{"id":5232,"date":"2010-11-11T09:34:23","date_gmt":"2010-11-11T07:34:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5232"},"modified":"2010-11-11T09:34:42","modified_gmt":"2010-11-11T07:34:42","slug":"o-stafie-bantuie-romania-crestin-democratia-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-stafie-bantuie-romania-crestin-democratia-i\/","title":{"rendered":"O stafie b\u00e2ntuie Rom\u00e2nia: crestin-democratia (I)"},"content":{"rendered":"

Crestin-democratia a murit \u00een Europa, dar renaste voioasa \u00een Rom\u00e2nia. Aceasta a fost impresia mea c\u00e2nd am vizitat site-ul platformei crestin-democrate ce doreste sa se afirme \u00een interiorul Partidului Democrat.<\/strong><\/em><\/p>\n

Realitatea politica ar trebui sa ma determine sa ignor acest efort intern al PDL de a se reinventa doctrinar. Faptul ca domnul Teodor Baconschi aspira la a fi candidatul PDL pentru scaunul de la Cotroceni este la fel de interesant din punctul de vedere al realitatilor politice imediate ca si transformarea domnului Remus Cernea \u00een Alba ca Zapada cu barba. E clar de pe acum ca sansele domnului Baconschi de a ajunge Presedintele Rom\u00e2niei \u00een 2014 sau (cu voia lui Dumnezeu) mai cur\u00e2nd sunt la fel de mari ca si cele ale domnului Cernea.
\nFundatura crestin-democrata
\nDar cum ma consider a fi un om de dreapta, nu pot sa nu remarc cum \u00een interiorul acestui haos ce este dreapta rom\u00e2neasca actuala apare \u00eenca un zombie: crestin-democratia. Ca e zombie, asta o stiam de mult, dar ca ar fi de dreapta, iata noutatea pe care o tr\u00e2mbiteaza purtatorii sai de cuv\u00e2nt.
\nPersonal, am tot respectul pentru traditia crestin-democrata, asa cum s-a manifestat ea \u00een Italia primelor doua decenii de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, c\u00e2nd Sf\u00e2ntul Scaun avea \u00eenca un cuv\u00e2nt greu de spus cu privire la viata interna a partidului crestin-democrat italian. Nume precum cel al Fericitului Giuseppe Lazzati, un politician italian ajuns \u00een calendar, nu pot dec\u00e2t sa ma inspire. La fel, mizeria ideologica made in EU careia i-a cazut victima un alt politician crestin-democrat, Rocco Butiglione, nu poate dec\u00e2t sa ma \u00eendurereze.
\nDar de aici la a privi cu respect la devierea spre st\u00e2nga a crestin-democratilor italieni (dar si de aiurea), la distantarea acestora nu doar de influenta politica a Vaticanului, dar si de cea morala, a Bisericii Catolice, iata o cale foarte lunga, pe care nu am intentia sa o parcurg. Mai ales ca Biserica Catolica, prin cele mai conservatoare voci ale sale (precum, din pacate, uitatul cardinal Ottaviani) denunta \u00eenca din anii ’50 \u201efundatura\u201c crestin-democrata.
\nDe altfel, crestin-democratii de pretutindeni tind sa paraseasca haina crestina devenind\u2026 populari, concept mult mai vag si mai lipsit de raportare la origini (pastoratia sarmanului preot Luigi Sturzo). Iar atunci c\u00e2nd se raporteaza la mesajul Bisericii Catolice, o fac foarte selectiv (doctrina sociala catolica de dupa Vatican II fiind, oricum, mult mai la st\u00e2nga dec\u00e2t ne-ar placea sa o credem).
\nE greu sa nu te amuze felul \u00een care secularizarea crestin-democratiei a dus la propuneri doctrinare hilare, precum\u2026 crestin-democratia islamica, pe care o enunta cu emfaza un conferentiar de pe la Fundatia Konrad Adenauer.
\nVarianta rom\u00e2neasca
\nAcestor probleme specifice crestin-democratiei li se mai adauga una: crestin-democratia principaliter catolica nu are nici \u00een clin, nici \u00een m\u00e2neca cu Biserica Ortodoxa. Aceasta nu din cauza de Filioque, ci din pricina faptului ca nu putem vorbi despre o doctrina sociala ortodoxa si nici nu prea stiu cum s-ar putea vorbi de una.
