{"id":5334,"date":"2010-11-18T12:34:02","date_gmt":"2010-11-18T10:34:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5334"},"modified":"2010-11-18T12:34:26","modified_gmt":"2010-11-18T10:34:26","slug":"un-debut-care-obliga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-debut-care-obliga\/","title":{"rendered":"Un debut care obliga"},"content":{"rendered":"

Anca Hatiegan, Cartile omului dublu. Teatralitate si roman \u00een regimul comunist,
\nEditura Limes, Cluj-Napoca, 368 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Cu tot tam-tam-ul revizuirilor care mai st\u00e2rnesc si azi discutii aprinse printre scriitorii rom\u00e2ni, prea putine au ramas, dupa 20 de ani de la Revolutie, modalitatile noi de abordare a literaturii rom\u00e2ne sub comunism.\u00a0 Demolarea statu quo-ului canonic din 1990, \u00een dublul sens al excluderii unor nume de autoritate si al \u00eencercarii de a propune scriitori alternativi, a am\u00e2nat sine die meditatia asupra instrumentelor prin care mai poate fi analizata si evaluata aceasta literatura. Exceptie fac, din pacate, doar doua carti: \u201eIstoria critica a literaturii rom\u00e2ne\u201c si \u201eLiteratura rom\u00e2na sub comunism\u201c. Fara a stabili reguli generale, prima \u00eencearca sa desire complicatul ghem ideologic-estetic aflat la baza celor mai importante opere postbelice. Nicolae Manolescu n-o spune direct, \u00eensa multe opere scrise p\u00e2na \u00een 1990 i se par, privite retrospectiv, prea tributare tematicii politic-sociale. Numarul considerabil de pagini dedicat literaturii dupa 1945 nu trebuie sa \u00eensele: \u00een ciuda c\u00e2torva reusite incontestabile, recunoscute ca atare, literatura rom\u00e2na postbelica pacatuieste prin apropierea obsesiva fata de regim, fie ca-l sustine sau \u00eel denunta. Limbajul esopic din majoritatea \u201eromanelor disidente\u201c a \u00eencetat sa mai fie o garantie valorica, asa cum a fost privit, adesea, \u00een epoca. Cel care a problematizat cel mai serios regulile de constructie a literaturii din timpul totalitarismului ram\u00e2ne, \u00eensa, Eugen Negrici. Cele doua volume, dedicate prozei si poeziei, ram\u00e2n exemplare pentru \u00eencercarea de a \u00eentelege, dintr-o perspectiva de vechi poetician, regulile care au stat la baza \u201eliteraturii rom\u00e2ne sub comunism\u201c. Noutatea conceptiei tine, \u00een primul r\u00e2nd, de un plan teoretic: Negrici pleaca de la premisa ca literatura din timpul totalitarismului, \u00een mai mare masura dec\u00e2t cea scrisa \u00een alte contexte politice, e rezultatul unei colaborari, deopotriva perverse si terapeutice, dintre autor, cititor si cenzura. \u00cen planul analizei, autorul \u201eExpresivitatii involuntare\u201c e primul care citeste tehnicile de ambiguizare din roman – patrunse \u00een context rom\u00e2nesc prin filtrul modernismului \u00eenalt si al Nouveau Roman-ului francez – drept modalitati de eschiva politica: parabola, digresiunea, fragmentarismul perspectivei sau multiplicitatea vocilor pot fi \u00een acelasi timp tehnici de modernizare a romanului rom\u00e2nesc si modalitati de dialog tensionat cu realitatea politica a vremii. Numai analiza atenta ar putea echivala cu o adevarata revizuire menita sa stabileasca, \u00een fiecare caz \u00een parte, daca aceste metode de ambiguizare sunt pretexte politice, artificii literare \u00een ton cu moda, sau, dimpotriva, indicatori organici ai operei. C\u00e2nd constituie aluzia politica un balast si c\u00e2nd e ea marca a originalitatii? Unde e experimentalismul formal cu adevarat motivat si \u00een ce texte el e o simpla replica, deja anacronica, la referentialitatea realist-socialista?
