Ziua de nastere a Regelui Mihai, 89 de ani \u00een 2010, a fost aniversata de Fundatia Principesa Margareta prin organizarea la Ateneul Rom\u00e2n a unui concert extraordinar de gala, cu scop caritabil. Nu a fost singurul eveniment marcat atunci, acestuia alatur\u00e2ndu-i-se sarbatorirea a douazeci de ani de activitate \u00een tara a fundatiei \u00eenfiintate \u00een 1990 de Principesa Margareta si de Regele Mihai. Sala Ateneului a fost plina, printre cei prezenti fiind remarcati ambasadorii Statelor Unite, Spaniei, Marii Britanii, Sloveniei si Canadei, numeroase personalitati din sfera culturala, oameni de afaceri.<\/p>\n
\u00cen cele doua decenii de existenta, Fundatia Principesa Margareta a Rom\u00e2niei a avut o activitate neobosita cu directionari variate \u00een domeniile educatiei, dezvoltarii comunitatii, societatii civile, sanatatii si culturii. Printr-un sistem national si international de voluntari, a adunat echivalentul a circa zece milioane de euro, sume destinate proiectelor propuse. Este cunoscut faptul ca peste 400 000 de copii, tineri si v\u00e2rstnici au beneficiat de aceste fonduri. Numai recentul concert de la Ateneu a colectat, conform comunicarii oficiale a fundatiei, 70 000 de euro care vor fi directionati catre tineri artisti lipsiti de posibilitati financiare, sub forma de burse de studiu \u00een cadrul proiectului \u201eTinere talente\u201c.
\nDe fapt, domeniul artistic constituie una dintre preocuparile prioritare ale fundatiei. Cu putin timp \u00eenainte, ambasadorul Statelor Unite si sotia au gazduit, \u00een prezenta Principesei Margareta si a Principelui Radu, o \u00eent\u00e2lnire cu tineri plasticieni si muzicieni \u2013 instrumentisti si c\u00e2ntareti \u2013, care si-au prezentat progresele artei lor, \u00een cadrul unui spectacol interactiv cu muzica si pictura live. O seara a emulatiei si creatiei. \u00cei amintesc aici pe pianistii Mihai Ritivoiu si Denisa Mirica, violonistii Georgeta Iordache si Nicolae Dobrovicescu, mezzosoprana Ionela Soare, soprana Adelina Diaconu. Ascult\u00e2ndu-i, am fost impresionat de deciziunea cu care pasesc pe drumul studiului, desav\u00e2rsirii si profesionalismului.
\nLa Ateneu, \u00een scurta sa alocutiune, Principesa Margareta a amintit ca gala de binefacere \u201eeste o buna ocazie ca bunatatea si \u00eencrederea sa triumfe\u201c si a \u00eendemnat: \u201eVa rog sa fiti generosi cu tinerele talente din arta contemporana, carora le oferim fondurile adunate \u00een aceasta seara! Asemenea muzicienilor care compun orchestra, tinerii sprijiniti de fundatie au si ei energie si talent si spera la un viitor stralucit.\u201c
\nA fura inimile
\nInvitata de onoare a fost reputata soprana Nelly Miricioiu, unul dintre numele emblematice ale liricii rom\u00e2nesti din ultimele trei decenii. Faima artei noastre, a scolii de canto, a fost purtata de c\u00e2ntareata peste tot \u00een lume, cu panas de mare vedeta. Nelly Miricioiu a aparut pe scenele celor mai celebre teatre, de la Scala din Milano la Metropolitanul newyorkez, de la Opera de Stat din Viena la Opera Regala Covent Garden din Londra. Trebuie spus ca vocea sopranei va ram\u00e2ne fara \u00eendoiala legata si de gravarea pe disc a unor titluri rare de opere, \u00een care a \u00eentrupat personajele principale. Pentru Nelly Miricioiu s-au extras din colbul arhivelor partituri de mult uitate, care de-acum vor fi legate de numele ei.
\nPe toate scenele pe unde a pasit a ramas un oaspete adulat. Ca si la Bucuresti sau \u00een tara, unde soprana are un public al ei, devotat p\u00e2na la extrem, care \u00eei admira neconditionat fiecare sunet emis, fiecare fraza, se simte patruns de tensiunea dramatica, \u00eei soarbe din ochi prezenta si \u00eesi aminteste cu iubire de realizarile prin care si-a construit renumele.
\nDragostea cu care artista este \u00eenconjurata s-a simtit cu putere prin aplauzele entuziaste ale asistentei de la prima intrare pe sacrul podium al Ateneului. Ovatiile au continuat dupa fiecare piesa a programului, o selectie pretentioasa, variata, menita sa-i\u00a0 rememoreze parcursul carierei printre diferite stiluri: belcanto (duetul Lucia-Enrico din \u201eLucia di Lammermoor\u201c de Donizetti), verism (aria \u201eSola, perduta, abbandonata\u201c din \u201eManon Lescaut\u201c de Puccini), romantism (aria \u201eMadre, pietosa Vergine\u201c din \u201eForta destinului\u201c de Verdi) si, ca un omagiu adus creatiei rom\u00e2nesti, aria Mariucai din opereta \u201eCulegatorii de stele\u201c de Florin Comisel.
