{"id":5471,"date":"2010-11-25T10:52:38","date_gmt":"2010-11-25T08:52:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5471"},"modified":"2010-11-25T10:53:18","modified_gmt":"2010-11-25T08:53:18","slug":"de-a-teatrul-prin-oranjerie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-a-teatrul-prin-oranjerie\/","title":{"rendered":"De-a teatrul prin Oranjerie"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Eveniment cultural unicat \u00een Rom\u00e2nia (si pe cale sa-si consolideze si o buna cunoastere europeana), Festivalul International de Teatru Clasic de la Arad si-a \u00eencheiat recent a saisprezecea editie.<br \/>\n<\/strong><\/em><br \/>\nDouasprezece productii din tara si din strainatate au dat sama despre cum sunt revizitati si resuscitati azi clasicii si clasicii modernitatii \u00een spetacole care au st\u00e2rnit interesul si, nu de putine ori, entuziasmul unui public special si specializat, precum este acela din Aradul multicultural, care stie cum si de ce sa vina \u00een eleganta sala a Teatrului \u201eIoan Slavici\u201c.<br \/>\nChiar daca, din motive de criza economica, anul acesta au lipsit din programul festivalului una, doua montari continentale de referinta (cum ne obisnuisera, p\u00e2na \u00een 2009, organizatorii), ceea ce s-a vazut a fost bine ales, \u00een ton cu specificul si cartea de vizita a evenimentului.<br \/>\nDeschiderea care, prin traditie, \u00eesi pune amprenta pe \u00eentreaga desfasurare a festivalului aradean, a fost una insolita, cu veritabile accente de recuperare culturala \u00eentr-un spatiu a carui prima modernitate a fost modelata de vechiul Imperiu. Dupa matricea inconfundabila a Europei Centrale, sau, cum i se mai spune, \u00een cercetarile si bibliografia timisoreana postdecembrista, A Treia Europa. Publicul a fost invitat \u00een Oranjeria Castelului la un festin imperial, un eveniment clasic\/monden, o mixtura de traditie re\u00eenviata \u00een ambalajul ritmurilor contemporane ce recompun atmosfera dineurilor-spectacol de acum 200 de ani, gazduite de Curtea austriaca.<br \/>\nSpectacolul s-a inspirat dintr-un fapt real din biografia lui Wolfgang Amadeus Mozart. Premiera comediei sale muzicale (Singspiel) \u00eentr-un act, \u201eDer Schauspieldirektor\u201c, care a avut loc \u00een anul 1786, la Castelul Sch\u00f6nbrunn.<br \/>\n\u00cemparatul Austriei, Iosif al II-lea, dorea sa-si onoreze o seama de invitati de mare rang printr-un festin \u00eencununat de premiera unui Singspiel. Mozart, compozitorul Curtii, trebuia sa compuna muzica pe libretul lui Johann Gottlieb Stephanie. O comanda care nu i-a facut placere compozitorului, dar pe care a trebuit s-o onoreze. Asa cum a trebuit sa si treaca prin tot cosmarul pregatirilor: rivalitati \u00eentre dive, organizare pe sponci, decoruri finalizate \u00een ultimul moment, probleme de culise si o aparenta lipsa de inspiratie. Dar, ceea ce parea ca va fi o rasunatoare cadere,\u00a0 a devenit un triumf.<br \/>\nChristian Caimacan (Saarbr\u00fccken) a reinviat festinul imperial colabor\u00e2nd cu Teatrul\u00a0 Karromato Praga (Republica Ceha), Filarmonica de Stat Arad si Liceul de Arta \u201eSabin Dragoi\u201c din Arad. Actorii marionetisti Pavla Srncova, Adela Ungureanu-Caimacan, Francesca Zaccarato si Luis Montoto au pus \u00een miscare, cu desav\u00e2rsita gratie, papusile sculptate \u00een\u00a0 lemn, \u00eentr-un decor fastuos, autentic baroc, \u00een care s-au evidentiat si momentele de teatru de umbre si subtitrajul ca la \u00eenceputurile filmului ca arta. Muzica interpretata live de Traian Roman (vioara), Andreea Jurca (violoncel), Radu C\u00eerstulescu (corn), Corina Ardelean (flaut), Carmen Craciun (clavecin), Andreea Leahu (pian) sub bagheta dirijorului Artemiu Simonca, solistii: Diana Birta (soprana), Nicoleta-Maria Brola (soprana), Melinda Duffner (mezzosoprana) si Dan Caimacan (bariton), precum si regia lui Luis Montoto, scenografia semnata de Boraros Szilard, adaptarea muzicala a lui Marco Ivanovic si constructia marionetelor si decorul lui Taller Karromato au completat un spectacol de epoca viu, antrenant, rafinat plastic, recuperat, sub forma unei bijuterii d&#8217;antan, pentru contemporanii dornici de incursiuni dus-\u00eentors \u00een alte vremuri. \u00cen fond, teatru \u00een teatru \u00een teatru, cu maestru de ceremonii Zoltan Lovas, cu pajii Marian Perfeni, Alex Margineanu, Stefan Statnic, Andrei Elek, Robert Pavitsics, Sorin Calota si actori (de-adevaratelea) \u00een Sala de receptie: Liliana Balica, Angela Varjasi, Cecilia Donat, Giorgiana Elena Popan, Roxana Sabau, Ionel Bulbuc, Bogdan Costea, Ioan Peter.<br \/>\nGlisarea prezent-trecut-prezent, succesiunea rapida a secventelor de teatru \u00een spectacolul receptarii de catre public a festinului din Oranjerie cu felia sa artistica de Singspiel au articulat o incitanta resuscitare a operei baroc dar si o posibila \u00eencercare de antropologie teatrala \u00een spatii clasice mai putin revizitate azi.