{"id":5467,"date":"2010-11-25T10:46:28","date_gmt":"2010-11-25T08:46:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5467"},"modified":"2010-11-25T10:48:33","modified_gmt":"2010-11-25T08:48:33","slug":"intre-iluzie-si-realitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intre-iluzie-si-realitate\/","title":{"rendered":"\u00centre iluzie si realitate"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Premiul Nobel pentru Literatura, cea mai mare distinctie la care poate aspira un scriitor, revine anul acesta peruanului Mario Vargas Llosa pentru \u201ecartografierea structurilor puterii si pentru imaginile sale patrunzatoare privind rezistenta, revolta si \u00eenfr\u00e2ngerea individului\u201c, dupa cum suna argumentarea Comitetului din Stockholm. La zece ani dupa ce i-a fost acordat lui Octavio Paz, \u00een 1990, premiul este \u00eenm\u00e2nat din nou unui scriitor al Americii Latine, Llosa fiind al cincelea scriitor latino-american onorat cu\u00a0 Premiul Nobel, alaturi de Gabriela Mistral, Pablo Neruda, G\u00e1rcia M\u00e1rquez si Octavio Paz.\u00a0 Premiul se acorda pentru \u00eentreaga activitate literara si nu pentru o opera anume. <\/strong><\/em><\/p>\n<p>Romancier, eseist, poet si jurnalist, Llosa,\u00a0 nascut la 28 martie 1936 \u00een Arequipa,\u00a0 a \u00eenceput sa scrie si sa publice \u00een periodice \u00eenca de la saisprezece ani.\u00a0 \u00cen 1963 \u00eei apare primul roman important, \u201eOrasul si c\u00e2inii\u201c, cu elemente autobiografice, tradus \u00een peste douazeci de limbi; de atunci, a publicat cam la fiecare doi-trei ani c\u00e2te o carte. Desi \u00een opera sa de fictiune nu este un inovator, scriitura sa fiind mai aproape de cum se scria \u00een secolul al XIX-lea dec\u00e2t \u00een secolul XX, Llosa este un bun povestitor care cauta \u00een operele sale \u201esa stearga distanta dintre cititor si poveste\u201c, un \u201epovestas\u201e, \u201emenit sa ascuta ancestral curiozitatea, fantezia, memoria, apetitul pentru vis&#8230;\u201c, care se simte obligat sa\u00a0 marturiseasca pentru ca pam\u00e2ntul, cerul si stelele sa continue sa existe.<br \/>\nVargas Llosa a lucrat ca jurnalist pentru mai multe cotidiane internationale, a predat la universitati din \u00eentreaga lume si\u00a0 a tinut nenumarate conferinte, dovedindu-se un excelent orator. Apartine acelei lungi traditii a intelectualului Americii Latine angajat politic. \u00cen absenta unei clase politice profesionale, competente, si \u00een fata abundentei unor regimuri detestabile, multi intelectuali au intrat \u00een politica \u00een America Latina pentru a umple un gol moral si ideologic. Putini, totusi, s-au angajat \u00eentr-un joc at\u00e2t de riscant cum ar fi acela de a candida la presedintie. Dupa ce presedintele Alan Garcia a adus tara la ruina, Llosa si-a depus candidatura si si-a \u00eenceput campania electorala\u00a0 cu un program\u00a0 care continea propuneri de reforme radicale. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat este de-acum cunoscut. La data la care a \u00eencheiat lupta politica, Llosa a iesit \u00eenfr\u00e2nt, alegerile fiind c\u00e2stigate de Alberto Fujimori. Totusi, chiar si \u00een cele mai \u00eentunecate momente ale campaniei electorale, at\u00e2t prietenii c\u00e2t si adversarii preziceau ca Vargas Llosa nu va iesi \u00een pierdere din aceasta experienta, ci va reusi sa scrie o carte remarcabila pe baza celor traite. Ceea ce s-a si \u00eent\u00e2mplat, numai ca Llosa nu a scris un roman, ci propria poveste \u00een care prezinta \u00een mod gradat cum descopera ca \u00een politica bunele intentii si idei nu sunt suficiente. Amintirile sale legate de propria campanie electorala \u00een alegerile prezidentiale din Peru \u00een 1990 sunt valorificate \u00een cartea sa \u201ePestele \u00een apa\u201c, subintitulata \u201eMemorii\u201c. Llosa se concentreaza asupra relatiei\u00a0 sale cu propria tara: asupra copilariei si adolescentei, de