Gh. T. Kirileanu (13.III.1872, Holda, com. Brosteni, Jud. Suceava \u2013 13.XI.1960), Mos Ghita pentru apropiatii sai, n-a lasat o opera scrisa \u00eentinsa, pentru ca, spunea Titu Maiorescu, face pare dintre \u201eacei care au mai mult \u00eenauntru dec\u00e2t \u00een afara\u201c. Criticul junimist \u00eel consulta adesea pe Kirileanu, junimist si el, ca pe unul dintre cei mai eruditi \u00een materie de traditii populare. Altii, de varii specialitati, au aflat de la el multe informatii de pret si-l cinsteau pentru darurile sale de polihistor. Pentru calitatile sale stiintifice, Academia Rom\u00e2na l-a trecut, la 5 iunie 1948, printre membrii sai de onoare, iar la 12 august, acelasi an, a devenit membru titular onorific. Pentru putin timp, pentru ca reforma comunista a Academiei l-a \u00eenlaturat si pe el, alaturi de alte mari personalitati. S-a facut celebru ca editor al operei lui Ion Creanga, pentru editia completa din 1939, de la Fundatiile Regale. Perpessicius l-a comparat cu Titu Maiorescu, primul editor al poeziei lui Eminescu. Pentru \u00eentinsele sale cunostinte s-a bucurat de prietenia si bunele aprecieri ale unor personalitati ca Vasile Bogrea, N. Iorga, G. V\u00e2lsan, Ion Bianu,
\nD. Gusti, T. Vianu, Iorgu Iordan. A publicat, \u00een 1901, \u00eempreuna cu C. Brudariu, \u201eCartea taranului rom\u00e2n\u201c, iar cu A. Popovici, \u00een 1906, \u201eDescrierea mosiei regale Brosteni\u201c, despre care N. Iorga a scris \u00eentre altele: \u201edaca o vei lua \u00een m\u00e2na nu se poate sa n-o citesti p\u00e2na la sf\u00e2rsit. Sunt acolo stiri istorice, note despre gospodaria cea veche si cea noua, elemente de limba, de cultura, cu totul necunoscute. Limba e a scrisului lui Ion Creanga\u201c.<\/p>\n
Gh. T. Kirileanu a avut si o altfel de opera, care si ea l-a facut celebru, aceea a unui generos care, aflat \u00een cancelaria regala timp de trei decenii, sub regii Carol I, Ferdinand I si putin timp sub Carol al II-lea, a profitat de aceasta pozitie si a ajutat multi scriitori si oameni de stiinta, a sprijinit aparitia unor reviste (\u201esezatoarea\u201c, \u201eIon Creanga\u201c), a contribuit la afirmarea, la Bucuresti, a unor scriitori din Basarabia. A fost, \u00een acest sens, cum a apreciat Emil Racovita , \u201eomul cel mai \u00eendatoritor din lume\u201c. Pe multi i-a ajutat chiar din buzunarul sau.<\/p>\n
Pensionat, s-a retras la Piatra Neamt, unde oficialitatile comuniste l-au sicanat \u00een toate felurile: i-au retras pentru o vreme pensia, i-au bagat chiriasi \u00een casa, el restr\u00e2ng\u00e2ndu-se \u00eentr-o singura camera si neput\u00e2nd astfel sa-si consulte biblioteca. Nu s-a \u00eenrait ci, dimpotriva, a facut \u00eenca un act de generozitate, si-a donat uriasa biblioteca orasului amintit. De aici a scris catre cunoscuti numeroase scrisori prin care a denuntat abuzurile regimului comunist, necinstea unor mari personalitati, ca Titu Maiorescu.<\/p>\n
Paginile inedite pe care le publicam acum, toate existente la sectia de manuscrise a Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, reflecta doua obsesii ale sale. \u00cen scrisoarea catre Mihail Sadoveanu, care a detinut \u00eentre anii 1948 si 1961, functia de vicepresedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale, a protestat \u00eempotriva \u00eenlocuirii numelor unor strazi din Piatra Neamt cu nume rusesti. Scrisoarea catre Al. Rosetti, din 4 noiembrie 1949, \u00eel arata interesat de tiparirea discursurilor regelui Ferdinand I, iar \u00eensemnarile din jurnalul sau, datate 24 mai 1951, dau pretioase informatii despre colaborarea sa la alcatuirea unor discursuri ale regilor Carol I si Ferdinand I. C\u00e2nd cu un anume prilej, Matei Cantacuzino \u00eei spune regelui Ferdinand I ca are l\u00e2nga sine \u201eun om cum rar se \u00eent\u00e2lneste\u201c, Regele \u00eei raspunde: \u201eMie \u00eemi spui, am ochiul format, stiu ce sa pastrez \u00een preajma mea!\u201c<\/p>\n
