{"id":5527,"date":"2010-12-02T10:48:32","date_gmt":"2010-12-02T08:48:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5527"},"modified":"2010-12-02T10:49:45","modified_gmt":"2010-12-02T08:49:45","slug":"pe-drumurile-istoriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pe-drumurile-istoriei\/","title":{"rendered":"Pe drumurile istoriei"},"content":{"rendered":"

Boris Pasternak, Doctor Jivago<\/em>, traducere, prefata si note de Emil Iordache, Editura Polirom, 2008.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Mai cunoscut, \u00een unele cercuri occidentale, pentru controversa st\u00e2rnita de refuzul, impus autorului de autoritatile sovietice, de a accepta Premiul Nobel pentru Literatura care i s-a acordat \u00een anul 1958, si ajuns la o oarecare celebritate \u00een alte medii datorita versiunii cinematografice din 1965, regizate de David Lean, av\u00e2ndu-i pe Omar Sharif si Julie Christie \u00een rolurile principale, romanul „Doctor Jivago” ram\u00e2ne una din marile carti ale secolului XX. Publicat \u00een 1957 la editura italiana Feltrinelli si tradus rapid \u00een optsprezece limbi, romanul acesta \u00eei aduce autorului sau, Boris Pasternak, cunoscut p\u00e2na atunci ca poet, nu doar faima peste hotare, ci si condamnarea publica (rapida!) din partea factorilor de decizie din Rusia. Astfel, \u00een urma unui urias scandal de presa, acesta va fi exclus din Uniunea Scriitorilor, cartea vinovata de toate acestea put\u00e2nd fi publicata \u00een Uniunea Sovietica abia \u00een anul 1987, pentru ca, \u00een 1989, fiului lui Pasternak sa i se \u00eenm\u00e2neze, la Stockholm, medalia decernata de Academia Suedeza.
\nAv\u00e2nd o actiune complexa si aduc\u00e2nd pe r\u00e2nd \u00een prim plan personaje diverse si excelent construite, „Doctor Jivago” a fost comparat adesea cu marea reusita epica a lui Tolstoi, „Razboi si pace”. Caci, cel putin la un prim nivel al semnificatiilor, Pasternak realizeaza o cuprinzatoare fresca a societatii rusesti \u00eencep\u00e2nd din primul deceniu al secolului XX si p\u00e2na dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, fresca din care se individualizeaza c\u00e2teva destine remarcabile, istorii de iubire evidentiate o data \u00een plus de razboaiele, revolutiile, conflictele armate de tot felul si fram\u00e2ntarile care marcheaza vreme de decenii istoria recenta a Rusiei. De altfel, planul istoriei este extrem de pregnant \u00een „Doctor Jivago”, actiunile din primele pagini ale cartii (\u00eenmorm\u00e2ntarea mamei lui Iuri Jivago, protagonistul romanului, plus suferinta si \u00eensingurarea baiatului) fiind prezentate pe fundalul evenimentelor care creionau epoca: si anume, diminuarea progresiva a puterii tariste \u00een urma \u00eenfr\u00e2ngerii suferite \u00een Razboiul Ruso-Japonez (1904 \u2013 1905), fapt ce va grabi fram\u00e2ntarile sociale din perioada 1905 \u2013 1907. Izbucnirea Primului Razboi Mondial si ulterioara rasturnare a tarismului dupa Revolutia din Octombrie (1917), precum si razboiul civil desfasurat \u00eentre „albi” si „rosii” (\u00eentre 1918 si1920) \u00eentregesc contextul istoric de care nu se poate face abstractie la lectura cartii lui Pasternak, deoarece toate acestea sunt de natura sa determine, \u00een mare parte, actiunile personajelor, sa le configureze existenta, dar si sa le puna, nu o data, \u00een fata unor alegeri ce le vor marca destinele. Alegeri care, fara \u00eendoiala, nu vor fi perfecte, la fel cum nici protagonistii nu sunt construiti de Pasternak pentru a da impresia vreunei fortate perfectiuni, \u00eensusi Iuri Jivago fiind prezentat cu toate slabiciunile si ezitarile sale, dar si cu o hotar\u00e2re si cu o credinta \u00een rostul sau pe lume care impresioneaza chiar si pe acei cititori mai putin pregatiti sa recepteze, \u00een toate nuantele sale, planul global al evenimentelor istorice din aceasta carte.