la v\u00e2rsta de zece ani, c\u00e2nd afla ca tatal sau, despre care i se spusese ca a murit, traia, p\u00e2na\u00a0 la v\u00e2rsta de douazeci si doi de ani, c\u00e2nd se autoexileaza \u00een Europa, precum si asupra perioadei c\u00e2nd a candidat la presedintie, dupa ce \u00eemplinise cincizeci de ani. Altern\u00e2nd capitole din prima perioada cu cea din a doua, Llosa reuseste sa puna \u00een lumina at\u00e2t ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentre timp cu tara sa c\u00e2t si cu el \u00eensusi: Peru, dintr-o tara relativ prospera se prabuseste \u00een saracie, iar Llosa, dintr-un un t\u00e2nar simpatizant comunist se transforma \u00eentr-un sustinator al capitalismului. Si \u00eentr-adevar, daca \u00een anii 60, Vargas Llosa apartinea acelor intelectuali \u00een admiratie fata de Fidel Castro, la \u00eenceputul deceniului urmator el se distanteaza de revolutia cubaneza si devine avocatul democratiei capitaliste. Sub aspect autobiografic, cartea ram\u00e2ne incompleta, deoarece sunt omisi circa treizeci de ani, cei ai maturitatii, \u00een care a reusit sa devina unul dintre cei mai buni scriitori latino-americani.<br \/>\n\u00cen momentul \u00een care Vargas Llosa se pregatea sa candideze la presedintie, Octavio Paz\u00a0 l-a avertizat, printre altii, sa nu se amestece \u00een lupta politica, parerea lui fiind ca romancierii ar trebui sa scrie romane si ca intelectualii, \u00een general,\u00a0 nu ar trebui sa se amestece direct \u00een politica. Llosa nu i-a ascultat sfatul si, din vanitate, patriotism sau inocenta, dupa cum a fost calificat gestul sau, a intrat\u00a0 \u00een cursa electorala, convins fiind ca aversiunea sa fata de st\u00e2nga si \u00eencrederea \u00een democratie \u00eei vor asigura forta necesara prin care sa poata salva Peru de saracie, coruptie, inflatie, rasism si terorism, care adusesera tara acolo unde ea devenise\u00a0 practic de neguvernat. Cu toate eforturile si sustinerea de care s-a bucurat \u00een anumite cercuri, Llosa a pierdut si, dupa trei ani de lupte politice, s-a aratat usurat de faptul ca pierduse. Descoperise, dupa propriile afirmatii, ca intrigile, conspiratiile, tradarile, cinismul si toate variantele posibile ale \u00eenselatoriilor se dovedeau a fi reversul idealismului politic. A ajuns sa cunoasca o tara a urii, a resentimentelor si a prejudecatilor care nu semana nici pe departe cu imaginea pe care si-o facuse despre Peru. La trei zile dupa \u00eenfr\u00e2ngerea \u00een fata lui Fujimori, Mario Vargas Llosa a plecat la Paris, re\u00eentorc\u00e2ndu-se \u00een lumea literelor unde, dupa propria declaratie, s-a simtit si se simte\u00a0 mult mai \u00een largul sau dec\u00e2t \u00een viata politica. Dezamagirea \u00eenfr\u00e2ngerii nu a fost totusi uitata usor, mai ales\u00a0 ca Llosa a putut sa vada cum Fujimori si-a \u00eensusit ideile lui politice si i-a pus \u00een practica programul de guvernare. \u00cen aprilie 1992, Fujimori avea \u00eensa sa abroge constitutia si sa dizolve parlamentul, lu\u00e2ndu-si puteri dictatoriale. \u00centrebat fiind de ce s-a prezentat \u00een alegeri, Llosa a raspuns: \u201eDin ratiuni morale\u201c. S-au gasit \u00eensa si voci care sa afirme ca nu ar fi\u00a0 exclus, \u00een cazul lui Llosa, ca iluzia, aventura de a trai o experienta plina de riscuri si de neprevazut pentru a scrie o carte fundamentala sa faca parte din ratiunile implicarii lui \u00een politica. Totusi gestul sau politic nu a ramas fara urmari \u00een viata reala: c\u00e2nd Alan Garcia\u00a0 a devenit pentru a doua oara presedinte s-a aratat a fi unul dintre cei care s-au convertit la ideile politice ale lui Llosa, ceea ce a facut, afirma unii comentatori, ca Peru sa cunoasca, alaturi de Chile, una dintre cele mai spectaculoase salturi economico-sociale din America Latina.