-iezi","tag-familia-la-ion-creanga","tag-interpretari-creanga","tag-iona-creanga","tag-soacra-cu-trei-nurori"],"views":2633,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5531","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5531"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5531\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5531"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5531"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5531"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}