{"id":5287,"date":"2010-11-11T10:35:53","date_gmt":"2010-11-11T08:35:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5287"},"modified":"2011-04-12T15:51:05","modified_gmt":"2011-04-12T13:51:05","slug":"cum-ss-dezvoltsm-turismul-o-sugestie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cum-ss-dezvoltsm-turismul-o-sugestie\/","title":{"rendered":"Cum sa dezvoltam turismul (o sugestie)"},"content":{"rendered":"<p><em><strong> <\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong>Avem un minister care incearca, de ceva timp, sa creasca numarul turistilor rom\u00e2ni si straini in Rom\u00e2nia si, pe aceasta cale, sa contribuie la dezvoltarea durabila a c\u00e2torva dintre cele mai sarace (li se spune defavorizate, in noul limbaj de lemn) zone. Pentru ast nobil scop se fac investitii serioase in infrastructura si, mai ales, in propaganda. Ca Rom\u00e2nia trebuie sa investeasca in turism, asta este fara doar si poate. Mai putin limpede este, pentru mine, cel putin, daca investitiile actuale sunt si eficiente.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Majoritatea cetatenilor Rom\u00e2niei nu isi paraseste localitatea de domiciliu, nici macar in concediu. Asadar, nu face turism. Dintre cei care pleaca, undeva, in concediu (in 2010, se pare ca au fost cam 40% din populatia tarii), circa o treime merge pe litoral. De altfel, Constanta este cel mai vizitat judet din Rom\u00e2nia, de catre turistii rom\u00e2ni, urmat de Brasov, Bihor si Prahova. Totusi, se pare ca cei care aleg sa ram\u00e2na in Rom\u00e2nia sunt si cei mai saraci dintre rom\u00e2ni. Cei mai cu dare de m\u00e2na se indreapta catre alte zari: Grecia, Italia, Spania, Turcia, Bulgaria si Ungaria sunt, in ordine, tarile preferate de rom\u00e2ni, pentru vacante. Evident, este de observat ca primele cinci dintre tarile mentionate au statiuni pe propriile litoraluri si este de presupus ca, adeseori, turistii rom\u00e2ni prefera sa schimbe plaja de la Mamaia pe cine stie care paralia, spiaggia sau playa, doar pentru ca \u201eacolo\u201c sunt mai bine serviti dec\u00e2t \u201eaici\u201c, la preturi similare. Cel mai probabil, asemenea turisti nu vor intra in vreun muzeu, nici in Rom\u00e2nia, nici aiurea, dec\u00e2t daca, eventual, vor fi trasi de m\u00e2na de copiii lor, mai curiosi. Dar toti acesti turisti, cei care \u201efac litoralul\u201c, fie in Rom\u00e2nia, fie in restul Europei, au drept principal criteriu de selectie a vacantei pretul! Cu alte cuvinte, sunt prea saraci pentru a-si permite sa lase multi bani pe unde se duc, in vacante, chiar daca fac, uneori, sacrificii serioase, in restul anului, pentru a se simti bine, macar in concediu. Nu de pe urma lor se va dezvolta turismul in Rom\u00e2nia.<br \/>\nTuristii straini care aleg Rom\u00e2nia vin aici pentru exoticul locului. Sunt interesati, cel mai adesea, de \u201ecasa lui Ceausescu\u201c si \u201ecastelul lui Dracula\u201c, motiv pentru care agentiile de turism pedaleaza, din greu, pe aceste teme. Sunt, in tarile lor, cam la fel de saraci cum sunt cei mai multi dintre turistii rom\u00e2ni, in Rom\u00e2nia. Cu alte cuvinte, vin in Rom\u00e2nia, pentru ca este cea mai ieftina distractie pe care si-o pot permite. Nici de pe urma lor nu se va c\u00e2stiga foarte mult in Rom\u00e2nia.<br \/>\nAr trebui, asadar, investit in ceva. Fara indoiala, ar fi grozav daca am avea drumuri si hoteluri bune, numai ca ele nu aduc, prin simpla lor existenta, turisti. Locurile cu drumuri si hoteluri proaste sunt, desigur, de evitat. Dar ca sa le construiesti, ai nevoie de motive mult mai serioase. Drumurile trebuie sa duca undeva, iar hotelurile trebuie construite l\u00e2nga ceva. Sigur, drumurile pot sa duca doar spre plaje. Dar banii lasati acolo nu vor fi prea multi, de la fiecare turist in parte. Turistii cu multi bani (evident, nu ma refer la personaje din cele care apar pe prima pagina din Libertatea) prefera sa mearga in locuri in care au ce vedea. Adica, in locurile in care vad lucruri care sunt unicate si care sunt valoroase. De regula, asta inseamna locuri in care exista patrimoniu cultural si natural. Si tot de regula, in jurul unor asemenea locuri infloresc afaceri prospere. Nici Paris, nici Roma, nici Amsterdam, nici Londra nu sunt statiuni litorale, dar turistii cu bani, din intreaga lume, se inghesuie acolo, pentru ca au ce vedea: istoria, monumentele si muzeele acelor locuri. Sigur, noi nu vom avea niciodata un Colosseum ori un Big Ben. Dar am putea sa ne punem in valoare propria istorie si sunt convins ca s-ar gasi turisti interesati si de ea.<br \/>\nMaster Planul pentru Dezvoltarea Turismului National 2007 \u2013 2026, un document emis, acum patru ani, de fosta Autoritate Nationala pentru Turism, constata, in mod corect, ca Rom\u00e2nia are un numar redus de muzee si un numar redus de vizite in muzee, raportate la numarul de locuitori. Din 2006 p\u00e2na azi, situatia nu s-a prea imbunatatit. