{"id":5451,"date":"2010-11-25T10:01:54","date_gmt":"2010-11-25T08:01:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5451"},"modified":"2010-11-25T10:02:28","modified_gmt":"2010-11-25T08:02:28","slug":"literatura-si-enogastronomia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/literatura-si-enogastronomia\/","title":{"rendered":"Literatura si enogastronomia"},"content":{"rendered":"<p><em><strong><br \/>\nLa Editura Tipo Moldova din Iasi a aparut o carte ce ar mai putea sparge, prin interesul suscitat, relativa monotonie a criticii, eseisticii si istoriei literare actuale de la noi, daca ar beneficia de difuzarea pe care o merita. Este vorba de un masiv volum, admirabil documentat si scris, pe o tema inedita. Se intituleaza \u201eFascinatia enogastronomica \u00een literatura rom\u00e2na\u201c si este semnat de o autoare despre care, marturisesc, aud acum prima data: Izabella Krizsanovszki.<\/strong><\/em><br \/>\nBazata pe o impresionanta bibliografie, prevazuta cu ample note si cu un indispensabil glosar, \u00eentocmit cu rigoare filologica, aceasta carte se citeste totusi ca un roman de aventuri si idei. Dedicat cu fin umor \u201ecelor care i se \u00eenchina at\u00e2t lui Apollo, c\u00e2t si lui Dionysos\u201c, volumul cuprinde trei sectiuni. Cea mai \u00eentinsa (aproape 300 de pagini) este \u201eEnogastronomia \u00een literatura rom\u00e2na\u201c, precedata de \u201eEnogastronomia \u00een literatura universala\u201c si urmata de o alta la fel de\u2026 savuroasa: \u201eGurmanzi, cafenele, afaceri literar-gastronomice\u201c.<br \/>\nEseul introductiv, deopotriva unul de istorie literara si de istoria culturii, \u00eencepe, cum nu se poate mai firesc, cu \u00eentrebarea: De ce aceasta tema? Izabella Krizsanovszki crede ca un raspuns posibil, chiar daca usor frivol, l-ar putea constitui parafraza lui Al. O. Teodoreanu: \u201eLa \u00eenceput n-a fost cuv\u00e2ntul, ci foamea\u201c. Apoi, aminteste ce spunea Feuerbach: \u201eSuntem ceea ce m\u00e2ncam\u201c. Autoarea admite ca fata de dictonul pastorelian \u201eputem sa adoptam o pozitie consensuala sau combativa, \u00eensa nu putem nega ca literatura si enogastronomia sunt preocupari complementare ale fiintei umane\u201c. \u00cen ceea ce priveste contextul (\u201enumarul redus si fragmentarismul studiilor \u00een domeniu\u201c) si orientarea cercetarii sale, Izabella Krizsanovszki distinge si precizeaza: \u201eDemersurile cercetatorilor preocupati de relatia dintre creatie si gastronomie \u00een general si dintre literatura si gastronomie \u00een special se decanteaza \u00een doua directii: una, mai superficiala si mai anecdotica, deci mai populara, care vizeaza picanteriile biografice ale creatorului; alta, mai profunda, mai stiintifica, adesea mai incitanta dec\u00e2t prima, care urmareste semnificatiile codului alimentar \u00een opera creata, \u00een cazul nostru, \u00een discursul literar. Primul tip de abordare poate fi, uneori, o cale spre decriptarea anumitor sensuri ale textului supus analizei, favoriz\u00e2nd alunecarea spre critica biografica; de cele mai multe ori \u00eensa dietetica scriitorilor \u2013 eternizata prin jurnale, rememorari, confesiuni, interviuri sau oral history \u2013 ram\u00e2ne \u00een sfera colportajelor. \/ Interesul nostru a fost captat at\u00e2t de traseele existentiale ale scriitorilor rom\u00e2ni, c\u00e2t mai ales de creatiile lor, carora am \u00eencercat ca le aplicam o grila de lectura daca nu inedita, macar putin uzitata\u201c.