\nPrezenta pe scena a lui Nelly Miricioiu captiveaza, artista stie sa potenteze cuv\u00e2ntul, sa-l prezinte \u00een asa fel \u00eenc\u00e2t, \u00een orice conditii, sa atraga si sa seduca auditoriul. Fura inimile. Personal, am asteptat cununa si m-am simtit fericit c\u00e2nd a venit prin arcul de fraza lung, de mare amploare, derulat stralucitor, sustinut dintr-o singura respiratie cu La diez acut si \u00eencarcat cu emotia fierbinte a rugii catre ceruri, \u201eNon m’abbandonar, piet\u00e0 di me, piet\u00e0, Signor!\u201c din \u201eForta destinului\u201c.
\nNelly Miricioiu l-a invitat sa-i fie alaturi \u00een duetul din \u201eLucia di Lammermoor\u201c pe t\u00e2narul bariton Yuriy Tsiple, nascut \u00een Ucraina dintr-o familie de rom\u00e2ni, cu studii la Bucuresti, actualmente membru al Op\u00e9ra National du Rhin din Strasbourg. O voce frumoasa, lirica si omogena, potrivita pentru constructia donizettiana a desenului melodic, pe care \u00eel abordeaza cu o fluiditate \u00een care simte cum sa strecoare necesarele impulsuri. Tsiple este un artist \u00een formare care stie cum si c\u00e2t sa lucreze pentru cresterea anvergurii sonore, a \u00eentunecarii sunetelor asa-zis \u201edeschise\u201c.\u00a0 Perspectivele sale de dezvoltare si afirmare sunt certe.
\nMaiestrie dirijorala
\nSurpriza a venit prin prestatia de semnificativa factura a Orchestrei Rom\u00e2ne de Tineret, un ansamblu entuziast, fara \u00eenacrelile pe care le \u00eencearca formatii mai galonate. Junii instrumentisti au c\u00e2ntat dedicat, cu placere si pasiune, cu preocupari pentru tonuri clare, placute si expresive. Emotia \u00eent\u00e2lnirii cu partida de alamuri s-a spulberat rapid. Niciun chix, o raritate la noi! Sigur ca perfectionarile sunt \u00een curs, forta cordarilor va creste \u00eentr-un final tumultuos cum este cel al Uverturii \u201eEgmont\u201c de Beethoven, dupa cum, la aceeasi partida, acuratetea va fi si mai pregnanta la o combinare pretentioasa de planuri, precum \u00een rossiniana uvertura a operei \u201eItalianca \u00een Alger\u201c si va \u00eensoti supletea deja probata. Expansivi, orchestrantii au abordat cu virtuozitate Uvertura \u201eRuslan si Ludmila\u201c de Glinka si micile impuritati nu au alterat impresia excelenta a \u00eentregului, \u00een care violoncelele au sunat fara repros.
\nNu-i vorba ca Orchestra Rom\u00e2na de Tineret s-a simtit stimulata si de prezenta la pupitru a unui maestru de talia lui Horia Andreescu. Dirijorul a aratat ca stap\u00e2neste solid literatura de opera, acompaniamentul vocilor si este un pacat ca \u00een cariera nu s-a apropiat si de teatrul liric. Sau, mai corect spus, \u00eentr-o maniera sustinuta. Prezenta sa \u00een fosa Operei Nationale ar fi, ne\u00eendoios, un c\u00e2stig. La Ateneu, Horia Andreescu a condus cu gestica energica, s-a preocupat ca un dascal generos de toate pachetele de instrumentisti, a dat culoare si sens paginii beethoveniene, a filigranat si a valorizat crescendo-ul rossinian, a fost exuberant \u00een Glinka.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ziua de nastere a Regelui Mihai, 89 de ani \u00een 2010, a fost aniversata de Fundatia Principesa Margareta prin organizarea la Ateneul Rom\u00e2n a unui concert extraordinar de gala, cu scop caritabil. Nu a fost singurul eveniment marcat atunci, acestuia alatur\u00e2ndu-i-se sarbatorirea a douazeci de ani de activitate \u00een tara a fundatiei \u00eenfiintate \u00een 1990… Cite\u0219te mai mult »Nelly Miricioiu pentru Fundatia Principesa Margareta<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[4014,4015,4016,4013],"class_list":["post-5389","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-ateneul-roman","tag-concert-extraordinar-de-gala","tag-cu-scop-caritabil","tag-fundatia-principesa-margareta"],"views":2337,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5389","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5389"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5389\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5389"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5389"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5389"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}