\nDesigur, omiletic putem rosti cuvinte mari chiar si despre o traditie crestin-democrata rom\u00e2na, dar uitam prea repede c\u00e2teva aspecte cheie: crestin-democratia rom\u00e2neasca, at\u00e2t c\u00e2t a fost ea, este un produs catolic: rezultatul politic al fermentului intelectual din interiorul Bisericii Greco-Catolice din Transilvania. Iar aparitia partidului rom\u00e2nesc crestin-democrat, PNTCD, nu este opera politicienilor interbelici, ci rezultatul efortului unui singur om, si acela bun catolic, Corneliu Coposu. Ce s-a ales din aceasta crestin-democratie, vedem toti: un partid care \u00een momentul sau de glorie a atins 18% (c\u00e2t se estima ca a avut PNTCD-ul \u00een cadrul Conventiei Democratice) ca apoi sa sf\u00e2rseasca \u00eentr-o fara de sf\u00e2rsit opozitie extra-parlamentara. Nu mai discutam aici si c\u00e2t de crestin-democrat era PNTCD-ul. Sa \u00eei credem pe cuv\u00e2nt ca erau\u2026.
\nDar despre o posibila crestin-democratie ortodoxa ar cam trebui discutat\u2026
\nEu voi expune motivele pentru care o crestin-democratie ortodoxa este imposibil de realizat. Exista, din punctul meu de vedere, doua categorii de astfel de motive.
\nPrima categorie vizeaza chiar cauzele mortii crestin-democratiei \u00een Occident. Acestea sunt elemente care tin \u2026de Crestinism.
\nSi Biserica Catolica, dar si Bisericile Ortodoxe se \u00eencapat\u00e2neaza sa creada ca exista un Dumnezeu, ca avortul este o crima, ca homosexualitatea este un pacat abominabil, ca sexul premarital nu este deloc ok, ca simbolurile religioase si valorile morale crestine nu trebuie sa fie subiectul separatiei dintre Biserica si Stat.
\nUnicul curent politic care a decis sa sustina cu fermitate Crestinismul \u00een aceste credinte categoric nepopulare a fost conservatorismul american. Dar acela este \u00een\u2026 America. Europa nu sufera de astfel de \u201ebigotisme\u201c, asa ca, pe r\u00e2nd, crestin-democratii au ajuns sa nu mai fie crestini, accept\u00e2nd ideea ca homosexualitatea publica nu trebuie \u00eengradita, ca sexul premarital nu e o problema de ordin politic, ca separarea Bisericii de Stat include si valorile morale crestine. RFG si Italia, conduse muuult timp de crestin-democrati, au devenit democratii \u201etolerante\u201c tocmai \u00een timpul guvernarilor acestora. Iar Parlamentul european, dominat de ceva vreme de \u201epopulari\u201c, nu are nici o rezerva \u00een a ignora valorile crestine ce au construit Europa\u2026.
\nCrestin-democratii rom\u00e2ni au o dilema serioasa: fie se tin de condamnarea avortului si a homosexualitatii, si atunci nu mai sunt vazuti ca fiind \u201ebuni europeni\u201c, fie sunt mai \u201enuantati\u201c, accept\u00e2nd marsurile gay, uniuni matrimoniale (dar care sa nu se numeasca \u201ecasatorie\u201c) pentru homosexuali si evit\u00e2nd sa discute deschis despre crimele comise prin avort.
\nIar daca vor alege sa fie radicali \u00een condamnarile lor, atunci nu vor fi oare niste social-conservatori, \u00een opozitie cu centristii \u201epopulari\u201c?
\nConvietuirea cu politicul
\nA doua categorie de motive vizeaza deosebirile dintre Biserica Catolica si Bisercile Ortodoxe. Aceste deosebiri nu tin doar de viziunea teologico-politica complet diferita, ci si de faptul ca Bisericile Ortodoxe sunt straine de ideea de doctrina sociala (si bine fac, o spun eu, cu modestie de pe margine) si sunt si \u00een imposibilitatea tehnica (dificultatile convocarii unui Sinod panortodox) de a construi una.
