{"id":5220,"date":"2010-11-11T08:56:52","date_gmt":"2010-11-11T06:56:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5220"},"modified":"2010-11-11T08:57:08","modified_gmt":"2010-11-11T06:57:08","slug":"o-reabilitare-%e2%80%9emiorita%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-reabilitare-%e2%80%9emiorita%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"O reabilitare: \u201eMiorita\u201c"},"content":{"rendered":"<p><em><strong> <\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong>\u201eMiorita \u2013 o ipostaza de lucru\u201c \u00eesi intituleaza Ion Lazu, cu modestie dar si cu precautie, un studiu temeinic dedicat cunoscutei balade \u00een versiunea prelucrata de Alecsandri. Avem de-a face cu o revizuire spectaculoasa si cu o reabilitare a \u201emitului mioritic\u201c. De ce \u201ereabilitare\u201c? Pentru ca rareori o creatie de frumusetea si semnificatia acesteia s-a vazut mai rastalmacita, deformata si chiar demolata cu furie si denuntata ca purtatoare de microbii nocivi ai fatalismului, inertiei si resemnarii bovine \u00een fata istoriei. <\/strong><\/em><\/p>\n<p>Nu cercetatorii, folcloristii \u2013 care si-au facut din plin datoria culeg\u00e2nd variantele si document\u00e2nd asupra straturilor si contaminarilor suferite de o straveche, indatabila creatie populara \u2013, ci creatorii, g\u00e2nditorii, filozofii, sociologii, jurnalistii, \u00een genere intelectualii, sunt principalii responsabili ai desfigurarii \u201eMioritei\u201c. Au investit \u00een ea propriile si obscurele lor resentimente. Rastalmacirea baladei e psihanalizabila. De-a lungul timpului ea a devenit depozitul primitor al neputintelor,nevointelor, compromisurilor si vinovatiilor ce n-au de-a face nici cu biata oita nazdravana si nici cu temerile, presimtirile si t\u00e2nguirile ciobanasului, dar cu situatia si mentalitatea comentatorilor scenariului mioritic. De aceea e de un rar bun-simt avertismentul formulat de Ion Lazu \u00een studiul sau din \u201eSaeculum\u201c: \u201eNu voi angaja o discutie \u00een contradictoriu cu niciunul dintre exegetii care s-au exercitat \u00een chestiune, pentru bunul motiv ca interpretarea personala porneste de la alte premise, total diferite de cele admise \u00eendeobste, si care, oficializate \u00een manualele scolare, au reusit sa faca din minunata balada nimic mai mult dec\u00e2t un decalog al resemnarii, fatalismului, defetismului etc. etc. Nu mai trebuie sa subliniez ca aceste interpretari distorsioneaza\/tradeaza spiritul capodoperei, nici faptul ca ele sunt contraproductive \u00een plan formativ privind noile generatii &#8230;\u201c<br \/>\nSa amintesc totusi, ca pe un punct culminant al frustrarilor ce si-au gasit salas si canal defulatoriu \u00een \u201eMiorita\u201c, o ancheta din \u201eApostrof\u201c aparuta \u00een august 1998. \u00centrebarea-capcana si provocatoare a acelei anchete era urmatoarea: \u201e\u00cen Rom\u00e2nia sunt tinute la mare cinste \u00abMiorita\u00bb si \u00abMesterul Manole\u00bb. Considerati ca aceste creatii sunt reprezentative pentru psihologia actuala a poporului rom\u00e2n? Ce ati face daca ati fi \u00een locul ciobanului din \u00abMiorita\u00bb? Ce ati face daca ati fi \u00een locul mesterului Manole? Ce ati face daca ati fi \u00een locul Anei lui Manole?\u201c Primul lucru ce batea la ochi era numarul mare al Anelor care sareau p\u00e2na la g\u00e2t \u00een capcana revistei raspunz\u00e2nd tentantelor \u00eentrebari. Din raspunsurile suratelor Anei din balada reiesea cu claritate o singura concluzie, formulata ca atare: \u201eMiorita\u201c si \u201eMesterul Manole\u201c, rezuma o distinsa poeta, sunt \u201emituri carpato-dunarene crude, care au la baza o g\u00e2ndire primitiva\u201c, ridica la rang de simbol reprezentativ un erou care, \u201edesi fusese prevenit, nu lupta, nu actioneaza, lasa lucrurile sa mearga de la sine \u00eentr-o totala pasivitate. Un popor care naste asemenea oameni, este un popor vulnerabil, lipsit de instinctul de aparare. Mesajul \u00abMioritei\u00bb s-a dovedit catastrofal pentru poporul rom\u00e2n las\u00e2ndu-ne dezarmati \u00een fata tuturor primejdiilor.\u201c Cu alte cuvinte, comentam atunci bizara concluzie din ancheta revistei, \u201eDe ce nu da cu b\u00e2ta ciobanul mioritic?!