La o jumatate de secol de la trecerea sa la cele vesnice, \u00eel evocam pentru opera sa stiintifica si pentru generozitatea sa proverbiala, care nu se \u00eent\u00e2lnea prea des nici \u00een vremea sa si nu se \u00eent\u00e2lneste mai deloc astazi, \u00een vremea noastra de feroce egoism.<\/p>\n
Piatra Neamt, 4 nov. 1939<\/p>\n
Iubite D-le Al. Rosetti,<\/p>\n
Iarta-ma ca abuzez de marea bunatate si \u00eengaduinta ce ai fata de un bibliotecar rasuflat ca mine… Daca nu \u00eendraznesc prea mult, te-as ruga sa dispui a mi se trimite un exemplar din Discursurile Regelui Carol I, editate sub privegherea d-lui C. Giurescu la Fundatiile Regale, ca o amintire a faptului ca discursurile dupa 1905 sub supravegherea mea se trimiteau spre publicare la \u201eMonitorul Oficial\u201c.<\/p>\n
De asemenea, te-as ruga ca, daca Fundatia va edita cu ocazia dezvaluirii viitoarei statui si Discursurile Regelui Ferdinand I, si daca se va putea, sa ma iei si pe mine \u00een vedere pentru prevegherea acestei tipariri, caci manuscrisul volumului editat de Fundatia Culturala \u201ePrincipele Carol\u201c la 1922, sub titlul \u201eCuv\u00e2ntari de Ferdinand I Regele Romaniei (1889-1922)\u201c a fost pregatit de mine. Ar ram\u00e2nea sa pregatesc restul de cuv\u00e2ntari dintre 1922-1927. Multe din acestea le am pe foi volante, extrase din \u201eMonitorul Oficial\u201c. Am si fotografiile catorva autografe.<\/p>\n
A dumitale devotat,<\/p>\n
Gh. T. Kirileanu<\/p>\n
B.A.R.157.555<\/p>\n
D-lui M. Sadoveanu<\/p>\n
Vicepresedinte al Marelui Prezidiu
\nBucuresti<\/p>\n
faur 1949<\/p>\n
\u00cen scrierile d-tale te-ai \u00eenchinat numelui lui stefan cel Mare si sf\u00e2nt si i-ai preamarit faptele datorita carora s-a hotar\u00e2t \u00een larga masura soarta poporului rom\u00e2nesc.<\/p>\n
Dar tocmai c\u00e2nd d-ta esti la \u00eenalta conducere a tarii, autoritatile au gasit cu cale sa impuna \u00eenlaturarea numelui lui Stefan cel Mare de la numirea strazii unde se afla biserica zidita de el si urmele vechilor sale curti domnesti din t\u00e2rgul Pietrii lui Craciun. Acestei strazi i s-a pus numele Maxim Gorki. De asemenea, s-au schimbat numele strazilor Alexandru cel Bun si Petru Rares \u00een Puskin si Lenin.<\/p>\n
E usor de \u00eenchipuit c\u00e2ta durere sufleteasca ne-a cuprins pe toti iubitorii trecutului acestei tari si c\u00e2ta umilinta \u00eenduram nemai av\u00e2nd libertatea de a ne pl\u00e2nge sau protesta pe fata pentru asemenea cruda impietate, a carei semnificatie o poti \u00eentelege mai bine dec\u00e2t noi…<\/p>\n
Maresalul Foch ne-a lasat acest cuv\u00e2nt \u00eentelept: \u201ePopoarele nu \u00eenceteaza de a trai dec\u00e2t atunci c\u00e2nd ele \u00eenceteaza de a-si mai aduce aminte de trecut\u201c.<\/p>\n
Cine are inima si urechi de auzit (nu numai stomac fara fund!) sa se g\u00e2ndeasca la raspunderile \u00een fata istoriei neamului rom\u00e2nesc.<\/p>\n
Gh. T. Kirileanu<\/p>\n
Arhiva Kirileanu B.A.R., VIII varia 7<\/p>\n
Necazurile mele cu pregatirea sau cu corectarea discursurilor regale<\/p>\n
Dupa ce am terminat publicarea monografiilor regale, cu ocazia expozitiei jubiliare din 1906, Regele Carol I mi-a spus ca-i place cum \u201ecompozez\u201c. si apoi secretarul particular a Regelui,