\nBiserica Catolica are vocatia implicarii \u00een politica. Bisericile Ortodoxe au vocatia convietuirii cu politicul. Este inadmisibil de conceput \u00een Bisericile Ortodoxe un Syllabus sau o excomunicare in corpore a tuturor ortodocsilor care au votat macar cu forte politice comuniste. \u00cen Biserica Catolica de p\u00e2na la \u201esocializarea\u201c de la Vatican II, aceasta atentie a Bisericii \u00een raport cu dezbaterea politica tinea de realitatea cotidiana.
\nBisericile Ortodoxe nu ar fi dispuse sa investeasca energii pentru sustinerea unui proiect politic crestin. Aceasta si pentru simplul motiv ca nu \u00eenteleg ca misiunea lor pastorala sa fie disturbata de zgomotul electoral sau de antipatii politice.
\nBiserica Catolica a investit mult \u00een proiectul crestin-democrat si continua si acum sa se implice \u00een deciziile politice. Mesaje electorale, precum cele ale Conferintei Episcopale italiene, care la fiecare scrutin sau referendum tine sa aminteasca electoratului principiile catolice, nu au nici un corespondent \u00een Biserica Ortodoxa.
\nDe unde vor sa \u00eesi extraga crestin-democratii ortodocsi crestinismul? Din carti? Hmmmm\u2026 Dar ei uita ca, pe vremea c\u00e2nd \u00eenca mai traia, crestin-democratia avea inspiratie nu doar din carti, ci si din binecuv\u00e2ntarile Papei si ale episcopilor catolici? Aceasta deosebea pe crestin-democrati de multi conservatori crestini – fidelitatea fata de Biserica si de magisteriul ei.
\nMulti dintre intelectualii care alcatuiesc nucleul crestin-democrat de care vorbesc stralucesc prin stranietatea relatiilor domniilor lor cu Biserica. Nu vreau sa rostesc judecati morale, dar nu prea vad \u201ecanonizabili\u201c printre domniile lor (si sa nu uitam ca, pe vremea \u00een care exista, crestin-democratia a \u201efabricat\u201c c\u00e2tiva sfinti), asa cum nu vad nici apetenta intelectuala spre teologia rasariteana. Nu cred ca gresesc prea mult spun\u00e2nd ca tocmai prea multe lecturi occidentale, lipsite de experienta reala a Bisericii Ortodoxe (care e ceva mai vasta, ca suprafata, dec\u00e2t schitul Stavropoleos, ba are si teologi cu opinii diferite fata de cele ale parintelui Andrei Scrima) \u00eei determina sa comita greseala (nu doar ecleziologica) de a confunda cetatea Vaticanului cu dealul Mitropoliei\u2026
\nE drept, tendinta de a decreta ex cathedra ca \u201estim noi mai bine dec\u00e2t Sinodul cum e cu Ortodoxia\u201c nu e nefundamentata. Personalitati crestin-democrate, precum Mihail Neamtu sau Radu Preda, cunosc probabil mai multa teologie dec\u00e2t Sinodul BOR in corpore (si nu sunt ironic deloc c\u00e2nd spun aceasta). Dar acest episcopat ortodox, cu toate problemele sale, chiar daca nu e prea versat \u00een subtilitati teologice, stie \u00een schimb \u201ecum sta treaba\u201c cu mersul prin istorie al Bisericii. si istoria bimilenara a Bisericii ne arata ca de mai multe ori a existat riscul ca Biserica sa fie distrusa de niste teologi subtili intelectual, dec\u00e2t sa se prabuseasca din pricina unor ierarhi simoniaci si semidocti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Crestin-democratia a murit \u00een Europa, dar renaste voioasa \u00een Rom\u00e2nia. Aceasta a fost impresia mea c\u00e2nd am vizitat site-ul platformei crestin-democrate ce doreste sa se afirme \u00een interiorul Partidului Democrat. Realitatea politica ar trebui sa ma determine sa ignor acest efort intern al PDL de a se reinventa doctrinar. Faptul ca domnul Teodor Baconschi aspira… Cite\u0219te mai mult »O stafie b\u00e2ntuie Rom\u00e2nia: crestin-democratia (I)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[3903,662,3899,14953,3900,102,3901,3902],"class_list":["post-5232","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-andrei-scrima","tag-biserica","tag-crestin-democratia","tag-politica","tag-doctrine-partide","tag-pdl","tag-teodor-baconschi","tag-teologi-intelectuali"],"views":4317,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5232","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5232"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5232\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5232"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5232"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5232"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}