Tine, de o buna bucata de vreme, capul de afis al unei \u201eanumite parti a presei\u201c scrise si vorbite spinoasa problema a \u201emagazinelor de vise\u201c, aparute ca ciupercile dupa ploaie, \u00een cartierele \u201ede fite\u201c, dar si \u00een cele marginase, \u00een Capitala, ca si \u00een oraselele de provincie, magazine etichetate ca pun\u00e2nd \u00een v\u00e2nzare \u201eplante etnobotanice\u201c. Las\u00e2nd la o parte faptul ca botanica se ocupa cu studiul florei, al vegetatiei, deci al plantelor, ceea ce face formularea usor daca nu pe de-a-ntregul pleonastica, mai suparatoare este pentru mine, ca etnolog, atasarea, la numele acestora, a elementului de compunere etno- care, nu-i vorba, a facut, \u00eempreuna cu derivatele sale, o cariera spectaculoasa \u00een ultimii douazeci de ani. \u00cel \u00eent\u00e2lnim \u00een zona politicului si a socialului (grupuri etnice, segregare pe criterii etnice), \u00een zona stiintifica, academica, universitara (de vreo 15 ani c\u00e2teva universitati din Rom\u00e2nia se straduiesc sa puna pe picioare, sa acrediteze si sa autorizeze o sectie sau o facultate de etnologie, acceptata fara prea mari dificultati ca etnologie maghiara, la UBB, dar barata, prin diferite tertipuri birocratice, ca etnologie \u00een limba rom\u00e2na la alte universitati), c\u00e2t si \u00een aria divertismentului (exista un post de televiziune care se cheama chiar asa, iar pe afisele spectacolelor de muzica populara se lafaieste cuv\u00e2ntul \u201eetno\u201c, dupa cum s-a instituit ca un gen muzical distinct muzica etno, iar un\u00a0 festival international, altminteri foarte serios, de film documentar se numeste \u201eeco-etno-film\u201c.<\/p>\n
Sigur, termenul, de origine greaca, ethnos, cu sensul originar de \u201epopor\u201c, nu este un neologism de data recenta, dovada productivitatea lui \u00een limbile europene, de unde au intrat si \u00een rom\u00e2na termeni precum etnic, etnie, etnicitate, etnografie, etnologie, etnogeneza, etnoestetica, etnocoreologie, etmuzicologie, chiar si aici discutatul etnobotanica etc. etc. O revista \u201ede grai, studiu si creatie rom\u00e2neasca\u201c, cu titlul grafiat ca \u00een greceste, \u201eEthnos\u201c, aparea la Focsani \u00eentre anii 1941-1943, sub redactia lui Ion Diaconu. Peste 50 de ani apare, \u00een alte coordonate, o noua revista \u201eEthnos\u201c, Editura Museion, \u00eencep\u00e2nd cu 1992. \u00cen zilele noastre exista doua edituri de profil, una scrisa cu th, ethnologica, cealalta fara, etnologica. \u00cen fine, cronica la zi (aproape) a vietii stiintifice din domeniu o tine Iordan Datcu \u00een Dictionarul etnologilor rom\u00e2ni, Editia a III-a, revazuta si mul adaugita, Editura Saeculum I. O., 2006, 983 p., pe care l-am considerat, la aparitie, drept \u201ecertificatul de existenta a\u00a0 profesiei de etnolog\u201c.
\nSe \u00eentelege ca denumirea sub care au fost \u00eenregistrate\u00a0 \u201emagazinele de plante etnobotanice\u201c a fost un truc comercial, de unde se vede ca \u201enegustorii de visuri\u201c nu sunt chiar naivi sau nestiutori, ei atrag\u00e2nd prin denumirea aleasa \u2013 \u201eetnobotanice\u201c \u2013 clienti din diferite medii sociale, care au dat credit aspectului stiintific al acesteia. Specialistii \u00een teoria comunicarii si \u00een psihologia reclamelor comerciale ne vor da explicatii docte despre mecanismul pus \u00een miscare de catre cei care au numit magazinele de plante cu efecte halucinogene, etnobotanice. Cert este ca o prima reactie ar fi trebuit sa aiba cei de la Registrul Comertului, c\u00e2nd au acceptat denumirea, iar apoi opinia publica, \u00eengrijorata sau doar preocupata c\u00e2nd numarul victimelor s-a \u00eenmultit, dar total dezinteresata de denumirea trucata sub care aceste droguri de risc minim (s-a zis) au intrat pe piata.