\nL. Basset, care pregatea mai toate discursurile Regelui, mi-a \u00eencredintat mie aceasta grea si gingasa \u00eensarcinare, mai \u00eent\u00e2i c\u00e2nd era vorba de \u00eenvestituri episcopale, apoi pentru discursurile culturale.<\/p>\n
Uneori, regele Carol I trimitea scrise de el la masina punctele principale, care dorea sa fie atinse. Alteori, L. Basset \u00eemi spunea verbal cam ce puncte sa le dezvolt. Cel dint\u00e2i proiect de discurs mai \u00eensemnat care mi s-a cerut de
\nL. Basset a fost la comemorarea a 50 de ani de la Unirea din 1859.<\/p>\n
Sub Regele Carol I, proiectele cerute de Rege \u00eempreuna cu Pr.sintult B. Stirbey, altele singur si dadeam proiectul direct Regelui. Dupa \u00eenfiintarea Ministrului Palatului, aratam si lui proiectele mele si apoi le trimiteam Regelui. Cateodata \u00eesi scria singur Regele discursul,
\ns-apoi, mi-l trimitea ca sa fac \u00eendreptari de limba. Alteori ma chema si-mi spunea verbal punctele. Darile de seama pentru Monitorul oficial erau privegheate de mine la ultima corectura.<\/p>\n
C\u00e2nd a fost vizita Regelui Ferdinand la morm\u00e2ntul lui Stefan cel Mare de la Putna, m-a chemat Regele si mi-a aratat proiectul de discurs, pe care i l-a propus Primul Ministru General Averescu si a zis sa pregatesc eu alt proiect. Regele a aprobat proiectul meu. Dupa publicarea discursului, \u00eent\u00e2lnindu-ma cu N. Iorga la Academia Rom\u00e2na, mi-a zis: \u201eNu-i asa ca dumneata ai facut discursul de la Putna?\u201c. I-am raspuns: At\u00e2ta stiu ca i-am dat Regelui \u201eIstoria literaturii\u201c de N. Iorga, unde-i vorba de Vartolomei Mazareanu si de pomenirea lui Stefan cel Mare. Dar nu mult dupa aceea Iorga mi-a spus ca \u00een audienta ce a avut la Rege l-a \u00eentrebat cine i-a facut discursul de la Putna si ca el a marturisit, spun\u00e2ndu-i ca Mos Ghita i l-a facut.<\/p>\n
De la un timp ma chema Primul Ministru Ionel Bratianu ca sa-i arat punctele, proiectele de discursuri, cer\u00e2ndu-mi uneori sa fac omisiuni sau schimbari regale, c\u00e2nd avea sa vorbeasca si el si-mi cerea sa fac unele omisiuni, cum a fost aceea din discursul de la comemorarea lui Avram Iancu.<\/p>\n
Am pregatit c\u00e2teva cuv\u00e2ntari pentru Printul Carol c\u00e2nd era mostenitor si pentru Pr.sintult Nicolae c\u00e2nd era Regent.<\/p>\n
Tot mie mi se cereau proiectele pentru felurite inscriptii sau cugetari.<\/p>\n
s24 mai 1951t<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Gh. T. Kirileanu (13.III.1872, Holda, com. Brosteni, Jud. Suceava \u2013 13.XI.1960), Mos Ghita pentru apropiatii sai, n-a lasat o opera scrisa \u00eentinsa, pentru ca, spunea Titu Maiorescu, face pare dintre \u201eacei care au mai mult \u00eenauntru dec\u00e2t \u00een afara\u201c. Criticul junimist \u00eel consulta adesea pe Kirileanu, junimist si el, ca pe unul dintre cei mai… Cite\u0219te mai mult »Gh. T. Kirileanu inedit<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4049],"class_list":["post-5460","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-gh-t-kirileanu"],"views":2483,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5460","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5460"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5460\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5460"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5460"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5460"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}