\nTeatralitatea moderna a psihicului<\/strong>
\nDebutul Ancai Hatiegan probeaza, din fericire, faptul ca literatura rom\u00e2na sub totalitarism \u00eencepe sa-si gaseasca critici mai specifici si mai nuantati. Afirmatia ar putea parea paradoxala daca tinem cont de faptul ca volumul \u201eCartile omului dublu. Teatralitate si roman \u00een regimul comunist\u201c se naste la intersectia dublei specializari a tinerei autoare. Absolventa de litere si de teatrologie la Cluj, Anca Hatiegan s-a remarcat, p\u00e2na acum, prin analize comprehensive ale unor prozatori postbelici (cuprinse \u00een volumele colective \u201eCartile supravietuitoare\u201c si reluate, macar partial, aici), dar si prin cronici de evenimente teatrale \u00een \u201eBucurestiul cultural\u201c si \u00een \u201eSteaua\u201c. Doar ca, departe de a descentra scrisul autoarei, aceasta dubla specializare contribuie decisiv la originalitatea conceptiei din volumul de debut. Acuratetea terminologica, absenta digresiunilor demonstrative si a alunecarilor de stil, calitati neobisnuite pentru un debutant, contribuie la elaborarea unui concept extrem de interesant, care poate servi drept cifru al \u00eentelegerii literaturii sub comunism. Teza Ancai Hatiegan e ca \u201eteatralitatea\u201c specifica omului si societatii moderne este amplificata \u00een interiorul regimurilor totalitariste. Efectul Big Brother ridicat la rang de politica de stat contribuie decisiv la \u00eencarcarea comportamentului uman cu o \u201esupra-sarcina de teatralitate\u201c. Sigur ca, desi enuntata astfel, teza pare simpla, implicatiile si consecintele ei sunt extrem de fertile. Caci autoarea reconstruieste, practic, \u00eentreaga istorie de idei a modernitatii din unghiul teatralitatii \u00eentr-o naratiune teoretica at\u00e2t de coerenta, \u00eenc\u00e2t e greu de crezut ca nimeni nu s-a mai g\u00e2ndit s-o faca \u00eenaintea ei. Anca Hatiegan reuseste sa demonstreze ca de la dedublarea (\u201e\u00eendoiala\u201c) carteziana la \u201efalsa constiinta\u201c marxista, trec\u00e2nd prin cele trei componente ale eului freudian si prin cultul artificialitatii decadentiste p\u00e2na la elogiul postmodern\/poststructuralist al suprafetelor, toate sunt simptomele unei obsesii a teatralizarii si a mastii. \u00cen cuvintele autoarei, cartea reconstituie \u201eistoria dramatica a constiintei omului modern\u201c.
\nSigur ca i s-ar fi putut reprosa bazinul semantic prea larg al teatralitatii, care se poate confunda usor cu termeni precum \u00eendoiala, dedublare, alteritate sau \u00eenstrainare, daca autoarea n-ar descoperi, cu exactitate detectivistica, metafore teatrale chiar \u00een centrul fierbinte al teoriilor moderniste. Marx descrie revolutia \u00een termenii dramelor si a tragediilor shakespeariene, Freud este autorul \u201eteatrului interior\u201c al constiintei, Nietzsche identifica pericolul agitatoric si propagandistic al ideologiilor \u00een reprezentatiile teatrale etc. Mai cu seama propaganda totalitarismelor de secol XX are, \u00een substrat, o \u201epoetica\u201c teatrala. \u201eDe-mascarea\u201c politica si crearea omului nou n-ar fi fost posibile daca artizanii regimurilor revolutionare nu erau constienti de teatralitatea moderna a psihicului: \u201eMetafora teatrala atasata programului de reeducare sugereaza o similitudine \u00eentre crearea omului nou si antrenamentul actorului. Proiectele de \u201ecorectare\u201c a fiintei umane, culmin\u00e2nd cu marile ideologii – fascismul si comunismul – s-au ivit pe fondul experientei moderniste, care a fragilizat interioritatea, prob\u00e2ndu-i labilitatea\u201c.
\nPortretul-robot al romanului
\ndin comunism<\/strong>
\nCu adevarat interesant, desi prea scurt si sintetic, e, \u00eensa, capitolul despre modalitatile centrale de teatralizare a epicului, \u00een masura \u00een care ele pot construi un portret-robot al literaturii sub totalitarism. Daca tehnica narativa cea mai rasp\u00e2ndita e punerea \u00een abis (suport perfect pentru \u201ejocul alteritatii, al repetitiilor si variatiilor\u201c), figura predilecta a acestei literaturi e personajul-reflector, martorul prin excelenta. At\u00e2t pentru ca cei priviti de el au tendinta sa se dedubleze teatral, dupa cum observa Anca Hatiegan, c\u00e2t si pentru ca el se poate face usor colportorul unor adevaruri neacceptate oficial. Discutiile de la \u00eenceptul anilor ?60 despre modalitatile romanului, av\u00e2ndu-i protagonisti pe Ov. S. Crohmalniceanu sau pe Silvian Iosifescu, problematizau cedarea initiativei narative personajelor ca pe un potential pericol politic: cui mai revine responsabilitatea celor relatate \u00een roman daca autorul omniscient \u201ese ascunde\u201c \u00een spatele opiniilor personajelor? De retinut, din \u201eCartile omului dublu\u201c, si cele doua tipuri de personaje reprezentative: pe de o parte, categoria \u201ehistrionilor afisati sau excentrici\u201c (farseuri, bufoni, demoni, panglicari), de cealalta parte, categoria \u201etorturatilor\u201c, a celor care trec prin necrutatoare procese de constiinta.