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, daca anul 2007 a constituit anul de v\u00e2rf de dupa 1989 (peste 12.255.000 de vizite in muzee), anul 2009 a consemnat o adevarata prabusire a numarului de vizite, sub nivelul anului 1998 (putin peste 10.169.000) si situatia nu pare sa se fi ameliorat in 2010! Un studiu recent, care a avut in vedere o medie ponderata a numarului de vizite raportat la 100.000 de locuitori, pentru anii 2004 \u2013 2009, in tarile Uniunii Europene, la care au fost adaugate statele din Spatiul Economic European (Islanda, Liechtenstein si Norvegia), Elvetia si tarile asociate la UE (Croatia, Macedonia si Turcia), claseaza Rom\u00e2nia pe penultimul loc (daca are vreo importanta, pe ultimul se afla Macedonia). Primele sapte tari sunt, in ordine: Norvegia, Suedia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Austria si Germania. Din aceste vizite, ponderea turistilor straini este cea mai mare in Luxemburg, Olanda, Portugalia si Estonia. Rom\u00e2nia a evitat si in acest clasament ultimul loc, reusind sa devanseze Cehia! In schimb, intr-un alt clasament, care oglindeste raportul numarului de vizite in muzee fata de numarul de locuitori, in conexiune cu alocatia pentru cultura raportata la acelasi numar de locuitori, se dovedeste ca tarile care au investit cel mai mult in cultura si au atras datorita acestui fapt, un numar mai mare de vizite in muzee sunt, in ordine, Norvegia, Elvetia si Germania. Rom\u00e2nia ocupa ultimul loc, putin inaintea noastra afl\u00e2ndu-se Polonia.<br \/>\nDesigur, aceste statistici pot fi intoarse pe toate fetele. Dar c\u00e2teva fapte ram\u00e2n: Rom\u00e2nia are putine muzee (in realitate, numarul muzeelor functionale este chiar mai mic dec\u00e2t cel oficial, deoarece multe muzee satesti sau bisericesti au mai putin de 100 de vizitatori intr-un an sau chiar nici unul!), fapt care atrage putini turisti, rom\u00e2ni si straini, care lasa prea putini bani pentru serviciile turistice din jur. Zonele de agrement (litoralul si statiunile montane) sunt abandonate de turistii cu bani, pentru locuri similare, din alte tari. Rom\u00e2nia nu are prea multi bani de investit in turism, fie pentru ca nu avem destui in buget, fie pentru ca nu stim sa ii atragem pe cei din programele europene. Putinele devize pe care le avem ar trebui investite (dupa mintea mea, cel putin, fara sa pretind ca sunt expert in turism), cu prioritate, in ceea ce tara noastra are mai original, adica, in patrimoniu. In ceea ce priveste patrimoniul cultural imobil, desigur, este nevoie de investitii majore, pentru simpla consolidare a unor monumente, nemaivorbind de faptul ca punerea lor in valoare presupune, de obicei, ample lucrari de infrastructura (a se vedea cazul centrului istoric din Bucuresti, in care primele efecte ale santierelor incepute in 2005 incep sa fie vizibile abia acum).<br \/>\nPentru muzee, solutia nu sta intr-o multiplicare mecanica a lor, ci in cresterea investitiilor in aceste institutii: mai multi bani pentru achizitii de bunuri muzeale, pentru activitatea de cercetare, pentru activitatile educationale si, mai ales, pentru organizarea de expozitii. Iar, pentru ca aceste lucruri sa fie facute cu succes, iar banii sa fie investiti judicios, personalul muzeal trebuie sa fie bine instruit si bine platit, pentru ca, la salarii mici, de regula, vin oameni slab pregatiti. Deocamdata, muzeele Rom\u00e2niei functioneaza in regim de avarie si, din pacate, la salariile pe care le primesc, multi dintre angajati nu au nici un chef sa depuna vreun efort, pentru a schimba ceva. Acest cerc vicios ar trebui rupt printr-o decizie politica, mai precis, una de politica, scuzati cacofonia, culturala: daca vrem sa c\u00e2stigam bani din turism, ar trebui sa investim in muzee.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Avem un minister care incearca, de ceva timp, sa creasca numarul turistilor rom\u00e2ni si straini in Rom\u00e2nia si, pe aceasta cale, sa contribuie la dezvoltarea durabila a c\u00e2torva dintre cele mai sarace (li se spune defavorizate, in noul limbaj de lemn) zone. Pentru ast nobil scop se fac investitii serioase in infrastructura si, mai ales,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cum-ss-dezvoltsm-turismul-o-sugestie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cum sa dezvoltam turismul (o sugestie)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[1146,1996,3946],"class_list":["post-5287","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-cultura","tag-turism","tag-turism-cultural"],"views":2569,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5287","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5287"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5287\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5287"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5287"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5287"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}