<br \/>\n\u00cen acelasi text introductiv, se arata ca \u00een timp ce vocabulele \u201eculinar\u201c, \u201egastronomie\u201c, \u201eenologie\/ enologie\u201c sunt binecunoscute si des folosite \u00een limba rom\u00e2na, \u201eenogastronomie\u201c si \u201eenogastronomic\u201c sunt \u201enecanonice\u201c si inexistente \u00een dictionarele noastre. Cuv\u00e2ntul compus \u201eenogastronomie\u201c, rezultat din unirea dintre \u201eeno\u201c&lt;gr.\u201coinos\u201c, \u201evin\u201c si \u201egastronomie\u201c&lt;gr.\u201cgastronomia\u201c, e prezent \u00een lucrarile lexicografice italiene, dar nu si \u00een ale celorlalte limbi romanice, desi, observa autoarea, este intens folosit \u00een spatiul cultural mediteranean \u201ecu sensul de arta a bunei bucatarii \u00eembinate cu vinurile potrivite\u201c.<br \/>\nDintre observatiile preliminare as mai retine-o pe aceea conform careia \u00een literatura rom\u00e2na \u2013 \u201eImensul potential al discursului culinar a fost exploatat, \u00een general, prin inserarea acestuia \u00een fluxul fictional\u2026\u201c. Exista \u00eensa si c\u00e2teva exceptii. \u00centre ele, \u201e200 retete cercate de bucate, prajituri si alte trebi gospodaresti\u201c, ale lui Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi, carte reeditata \u00een anii din urma, dupa un secol si jumatate, pe care am comentat-o la aceasta rubrica \u00een momentul aparitiei. Apoi, scrierile lui Pastorel Teodoreanu, Radu Anton Roman sau Bogdan Ulmu. De remarcat faptul ca \u201eretetele\u201c, dincolo de (auto)ironia lui Mihail Kogalniceanu din \u201eIluzii pierdute\u201c, erau menite sa \u201erevolutioneze\u201c bucataria traditionala din Moldova, sa o europenizeze.<br \/>\n\u00cen treacat fie spus, \u00een diverse domenii, daca nu \u00een toate, noi ne-am sincronizat si ne sincronizam, astazi mai mult ca oric\u00e2nd, \u00eemprumut\u00e2nd. De cele mai multe ori fara discernam\u00e2nt. Ceea ce nu e neaparat cazul \u201ecolectiei de retete\u201c a celor doi mari moldoveni. Oricum,<br \/>\nG. Ibraileanu nu gresea constat\u00e2nd: \u201eSe pare ca, \u00een istorie, poporul rom\u00e2n s-a ocupat mai mult cu importul dec\u00e2t cu exportul\u201c. Dar sa ne \u00eentoarcem, era sa zic la ospat, adica la cartea despre literatura si enogastronomie ce \u00eemi prilejuieste aceste \u00eensemnari.<br \/>\nSpatiul si timpul literaturii rom\u00e2ne \u00eei ofera din belsug Izabellei Krizsanovszki subiecte de analiza si evocare, \u00eencep\u00e2nd cu Budai-Deleanu p\u00e2na la contemporani. Pe l\u00e2nga cei amintiti, galeria desfasurata sub semnul enogastronomiei \u00eei cuprinde pe Iancu Vacarescu, Anton Pann, Nicolae Filimon, Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Alexandru Odobescu, Ion Creanga, I. L. Caragiale, Barbu Delavrancea, din veacul al XIX-lea; numarul celor din secolul trecut fiind mult mai mare. Nu-i voi \u00eensirui pe toti, ci doar pe cei mai importanti: Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, G. Calinescu, Camil Petrescu, Ion Pillat, Cezar Petrescu, Eugen Barbu, Marin Sorescu, Emil Brumaru si, bine\u00eenteles, Al. O. Teodoreanu, caruia, dupa Sadoveanu, i se rezerva cele mai multe pagini. Autoarea are \u00een vedere biografia si opera fiecaruia \u00een ansamblu, dar si receptarea critica, pun\u00e2nd desigur accentul pe aspectele ce se circumscriu temei sale.