\nFiind, \u00een linii mari, povestea vietii lui Iuri Jivago, ramas orfan din copilarie si crescut de familia Gromeko, astfel \u00eenc\u00e2t nu va fi o prea mare surpriza ca tocmai alaturi de Tonia Gromeko \u00eesi va \u00eentemeia el o familie, romanul urmareste urcusurile si cobor\u00e2surile existentei protagonistului si, deopotriva, pe cele ale Rusiei, de-a lungul uneia dintre cele mai zbuciumate epoci din istoria sa. Tocmai de aceea, cartea a fost apropiata, de numerosi critici, de marile constructii romanesti din literatura rusa a secolului al XIX-lea, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, ca pentru a se situa deliberat \u00een descendenta \u00eenaintasilor sai \u2013 mai cu seama a lui Tolstoi \u2013 Pasternak pune adesea accentul pe dialogurile personajelor, menite a evidentia problemele filosofice, teologice sau artistice care fram\u00e2nta constiintele \u00een toate momentele esentiale ale cartii. Dar, fiind si un excelent creator de imagini lirice, autorul reuseste sa descrie chiar si evolutia personajelor \u00een cadrul unei viziuni esential poetice \u2013 \u00een cel mai bun sens al termenului, desigur \u2013 el stiind cum sa analizeze uriasele schimbari sociale ale perioadei pe care o are \u00een vedere prin intermediul unei adevarat efect caleidoscopic si sa abordeze totul din punctul de vedere al fiintelor umane ale caror existente vor fi spulberate de brutalitatea istoriei. Caci, desi plin de elan si av\u00e2nd o uriasa \u00eencredere \u00een sansele Rusiei de a evolua, odata cu \u00eentoarcerea din razboi, Iuri Jivago \u00eesi vede sperantele dispar\u00e2nd treptat: din Moscova lipsesc p\u00e2na si cele mai elementare articole de hrana sau de \u00eembracaminte, p\u00e2na si rata primita cadou pe drum de medicul militar fericit ca revine acasa se transforma \u00een cea mai trista cina cu putinta, c\u00e2ta vreme familia sa nu are de unde sa cumpere nici macar p\u00e2ine sau lemne pentru \u00eencalzirea locuintei \u00een timpul cruntei ierni rusesti. Deziluzia e cu at\u00e2t mai amara, cu c\u00e2t multi dintre prietenii sai aleg sa se \u00eenregimenteze, din oportunism, \u00een uriasul aparat de propaganda sovietica, Iuri ram\u00e2n\u00e2nd tot mai singur \u00een mijlocul unei societati care si-a pierdut orice ierarhie de valori. \u00cen acest context, oric\u00e2t ar \u00eencerca sa lupte \u00eempotriva afectiunii cresc\u00e2nde pe care o simte pentru Lara Antipova, frumoasa sora medicala pe care o \u00eent\u00e2lnise pe front \u2013 dar pe care si-o amintea, chiar daca vag, dinainte de razboi, de c\u00e2nd ea \u00eencercase sa-l ucida pe cinicul avocat Komorovski \u2013 se dovedeste inutila. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, printr-un uluitor joc al \u00eent\u00e2mplarii si al coincidentelor de-a dreptul incredibile, cei doi se vor \u00eent\u00e2lni, de fiecare data \u00een momente cruciale ale vietii lor, dar, de fiecare data, fericirea \u00eempreuna le va fi scurta, caci chiar si ceea ce \u00eencepe asemenea unei povesti nu se poate termina, \u00een Rusia Sovietica, dec\u00e2t asemenea unui cosmar. Lara devine, astfel, imaginea metaforica a \u00eensasi poeziei pe care Jivago o scrie si a esteticii \u00een care se \u00eencapat\u00e2neaza sa creada, chiar si \u00een vremuri de restriste si care \u00eel salveaza, macar spiritual, \u00een mijlocul unei lumi decise, parca, a nu mai crede \u00een nimic. Cu toate acestea, Pasternak reuseste sa creeze o imagine extraordinara a Rusiei, cu toata frumusetea si cruzimea acestei imense tari, cu toate contradictiile care o sf\u00e2sie, cu imensitatea \u00eentinderii sale, fara a idealiza ceva, dar stiind, de asemenea, cum sa pastreze echilibrul, astfel \u00eenc\u00e2t sa nu echivaleze niciodata Marea Rusie cu crimele comise de cei care au ajuns, la un moment dat, sa o conduca.