\nDe fapt, etnobotanica este o disciplina etnologica cu o traditie destul de \u00eendelungata la noi, daca tinem seama de culegerile de informatii pe teren despre flora spontana si cultivata \u00een arealul rom\u00e2nesc, \u00eencep\u00e2nd cu \u201eparintele Marian\u201c, preotul Sim. Fl. Marian, care dadea minutioase rapoarte despre \u201ebotanica poporala rom\u00e2na\u201c, \u00een publicatiile vremii, \u00eencep\u00e2nd cu 1879. Or sintagma \u201ebotanica populara\u201c poate fi lesne convertita \u00een \u201eetnobotanica\u201c. \u00cen secolul urmator, Al. Borza publica un Dictionar etnobotanic (1968), urmat la un deceniu de Valer Butura cu Enciclopedie de etnobotanica rom\u00e2neasca, Editura stiintifica si Enciclopedica, 1979. \u00cen \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201c la acest volum, renumitul etnograf clujean face trimitere la tratatul de Ethnologie G\u00e9n\u00e9rale (Paris, 1968) \u00een care Jacques Millet definea, destul de vag, de altfel,\u00a0 etnobotanica drept \u201estiinta raporturilor reciproce dintre om si lumea vegetala\u201c, cu precizarea ca ea \u201enu studiaza aparte nici plantele, nici societatile omenesti, dar tot ce le asociaza este de domeniul sau\u201c.
\nEnciclopedia \u2026 lui Valer Butura se deschide cu \u201eacat\u201c pentru care se face trimitere la \u201esalc\u00e2m\u201c, continu\u00e2nd cu la multe folositorul \u201eafin\u201c: \u201e(Vaccinium myrtillus L.), arbust din fam. Ericaceae; creste \u00een etajul montan si subalpin, prin poieni si goluri de munte, alcatuind adesea tufisuri \u00eentinse \u2026etc.\u201c, si se \u00eencheie cu \u201ezmeur\u201c: \u201e(Rubus idaeus L.), arbust cu fructe parfumate, din fam. Rosaceae; creste pe marginea padurilor, \u00een luminisurile acestora, prin taieturi, unde alcatuieste zmeurisuri. Se cultiva prin gradini, obtin\u00e2ndu-se fructe mai mari, mai numeroase si mai odorante. Fructele contin pectine, acizi organici, zahar et., frunzele tanin, acizi organici etc. s\u2026t\u201c.Ca utilizari \u00een medicina (M) se mentioneaza: \u201eCeaiul din fructe sau ramuri tinere se lua contra tusei, racelii si fierbintelii, precum si contra durerilor de cap, de stomac si de inima s\u2026t. Ceaiul din frunze sau decoctul din tulpinile tinere taiate bucatele, fierte p\u00e2na se \u00eengalbenea apa, se bea seara \u00een bolile de rinichi\u201c etc. etc.\u201c
\nDin consultarea bibliografiei scrierilor lui Valer Butura publicata de Daniela Floroian la sarbatorirea centenarului nasterii etnografului (v. Valer Butura la 100 de ani. Documentar, Editura Altip, Alba Iulia, 2010) rezulta ca preocuparile de etnobotanica ale acestuia dateaza \u00eenca din anii 30-40 ai secolului trecut, carturarul clujean semn\u00e2nd chiar un Plan pentru cercetarile etnobotanice, \u00een \u00cendrumatorul pentru monografiile sociologice, publicat de Institutul Social Rom\u00e2n, Bucuresti, 1940. Tot V. Butura semneaza capitulul \u201eEtnobotanica\u201c \u00een monografia\u00a0 Nerej, un village d’une r\u00e9gion archa\u00efque, vol. II, Bucuresti, 1940. El se \u00eenscria astfel \u00eentr-o traditie a studiilor despre plante \u00een cultura traditionala rom\u00e2neasca, \u00eencepute, cum am zis, de Sim. Fl. Marian, continuate de Tudor Pamfile, Artur Gorovei, Mihai Lupescu si altii, \u00eentre care demn de mentionat ar fi George Bujoreanu, Boli, leacuri si plante de leac cunoscute de taranimea rom\u00e2na (Biblioteca ASTRA, Sibiu, 1936), retiparit \u00eentr-o editie \u00eengrijita de Antoaneta Olteanu, Editura Paideia, 2001.
