{"id":5341,"date":"2010-11-18T12:38:52","date_gmt":"2010-11-18T10:38:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5341"},"modified":"2010-11-18T12:40:10","modified_gmt":"2010-11-18T10:40:10","slug":"in-vreme-de-razboi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-vreme-de-razboi\/","title":{"rendered":"\u00cen vreme de razboi"},"content":{"rendered":"

J. M. Coetzee, Viata si vremurile lui Michael K,<\/em> traducere de Eduard Bucescu, Bucuresti, Editura Humanitas Fiction, 2009<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

\u201eAstept\u00e2ndu-i pe barbari\u201c, romanul publicat \u00een anul 1980 de scriitorul de origine sud-africana J. M. Coetzee a fost considerat \u00een mod unanim \u201eo realizare artistica de exceptie\u201c, confirm\u00e2nd \u201eun talent narativ remarcabil\u201c. Beneficiind de o relativa relaxare a stilului alert si tensionat din romanul anterior, \u201eIn the Heart of the Country\u201c (1977), si fac\u00e2nd dovada deplinei maturitati artistice a autorului prin puterea de a ridica viziunea estetica aparent legata de un anumit spatiu \u2013 geografic si cultural \u2013 foarte bine definit la o semnificatie general-umana, aceasta carte a lui Coetzee (cel care avea sa fie laureatul Premiului Nobel pentru Literatura pe anul 2003), a creat o uluitoare si tragica (\u00een toate semnificatiile sale) fabula a colonialismului, dar care, prin mesaj si structura de profunzime, a depasit pe data granitele Africii de Sud, transform\u00e2nd \u00een suferinta umana valabila oriunde si oric\u00e2nd aventura existentiala a protagonistului. \u00cen \u201eViata si vremurile lui Michael K\u201c (1983), autorul se bazeaza pe toate datele esentiale ale experientei sale romanesti anterioare, se situeaza, \u00een linii mari, \u00een aceeasi directie, \u00eensa face un pas (sau mai multi) \u00eenainte. Pe de o parte, pentru ca spatiul de desfasurare a actiunii este, acum, mult mai str\u00e2ns legat de realitatile Africii de Sud, iar cititorul le va cunoaste prin intermediul personajului principal, ale carui drumuri si cautari \u00eel duc dintr-un Cape Town (sf\u00e2siat de violente si disputat \u00eentre bandele rivale si gruparile militare combatante din timpul razboiului civil) \u00een zona rurala din Karoo, pentru ca, apoi, Michael K sa revina \u00een orasul de unde plecase, \u00eensa mult mai singur si, fara \u00eendoiala, marcat de numeroase experiente limita, la capatul carora el \u00eensusi va ajunge sa se \u00eentrebe cum de mai traieste. Dincolo, \u00eensa, de aceasta determinare geografica si istorica foarte precisa, romanul de fata vorbeste, \u00een fiecare pagina, despre realitatile lumii contemporane, despre violenta si nedreptate, despre singuratate si disperare, iar cititorul \u00eentelege ca, \u00een fond, si aici Coetzee construieste tot un soi de fabula existentiala, ale carei note esentiale sunt, \u00eensa, mult mai accentuat tragice dec\u00e2t \u00een oricare din scrierile sale anterioare si ca, \u00een plus, cadrul de desfasurare a actiunii ar putea fi reprezentat, daca facem abstractie de denumirile oraselor si de realitatile istorice ale apartheid-ului sud-african, de oricare din tarile lumii a treia, sf\u00e2siate de decenii \u00eentregi de razboaie fratricide si de violente interetnice.