\nDe altfel, romanul abunda \u00een coincidente, scriitorul exprim\u00e2ndu-si, astfel, convingerea ca toate \u00eent\u00e2mplarile care marcheaza existenta umana sunt conectate si ca sensul vietii e de gasit, \u00een mare masura, tocmai \u00een jocul \u00eent\u00e2mplarilor \u2013 care, la o lectura atenta a cartii sale, se dovedesc a nu sta \u00eentru totul sub semnul hazardului. Pe fondul acesta, Pasternak accentueaza, subtextual, una din \u00eentrebarile esentiale ale romanului: are sens sa sacrifici libertatea si viata personala \u00een favoarea unei ideologii (fie aceasta si una menita cel putin la nivelul retoricii a salva natiunea)? Fara \u00eendoiala, scriitorul aduce, astfel, \u00een discutie, si problema relatiilor de putere care, adesea, ignora tocmai esenta fiintei umane, mai cu seama \u00een timpul regimurilor totalitare, numai ca pentru Iuri Jivago idealul de a crea un „om nou” cu pretul at\u00e2tor suferinte este inacceptabil, c\u00e2ta vreme, din punctul sau de vedere, oamenii nu pot fi \u00eencadrati (ori \u00eencadrabili) \u00een categoriile rigide ale vreunui sistem politic, ci trebuie sa ram\u00e2na stap\u00e2nii propriilor destine si ai alegerilor pe care le fac. Evident, sistemul va sf\u00e2rsi prin a-l anihila pe Jivago, dar asta nu-i face atitudinea mai putin impresionanta. Caci, plecat \u00eempreuna cu familia sa de la Moscova p\u00e2na \u00een Urali (ca spre o tara a Fagaduintei pe care nimeni nu i-o promisese) si re\u00eentorc\u00e2ndu-se, apoi de acolo \u2013 cu popasuri fortate prin taberele fortelor combatante \u00een razboiul civil \u2013 Jivago reuseste ca, \u00een ciuda greutatilor, sa ram\u00e2na el \u00eensusi si sa-si pastreze \u00eencrederea \u00een arta si \u00een propria sa poezie. Care, chiar daca nu va salva lumea si nici macar nu o va schimba, asa cum spera el \u00een tinerete, \u00eel va salva chiar pe el de risipirea \u00een tumultul lozincilor si al retoricii sovietice gaunoase. Sigur, cititorul occidental, mai doritor sa gaseasca \u00een literatura istorii centrate exclusiv pe evolutia unui personaj, poate avea tendinta sa considere dificil de receptat o asemenea constructie epica. \u00cen plus, viata lui Jivago, echivalenta, ea \u00eensasi cu calatoriile pe care le face de-a lungul imensei Rusii, nu e, asa cum se \u00eent\u00e2mpla \u00een numeroase romane occidentale, \u00eencercarea acestuia de a se reinventa odata cu fiecare noua etapa a drumurilor sale, ci mai degraba aceea de a afirma, iar si iarasi, valorile \u00een care crede. Dar, deopotriva, de a-si trai dragostea, \u00een ambele sale forme, at\u00e2t aceea de familie, alaturi de Tonia (care \u00eel potenteaza ca medic), c\u00e2t si pasiunea nepotolita pentru Lara (care \u00eel determina ca poet).
\nCa \u00eentr-o veritabila constructie muzical-contrapunctica (sa nu uitam pasiunea lui Pasternak pentru muzica, o vreme el urm\u00e2nd cursurile Conservatorului din Moscova), romanul este structurat pe mai multe planuri care se \u00eentretaie ori se \u00eent\u00e2lnesc si care configureaza, astfel, o dureroasa poveste de viata, dar si de dragoste, caci, la o lectura atenta la nuante, vom descoperi, ca \u00een filigran, dincolo de peregrinarile, \u00eent\u00e2lnirile si despartirile \u00eendragostitilor, substratul povestii lui Tristan si Isolda. Asemenea lor, Iuri si Lara \u00eesi traiesc dragostea suferind, deopotriva, pentru cei de l\u00e2nga ei, fie ca e vorba de Tonia, fie de Pasa Antipov, alias Strelnikov. Aceasta este, \u00een fond, modalitatea aleasa de Pasternak pentru a include drama personala a lui Jivago \u00een contextul mai larg al dramei colective pe care o traieste Rusia, \u00een marsul fortat catre o utopie comunista ce nu va fi descoperita niciodata. Iar daca bolsevicii tindeau sa transforme totul \u00een lupta de clasa menita a duce la instaurarea comunismului, romanul lui Boris Pasternak, abord\u00e2nd tocmai epoca respectiva, vorbeste extrem de convingator \u2013 dar fara sa cada vreodata \u00een retorica lozincarda sau \u00een patima razbunatoare \u2013 despre razboaie si suferintele pe care acestea le provoaca, despre dragoste si singuratate, despre credinta \u00een rostul poeziei si poate mai ales despre ceea ce \u00eei ajuta pe oameni sa ram\u00e2na oameni, chiar si atunci c\u00e2nd o lume \u00eentreaga pare a se prabusi \u00een jurul lor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Boris Pasternak, Doctor Jivago, traducere, prefata si note de Emil Iordache, Editura Polirom, 2008. Mai cunoscut, \u00een unele cercuri occidentale, pentru controversa st\u00e2rnita de refuzul, impus autorului de autoritatile sovietice, de a accepta Premiul Nobel pentru Literatura care i s-a acordat \u00een anul 1958, si ajuns la o oarecare celebritate \u00een alte medii datorita versiunii… Cite\u0219te mai mult »Pe drumurile istoriei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3932,4100,4102,298,4101],"class_list":["post-5527","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-boris-pasternak","tag-doctor-jivago","tag-literatura-rusa","tag-premiul-nobel-pentru-literatura","tag-roman-rus"],"views":2366,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5527","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5527"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5527\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5527"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5527"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5527"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}