\nMai putin cunoscut, pentru publicul larg, este faptul ca vol. II din Enciclopedie de etnobotanica rom\u00e2neasca, av\u00e2nd subtitlul Credinte si obiceiuri despre plante, a aparut \u00een colectia \u201eSoci\u00e9t\u00e9s Europ\u00e9ennes\u201c editata de Paul H. Stahl la Paris, 1988. Acest al doilea volum completeaza informatiile \u00een legatura cu plantele de cultura si din flora spontana, insist\u00e2nd asupra credintelor, obiceiurilor, practicilor si legendelor despre ele. Daca \u00een articolul despre c\u00e2nepa (Cannabis sativa L.) nu se aminteste nimic, nici \u00een vol. I, nici \u00een vol. II, despre efectele ei halucinogene, \u00een schimb ingeniozitatea g\u00e2ndirii magice, bazate pe acea infailibila \u201elogica a sensibilului\u201c despre care vorbeste Claude L\u00e9vi-Strauss are efecte de-a dreptul\u2026 halucinante! Iata o practica de legat barbatii: \u201eCu c\u00e2nepa muiata \u00een sperma, toarsa la spate, se legau barbatii. \u00cen timp ce o torcea, vrajitoarea desc\u00e2nta: \u201eCum nu pot eu sta cu m\u00e2nele la spate\/Asa sa nu poata merge N la alta femeie\/si cum rasucesc eu pe dos firul acesta\/Asa sa se rasuceasca puterile lui\u201c. Cu firul lega un rac viu de picioare, \u00eencep\u00e2nd de la unul dindarat, \u00eel ducea la unul dinainte, \u00een forma de cruce, si desc\u00e2nta de trei ori:\u00a0 \u201eCum leg eu racul asta\/Asa sa i se lege puterea si tineretea\/si c\u00e2nd s-o dezlega racul asta singur,\/Atunci, si nici atunci!\u201c (vol. II, p. 41).
\nOpera stiintifica de incontestabila valoare teoretica si documentara, Enciclopedie de etnobotanica rom\u00e2neasca\u00a0 de Valer Butura ar merita sa fie retiparita, \u00eentr-o editie critica, contopind, poate, cele doua volume care, oricum, alcatuiesc un tot unitar. Centrul de Cultura \u201eAugustin Bena\u201c din Alba Iulia, care a cinstit memoria fiului locurilor care a fost Valer Butura, originar din Salciua, Muntii Apuseni, prin publicarea, \u00een Seria Ethnologica nr. 3, a documentarului Valer Butura la 100 de ani si-ar putea \u00eentregi gestul de recuperare a scrierilor lui si prin aceasta necesara republicare, asa cum a facut cu tiparirea volumului inedit de Povestiri din Muntii Apuseni, Editura Altip, Alba Iulia, 2010. Ca si Ovidiu B\u00e2rlea, conjudeteanul sau la fel de ilustru, Valer Butura avea veleitati literare, dovada volumul recent aparut, \u00een care sunt cuprinse prelucrari ale unor teme, motive, structuri narative, legende locale, cunoscute \u00een zona motilor si transpuse, sub forma de povestiri de autor, de catre culegatorul lor, etnograful Valer Butura.
\nNu ma \u00eendoiesc ca, daca ar fi apucat aceste zile de proliferare fara limite a magazinelor \u201eetnobotanice\u201c (numai pe site-ul de Bucuresti, de pe Google, sunt 69.000 de intrari sub acest nume!), cu fermitatea si rectitudinea lui de om de stiinta Valer Butura ar fi reactionat prompt, argument\u00e2nd clar ca \u00eentre etnobotanica si etnobotanice este o distanta ca de la cer la pam\u00e2nt sau chiar mai jos!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Tine, de o buna bucata de vreme, capul de afis al unei \u201eanumite parti a presei\u201c scrise si vorbite spinoasa problema a \u201emagazinelor de vise\u201c, aparute ca ciupercile dupa ploaie, \u00een cartierele \u201ede fite\u201c, dar si \u00een cele marginase, \u00een Capitala, ca si \u00een oraselele de provincie, magazine etichetate ca pun\u00e2nd \u00een v\u00e2nzare \u201eplante etnobotanice\u201c.… Cite\u0219te mai mult »Etnobotanica, etnobotanice\u2026<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[4017,4018],"class_list":["post-5392","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-etnobotanica","tag-etnobotanice"],"views":5548,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5392","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5392"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5392\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5392"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5392"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5392"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}