\nDesigur, la o lectura atenta se poate remarca si ca tonul din \u201eViata si vremurile lui Michael K\u201c este mult mai sumbru si (voit!) mai impersonal dec\u00e2t acela determinat de accentuarea permanenta a unui eu auctorial din \u201eAstept\u00e2ndu-i pe barbari\u201c: \u201e\u00centr-o dimineata t\u00e2rzie de iunie, pe c\u00e2nd avea treizeci si unu de ani, lui Michael K i-a fost adus un mesaj \u00een timp ce aduna frunzele cu grebla \u00een parcul De Waal. Mesajul era de la mama lui, dar scris de altcineva. Era anuntat ca fusese externata din spital si ca dorea ca el sa vina sa o ia.\u201c De aici, \u00eencepe, practic, odiseea celor doi\u00a0 caci mama sa, simtind ca i se apropie sf\u00e2rsitul, decide sa plece, \u00eempreuna cu fiul sau, din Cape Town spre Prince Albert, regiunea unde traise \u00een copilarie si adolescenta si unde fusese mai fericita. si tot de aici devine evidenta profunda influenta a lui Franz Kafka asupra structurii acestui roman al lui Coetzee \u2013 influenta care, pentru cititorii atenti la nuante, este identificabila \u00eenca din titlul cartii, caci Michael K se va dovedi, si nu doar prin nume, descendentul clar al personajelor kafkiene Josef K. din \u201eProcesul\u201c sau al agrimensorului K., din \u201eCastelul\u201c. Apoi, \u00een comparatie cu celelalte romane ale lui J. M. Coetzee, \u201eViata si vremurile lui Michael K\u201c se remarca prin subiectul mult mai simplu, scriitorul tinz\u00e2nd spre identificarea acelor aspecte cu adevarat relevante ale realitatii, impresionate tocmai prin frusta lor elementaritate. Tocmai de aceea, lectura acestui roman se face cu sufletul la gura, poate nu at\u00e2t datorita inventiei epice sau vreunei aventuri extraordinare pe care ar trai-o protagonistul, ci pentru ca fiecare pagina a cartii, desi aparent marcata de impersonalitatea specifica prozei de maturitate a autorului, impresioneaza \u00eentr-un mod specific, trimit\u00e2nd, pe alocuri, la semnificatia tragediei existentiale pe care doar un William Faulkner a mai descris-o si analizat-o cu at\u00e2ta pregnanta. \u00cen fond, citind fragmentele unde Coetzee prezinta calatoria celor doi, mama si fiu, care \u00eesi \u00eencarca \u00eentregul avut \u00eentr-un carucior si o pornesc, pe jos, catre un oras at\u00e2t de \u00eendepartat, \u00eenc\u00e2t, \u00een contextul razboiului civil sud-african, acesta pare situat de-a dreptul la capatul lumii, avem \u00een fata, ca \u00een filigran, romanul lui Faulkner, \u201ePe patul de moarte\u201c. Cu at\u00e2t mai mult se vadeste aceasta influenta faulkneriana asupra cartii lui Coetzee, cu c\u00e2t mama lui Michael K moare \u00een cursul acestei calatorii epuizante, nemaiapuc\u00e2nd sa-si revada tinuturile natale, moment \u00een care fiul sau \u00eesi spune ca singurul scop \u00een viata pe care \u00eel mai are este de a duce ramasitele pam\u00e2ntesti ale celei care i-a dat nastere exact \u00een locurile pe care ea \u00eesi dorise sa le mai vada o data, \u00eenainte de a \u00eenchide ochii pentru totdeauna.
\n\u201eViata si vremurile lui Michael K\u201c este \u00eempartit \u00een trei parti, cea dint\u00e2i (cea mai \u00eentinsa, de altfel) prezent\u00e2nd mare parte din calatoria lui Michael catre Prince Albert, p\u00e2na \u00een momentul \u00een care este suspectat ca ar ajuta gruparile de partizani si \u00eencarcerat \u00eentr-o tabara de munca. Cea de-a doua parte este narata de doctorul care, impresionat de starea t\u00e2narului de culoare (acesta are buza de iepure si prezinta si un retard psihic considerat grav, drept pentru care, la Cape Town traise mai mult \u00een centre speciale pentru copiii cu dizabilitati, iar apoi nu reusise sa obtina dec\u00e2t modesta slujba de gradinar \u00een cadrul Administratiei Parcurilor din oras) \u00eencearca sa-l trateze. Dar ironia autorului este de gasit chiar si \u00een fragmente cum sunt cele dedicate interesului pe care numitul doctor \u00eel poarta nefericitului sau pacient, caci Coetzee nu ezita sa sublinieze \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri ca, desi preocupat de acest caz, doctorul nu va fi niciodata \u00een stare sa-i retina numele, spun\u00e2ndu-i, eventual, Michaels… Iar \u201eMichaels\u201c \u00eei va refuza ajutorul, exact asa cum procedase, \u00eentr-o situatie asemanatoare, si Bartelby din opera lui Melville. Inevitabil, Michael se simte singur si izolat chiar si atunci c\u00e2nd unii dintre semenii sai \u00eei arata putina compasiune, iar localitatile prin care trece vor capata si ele, implicit, un aer de orase desprinse, parca, din cele mai sumbre distopii ale literaturii secolului XX. Protagonistul va refuza, deci, sa faca parte dintr-o societate care, chiar si atunci c\u00e2nd, din cine stie ce interese conjuncturale \u00eel accepta, \u00eel trateaza cu indiferenta, ne\u00eenteleg\u00e2ndu-i problemele si refuz\u00e2nd sa-l priveasca \u00een calitate de fiinta umana, iar nu doar de \u201enegru handicapat\u201c… Astfel ca ultima secventa narativa a romanului prezinta \u00eentoarcerea lui Michael la Cape Town, drumul sau marc\u00e2nd, parca, circumferinta unui cerc vicios, din care nu exista, pentru el, cale de scapare. Fara \u00eendoiala, situatia aceasta este, din nou, kafkiana, la fel cum sunt si numeroase trimiteri din text, mai ales cele \u00een care personajul este comparat nu cu un animal, asa cum se \u00eent\u00e2mpla \u00een cazul altor protagonisti ai cartilor lui Coetzee, ci cu o insecta, fiind, practic, asemanat cu Gregor Samsa din \u201eMetamorfoza\u201c. Apoi, tot Michael este varianta sud-africana a unui nou \u2013 si iarasi kafkian \u2013 \u201eartist \u00eenfometat\u201c si cum altfel dec\u00e2t \u00eensingurat.