<br \/>\nVasta opera a lui Sadoveanu se dovedeste a fi de o incomparabila bogatie si varietate si din punct de vedere enogastronomic, \u00een lumea sadoveniana \u00eendeosebi meniurile si habitudinile culinare ce tin de o civilizatie arhaica, dar nelipsita de rafinament \u00een simplitatea ei, repovestind prin ele \u00eensele o istorie \u00eendelungata si o spiritualitate profunda. Mos Antonie, din \u201eTara de dincolo de negura\u201c, pregateste o mamaliguta pe vatra si frige \u201e\u00eentr-un clasic h\u00e2rb de ceaun costite si muschi de porc afumat, amestecate cu bucati de slanina. Si are si niste br\u00e2nza-n scoarta de brad\u2026\u201c. \u00cen singuratatea Calimanului, Hutanu \u00eei trateaza pe oaspetii lui cu rachiu de afine, friptura de berbec si p\u00e2ine de secara. Un padurar din R\u00e2sca \u00eei ospateaza pe v\u00e2natori cu bors de gaina si mamaliga pe care acestia le man\u00e2nca folosind \u201elinguri noua de lemn de paltin\u201c. Meniul v\u00e2natoresc evolueaza de la simplu la bucate mai elaborate. \u00cen \u201eFratii Jderi\u201c, la curtea domneasca \u00eencepe sa se produca \u00eensa \u201esincronizarea cu complexele obiceiuri europene\u201c. Valorile traditionale privind enogastronomia coexista cu cele asa-zic\u00e2nd moderne. \u00cen \u201eCreanga de aur\u201c, care este \u201eexpresia magistrala a fascinatiei lui Sadoveanu pentru traditie, mit, spiritualitate, arhaitate\u201c, cum scrie autoarea, contrastul dintre civilizatia culinara si vechile habitudini \u00een ceea ce priveste m\u00e2ncarurile, bauturile, mijloacele de preparare si de servire a lor da seama, aparent paradoxal, de unitatea si armonia unei lumi, precum si de nobletea unui cod existential milenar. Sadoveanu, care este, \u00een opinia lui Mircea Zaciu, citat de Izabella Krizsanovszki, autorul celui mai cuprinzator \u201ebreviar secret al bucatariei nationale\u201c, face figura de veritabil erudit \u00een materie, eruditie vadita \u201enu doar de impresionantul numar al denumirilor, ci si \u00een diseminarea generoasa a feluritelor retete sau \u00een pledoariile entuziaste pentru anumite m\u00e2ncaruri\/bauturi\u201c.<br \/>\nParcurg\u00e2nd aceasta carte exceptionala \u2013 cum o califica \u00een titlul comentariului sau, aparut \u00eentr-un cotidian, criticul Alexandru Calinescu \u2013 \u00een care este explorata o zona p\u00e2na acum terra incognita, ai imaginea a ceea ce autoarea numeste \u201eprezenta masiva a scenelor culinaro-bahice\u201c \u00een literatura rom\u00e2na. Dincolo de frumusetea, pitorescul si savoarea lor artistica, asemenea scene exprima o \u00eentreaga metafizica.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La Editura Tipo Moldova din Iasi a aparut o carte ce ar mai putea sparge, prin interesul suscitat, relativa monotonie a criticii, eseisticii si istoriei literare actuale de la noi, daca ar beneficia de difuzarea pe care o merita. Este vorba de un masiv volum, admirabil documentat si scris, pe o tema inedita. Se intituleaza&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/literatura-si-enogastronomia\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Literatura si enogastronomia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4041,4043,4042,4040],"class_list":["post-5451","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-fascinatia-enogastronomica-in-literatura-romana","tag-discursul-culinar-in-literatura-romana","tag-gastronomia-in-literatura","tag-izabella-krizsanovszki"],"views":4822,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5451","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5451"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5451\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5451"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5451"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5451"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}