<br \/>\nEditia a saisprezecea a Festivalului International de Teatru Clasic de la Arad a fost, se poate spune, si una a regizorilor importanti, nume de marca din c\u00e2teva promotii, precum Florin Fatulescu, Radu Penciulescu, Laurian Oniga, Vlad Massaci, Mihai Maniutiu, Sorin Militaru, Alexandru Vasilache. Pe scena festivalului s-au aflat, \u00een roluri de referinta, Victor Rebengiuc \u2013 \u201eLegenda Marelui Inchizitor\u201c (F. Dostoievski), maestru care a primit Distinctia Bene Merentis (care se va acorda, \u00eencep\u00e2nd cu 2010, la fiecare editie, gratie unui Mecena \u00eempatimit de teatru, omul de afaceri Valer Blidar), Valeria Seciu \u2013 \u201eDoamna noastra din Pascagoul\u201c, Ion Caramitru (\u00eempreuna cu \u201eMr. Jazz of Romania\u201c, Johnny Raducanu, \u00een \u201eDialoguri si fantezii \u00een jazz\u201c, un nou spectacol \u00een parteneriat cu Filarmonica de Stat Arad) sau Ovidiu Ghinita \u2013 \u201eC\u00e2ntec de lebada\u201c.<br \/>\nInfluenta\u00a0 proteica a clasicilor si a clasicilor modernitatii si masura lor \u00een toate cele ale teatrului s-a vazut si \u00een repertoriul editiei din acest an. Shakespeare, Caragiale, Cehov, Dostoievski, Tennessee Williams, autori revizitati cu metoda, cu pasiune, cu o buna cunoastere a textului si contextului, prin montari ce vizeaza \u00eennoire organica si nu moda ori moft efemer.<br \/>\n\u00cen cazul lui Shakespeare, de pilda, un electrizant la zi \u201eVisul unei nopti de vara\u201c, Teatrul National \u201eLucian Blaga\u201c Cluj-Napoca, regia Sorin Militaru, g\u00e2ndit (si) ca spectacol de mare public, cu mici decoltari aferente, a facut buna pereche, pe scena festivalului, cu \u201eAmorul dantuie si feste joaca\u201c, Teatrul\u00a0 National \u201eMihai Eminescu\u201c Chisinau, \u00een care regizorul Alexandru Vasilache transporta motive din \u201eNegutatorul din Venetia\u201c, \u201eMult zgomot pentru nimic\u201c, \u201e\u00cembl\u00e2nzirea scorpiei\u201c, \u201eNevestele vesele din Windsor\u201c \u00eentr-un \u00eendepartat \u00eenceput de ev mediu rom\u00e2nesc, din vremea cnezatelor si voievodatelor, c\u00e2nd ritualuri stravechi zburda curteneste \u00een\u00a0 matricea dramaturgiei elisabetane.<br \/>\nTextele lui A.P. Cehov sunt suport pentru meditatie asupra teatrului, a ratarii si a mortii (\u201eC\u00e2ntec de lebada\u201c, regia Mihai Maniutiu, Teatrul Clasic \u201eIoan Slavici\u201c Arad), dar si pentru o radicala dezbarare de cliseele multor montari cehoviene \u00e0 la russe (\u201ePlatonov\u201c, Teatrul \u201eNotarra\u201c Bucuresti, regia Vlad Massaci), ori pentru comedie cu s\u00e2nge proaspat, care binedispune \u00een ritm tineresc (\u201eCerere \u00een casatorie\u201c, regia Florin Cavalciuc, una dintre reusitele noii stagiuni la Teatrul Clasic \u201eIoan Slavici\u201c din Arad)<\/p>\n<p>Un model de revizitare a clasicilor, dincolo de barierele temporale, de context si chiar de bariera lingvistica, o \u00eennoire care a pastrat spectaculos, \u00een realitatea imediata, coloana vertebrala a relatiilor dintre personajele \u201eScrisorii pierdute\u201c a lui Caragiale \u2013 revelatia festivalului \u00een 2010 \u2013 a fost montarea regizorului Laurian Oniga la Teatrul \u201eJokai\u201c din B\u00e9k\u00e9scsaba (Ungaria). Spectacol asupra caruia voi reveni \u00eentr-un viitor numar al revistei.<br \/>\nCu final sprintar, anunt\u00e2nd deschiderea altui festival, AMIFRAN \u2013 \u201e1, 2, 3 Th\u00e9atre!\u201c (conceptia si realizarea Alain Sabaud si Jean Lataillade \u2013 improvizatie cu actori de la Teatrul La Roche-sur-Yon, Franta, orasul gazda si studenti ai Facultatii de Teatru de la Cluj Napoca, editia din acest an a Festivalului International de Teatru Clasic de la Arad i-a adus \u00eenca o data \u2013 si bine \u2013 pe mesterii dramaturgi la rampa, ca materie ofertanta, pentru spectacole de vazut si de vorbit dupa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Eveniment cultural unicat \u00een Rom\u00e2nia (si pe cale sa-si consolideze si o buna cunoastere europeana), Festivalul International de Teatru Clasic de la Arad si-a \u00eencheiat recent a saisprezecea editie. Douasprezece productii din tara si din strainatate au dat sama despre cum sunt revizitati si resuscitati azi clasicii si clasicii modernitatii \u00een spetacole care au st\u00e2rnit&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-a-teatrul-prin-oranjerie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">De-a teatrul prin Oranjerie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[4058,4057],"class_list":["post-5471","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-a-treia-europa","tag-festivalul-international-de-teatru-clasic-de-la-arad"],"views":3097,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5471","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5471"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5471\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5471"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5471"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5471"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}