\nCapacitatea de a reconstrui teoretic premisele duplicitatii comuniste e \u00eentrecuta doar de finele analize dedicate unor autori postbelici de prima m\u00e2na, nu doar de la noi, ci din \u00eentregul bloc est-european aflat sub influenta sovietica. Scrierile lui Andrei Platonov, Marin Preda, Paul Goma, Norman Manea, Tadeusz Konwicki, Eugen Uricaru, Dana Dumitriu, Milan Kundera, Christa Wolf, Gabriela Adamesteanu sau Petre Salcudeanu, devin mostre credibile de literatura si teatralitate \u00een romanul postbelic. Surprinzator e sa vedem ca, desi teoretizeaza pe aproape jumatate din volum principii de articulare a fictiunii totalitariste, Anca Hatiegan renunta de buna voie la criteriile enuntate anterior. Fata \u00een fata cu inflexiunile singulare ale operelor, \u201eteatralitatea\u201c se transforma din concept \u00een unghi de evaluare menit sa explice mecanisme specifice fiecarui text \u00een parte. Daca la Norman Manea teatralitatea tine mai degraba de tehnici narative si de sofisticata constructie a personajelor (\u201ePlicul negru\u201c reflecta un \u201eepic cu masti\u201c, \u00een care \u201especularitatea schizoida\u201c face legea), la Paul Goma, ea traduce relatia concreta, dar foarte complexa, dintre victima si calaul reeducarilor de la Pitesti. \u00cen \u201eMorometii\u201c, ecuatia teatrala explica \u00eentr-o maniera foarte subtila \u00eentregul comportament al personajului central. Caci, noteaza Anca Hatiegan, \u201eMoromete are nevoie sa se transpuna \u00een pielea celuilalt si sa-si \u00eensuseasca mecanismul lui de g\u00e2ndire ca sa \u00eenteleaga, filtr\u00e2nd tot ceea ce vine din afara prin propria constiinta. Mintea sa e o scena atotcuprinzatoare\u201c. Desi le \u00eenglobeaza partial pe toate, dedublarea permenanta nu e, la Marin Preda, nici efect pervers al istoriei, nici labilitate individuala, ci, \u00een primul r\u00e2nd, \u00eencercare disperata de transpunere \u00een pielea celuilalt.
\nRam\u00e2n doar cu regretul ca excelentul critic din \u201eCartile omului dublu\u201c nu-si pune observatiile \u00een slujba istoricului literar interesat de evaluarea globala a fenomenului. Nu stiu daca e legitim reprosul – cartea autoarei reprezinta oricum un pas important \u00een reevaluarea literaturii de sub comunism -, \u00eensa as fi fost curios din ce perspectiva scrie Anca Hatiegan despre opere majore ale disidentei sovietice (lipsesc \u201eDoctor Zhivago\u201c si \u201eArhipelagul Gulag\u201c) sau despre cartile mult mai problematice ideologic ale unor autori rom\u00e2ni precum Eugen Barbu sau D.R. Popescu. Aptitudinile demonstrate \u00een acest prim volum obliga.<\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anca Hatiegan, Cartile omului dublu. Teatralitate si roman \u00een regimul comunist, Editura Limes, Cluj-Napoca, 368 p. Cu tot tam-tam-ul revizuirilor care mai st\u00e2rnesc si azi discutii aprinse printre scriitorii rom\u00e2ni, prea putine au ramas, dupa 20 de ani de la Revolutie, modalitatile noi de abordare a literaturii rom\u00e2ne sub comunism.\u00a0 Demolarea statu quo-ului canonic din… Cite\u0219te mai mult »Un debut care obliga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3972,3973,3466],"class_list":["post-5334","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-anca-hatiegan","tag-cartile-omului-dublu-teatralitate-si-roman-in-regimul-comunist","tag-editura-limes"],"views":1918,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5334","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5334"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5334\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5334"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5334"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5334"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}