<br \/>\nRevenit \u00een lumea literaturii, Llosa continua sa ia\u00a0 atitudine atunci c\u00e2nd considera ca este necesar sau ceva \u00eei displace. Astfel, \u00een 1990, \u00een timpul unei vizite \u00een Mexic, el vorbeste de \u201eo dictatura perfecta\u201c, expresie devenita celebra. \u00cen 2009, constat\u00e2nd radicalizarea revolutiei din Venezuela, declara \u00een timpul unei conferinte la Caracas: \u201eNu vrem ca Venezuela sa devina un stat comunist totalitar\u201c. Enervat,\u00a0 Hugo Chavez l-a \u201eprovocat\u201c la o dezbatere televizata, dar, \u00een momentul \u00een care Llosa a acceptat\u00a0 sa apara, a renuntat.\u00a0 Lui Mario Vargas Llosa \u00eei place sa socheze. Astfel, el \u00eesi justifica pierderea campaniei electorale prin faptul ca ar fi fost \u201eprea onest\u201c: \u201e\u00cen timpul campaniei electorale, n-am mintit, ci am spus exact ceea ce aveam de g\u00e2nd sa fac. A fost gresit din punct de vedere politic, m-a facut vulnerabil. Opozitia s-a folosit de franchetea mea pentru a-mi distruge candidatura\u201c. \u00centr-un interviu acordat dupa lansarea cartii sale \u201eSarbatoarea tapului\u201c, Llosa, vorbind\u00a0 despre instaurarea, \u00een Republica Dominicana, a dictaturii lui Rafael Trujillo,\u00a0 asasinat \u00een 1961, dupa ce \u00eesi exprima convingerea ca nu s-ar fi putut niciodata ajunge \u00eentr-o asemenea situatie fara \u201ecomplicitatea populatiei\u201c si fara \u201eabdicarea de la dreptul de a rezista\u201c, merge mai departe, declar\u00e2nd ca desi nu este pentru violenta, exista dictaturi care nu-ti lasa alta optiune dec\u00e2t asasinatul si \u201e\u00een anumite cazuri, ca \u00een cel al asasinarii lui Trujillo, violenta poate fi justificata\u201c. \u00cen 1996, c\u00e2nd i s-a \u00eenm\u00e2nat Premiul pentru Pace al Librarilor Germani, Llosa le-a facut cunoscut celor prezenti ca \u00eent\u00e2lnirea lui cu literatura germana a avut loc \u00een Vestul salbatic: \u201eNu pe Karl Marx, ci pe Karl May\u00a0 \u00eel devoram \u00een copilarie\u201c.<br \/>\n\u00cen acordarea Premiului Nobel nu exista traditia de a se publica\u00a0 lista scurta a candidatilor la premiu, iar nominalizarile sunt tinute secrete timp de cincizeci de ani, astfel ca \u00een fiecare octombrie exista un fel de ritual al speculatiilor. Anul acesta Casa de pariuri britanica Ladbrokes, acorda cele mai mari sanse de a primi Premiul Nobel romancierului american Cormac McCarty, cu sansa de 1 la 3, urmat de japonezul Haruki Murakami. Pentru Llosa sansele erau apreciate de 1 la 25. Casele de pariuri nu au \u00eensa relevanta pentru Academia din Stockholm, iar alegerea lui Mario Vargas Llosa a fost salutata entuziast, ca fiind o alegere minunata.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Premiul Nobel pentru Literatura, cea mai mare distinctie la care poate aspira un scriitor, revine anul acesta peruanului Mario Vargas Llosa pentru \u201ecartografierea structurilor puterii si pentru imaginile sale patrunzatoare privind rezistenta, revolta si \u00eenfr\u00e2ngerea individului\u201c, dupa cum suna argumentarea Comitetului din Stockholm. La zece ani dupa ce i-a fost acordat lui Octavio Paz, \u00een&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intre-iluzie-si-realitate\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00centre iluzie si realitate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4053,4055,3760,4056,4054,298,4052],"class_list":["post-5467","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-gabriela-mistral","tag-garcia-marquez","tag-mario-vargas-llosa","tag-octavio-paz","tag-pablo-neruda","tag-premiul-nobel-pentru-literatura","tag-scriitor-din-america-latina"],"views":2803,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5467","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5467"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5467\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5467"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5467"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5467"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}