\nFara \u00eendoiala, \u00eencercarea de a face dintr-un t\u00e2nar despre care se crede ca ar suferi de un handicap psihic personajul principal al unui roman \u2013 si mai ales al unui astfel de roman! \u2013 prezinta o serie de riscuri si ridica \u00een fata autorului care s-ar angaja \u00een acest \u00eendraznet demers numeroase riscuri, dintre care, desigur, cel mai evident (dar si cel mai mare!) este acela de a cadea \u00een melodrama ieftina sau, dimpotriva, de a-i conferi personajului o profunzime psihologica nejustificata sau greu de justificat \u00een conditiile date. Faulkner \u00eensusi, \u00een \u201eZgomotul si furia\u201c, a avut de rezolvat aceasta problema si a facut-o \u00een mod stralucit. Coetzee \u00eei urmeaza exemplul, \u00eensa nu trebuie sa uitam nici o clipa ca Michael nu este Benjy Compson. Caci protagonistul din \u201eViata si vremurile lui Michael K\u201c, dincolo de ceea ce se spune despre el, are realmente o inteligenta nativa vie, precum si o profunda \u00eentelegere a lumii din jurul sau, fiind capabil si a stabili o legatura profunda cu natura si cu vietuitoarele care \u00eei ies \u00een cale, dar si a face deosebirea \u00eentre intentiile reale si declaratiile (nu o data pline de o retorica gaunoasa) ale celor care vor sa-i faca rau pretinz\u00e2nd ca \u00eencearca sa-i faca bine. Tocmai acesta este si motivul pentru care, chiar aleg\u00e2nd sa revina \u00een Cape Town, t\u00e2narul va decide, deopotriva, sa se situeze la marginea societatii, cu o demnitate impresionanta, greu de \u00eenteles de catre autoritatile gata sa-l transforme \u00eentr-un numar si \u00eentr-un \u201ecaz\u201c internat in vreun centru pentru persoanele nevoiase. \u00cen fond, Coetzee nu face altceva, \u00een acest roman, dec\u00e2t sa reia marile teme prezente \u00een toate cartile pe care le-a scris, de la \u201eAstept\u00e2ndu-i pe barbari\u201c la \u201eDezonoare\u201c sau \u201eJurnalul unui an prost\u201c: violenta adesea nejustificata, solitudinea imposibil de depasit, relatia extrem de str\u00e2nsa dintre existenta de zi cu zi a oamenilor obisnuiti si evenimentele istorice. Cu o precizare: si anume ca \u00een \u201eViata si vremurile lui Michael K\u201c centrul de semnificatii este reprezentat de lupta unui om singur, aflat, \u00eentotdeauna singur, \u00eempotriva structurii sociale incapabile sa-l \u00eenteleaga. Dar, \u00een egala masura, de dorinta acestuia de a supravietui, chiar si \u00een circumstante dintre cele mai potrivnice si \u00een mijlocul unor violente adesea greu de imaginat, care ameninta sa-l distruga. Caci, \u00eempotriva parerii comune a celor care-l \u00eenconjoara, Michael K demonstreaza, prin toate actele si faptele sale, ca \u00eentelege perfect cuvintele epigrafului pe care Coetzee l-a ales pentru acest roman: \u201eRazboiul este parintele si regele tuturor. Pe unii \u00eei adevereste ca zei, pe altii ca oameni. Pe unii \u00eei \u00eenrobeste, pe altii \u00eei elibereaza.\u201c Fara sa-si doreasca vreo clipa sa devina zeu, Michael dispretuieste orice act de violenta, ram\u00e2n\u00e2nd om si simtindu-se eliberat, \u00een acest fel (doar in acest fel!), chiar si \u00een mijlocul unui razboi care pare, uneori, a distruge tot ce e omenesc \u00een lumea at\u00e2t de dura a Africii de Sud.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

J. M. Coetzee, Viata si vremurile lui Michael K, traducere de Eduard Bucescu, Bucuresti, Editura Humanitas Fiction, 2009 \u201eAstept\u00e2ndu-i pe barbari\u201c, romanul publicat \u00een anul 1980 de scriitorul de origine sud-africana J. M. Coetzee a fost considerat \u00een mod unanim \u201eo realizare artistica de exceptie\u201c, confirm\u00e2nd \u201eun talent narativ remarcabil\u201c. Beneficiind de o relativa relaxare… Cite\u0219te mai mult »\u00cen vreme de razboi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3977,3979,3975,3978,3976],"class_list":["post-5341","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-editura-humanitas-fiction","tag-imaginea-africii-de-sud-in-literatura","tag-j-m-coetzee","tag-laureatul-premiului-nobel-pentru-literatura-in-2003","tag-viata-si-vremurile-lui-michael-k"],"views":2670,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5341","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5341"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5341\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5341"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5341"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5341"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}