\u201c, not\u00e2nd ca sub aceasta \u201einterpretare\u201c militanta si viziune catastrofica mesajul Mioritei n-are cum fi dec\u00e2t unul suicidar: potrivit lui ar trebui sa constatam la poporul rom\u00e2n, statistic vorbind, un foarte ridicat procent de sinucigasi. Latura pernicioasa a acestor mituri consta, deci, \u00een factura lor demobilizatoare, \u00een \u201eMiorita\u201c, si \u00een cultivarea unor instincte criminale, \u00een \u201eMesterul Manole\u201c. Din pacate, vr\u00e2nd probabil sa-si protejeze colaboratorii de ridicol, Marta Petreu n-a str\u00e2ns \u00eentre copertile unei carti raspunsurile edificatoare din aceasta ancheta: edificatoare pentru participanti, deveniti procurori \u00eentr-un proces public de \u00eenfierare a unui ciobanas mol\u00e2u si defetist si a unui arhitect cinic si criminal. \u00censa lucrurile nu se opresc la ridicol. Aceasta \u201eviziune\u201c despre cele doua capodopere a fost, cum constata si Ion Lazu, oficializata, omologata si propagata de manualele scolare.<br \/>\nNu trece zi de la Dumnezeu fara ca un ziar sau altul sa puna sub blam si ridicol \u201espatiul mioritic\u201c si \u201eplaiul mioritic\u201c unde pasivitatea e suverana si totul trage sa moara. Au contribuit probabil la penibila vulgarizare si degradare a \u201emesajului\u201c celor doua capodopere si autoritatea spuselor unui Cioran despre \u201eblestemul\u201c mioritic, dar si poeticul \u201eboicot al istoriei\u201c descoperit de imaginatia lui Lucian Blaga, acel \u201eboicot\u201c ce-a st\u00e2rnit si iritata nedumerire a unui Marin Preda. Bazat pe o ideologie culpabilizanta si resentimentara, verdictul asupra \u201eMioritei\u201c ca mit al resemnarii si defetismului este obtuz, suprapus si paralel cu continutul baladei. Frumusetea capodoperei provine si din contrastul puternic dintre mediul din care vine, spatiul pastoresc, si mesajul ei lansat de eroul liric al capodoperei. Caci, pe de o parte, o sageata ucigasa v\u00e2j\u00e2ie mereu prin aerul basmului rom\u00e2nesc. Nici \u201eMiorita\u201c n-a cobor\u00e2t dintre stele (ram\u00e2ne edificatoare \u00een aceasta privinta o carte uitata a lui Mihai Pelin: \u201eMiorita nu s-a nascut l\u00e2nga stele\u201c) si n-a pascut prin pasunile Raiului: mediul pastoral rom\u00e2nesc este brazdat de crime, omoruri, s\u00e2nge. Unul din motoarele acestei agresivitati latente, difuze si activata \u00een explozii s\u00e2ngeroase este prea omeneasca si inepuizabila invidie: deseori \u2013 daca nu totdeauna \u2013 \u00een basmul povestea sau legenda rom\u00e2neasca doi se aduna ca sa-l omoare pe al treilea. De la \u201eMiorita\u201c la \u201ePr\u00e2slea cel voinic si merele de aur\u201c, prietenii, asociatii, camarazii si fratii asociati \u00eentr-o \u00eentreprindere comuna se omoara \u00eentre ei&#8230;<br \/>\nCe se \u201e\u00eent\u00e2mpla\u201c, pe de alta parte, \u00een \u201eMiorita\u201c? Nu se \u201e\u00eent\u00e2mpla\u201c nimic \u2013 ne spune \u00eentr-o analiza plina de subtilitati neobservate de altii Ion Lazu. Continutul acestei creatii plasate \u00eentr-un spatiu pastoresc at\u00e2t de agitat si s\u00e2ngeros nu este scenariul unei crime cu urmarirea, prinderea si pedepsirea faptasilor (ca \u00een \u201eBaltagul\u201c), ci \u201emonologul dialogat\u201c al unui ins ce ajunge sa-si presimta moartea si conditia de muritor. La o lectura adecvata, e vadit ca \u201eceea ce face geniul acestei balade este anume faptul ca naratorul extraordinarei experiente existentiale este \u00eensusi ciobanelul\u201c, cu expresia memorabila a lui Ion Lazu, \u201eun suflet ne\u00eenceput\u201c, care se trezeste si afla ca e vulnerabil. El preia pe cont propriu o neliniste a naturii naturale si o trece prin toate treptele acutizante ale propriei constiinte: de la seninatate la panica si de la spaima p\u00e2na la pierderea sentimentului securitatii. \u201ePornind de la o \u00abparere\u00bb (nalucire), iar nu de la o amenintare efectiva \u2013 scrie Ion Lazu \u2013 aceasta revelatie \u00eei cutremura din temelii \u00eentreaga alcatuire sufleteasca, are loc o reasezare radicala a tuturor reprezentarilor sale de viata. Din acest moment \u00een sufletul junelui ceva a murit pentru totdeauna si anume sentimentul ca \u00abtotul e bine\u00bb, ca \u00abmie nu mi se poate \u00eent\u00e2mpla nimic rau\u00bb. Acest sentiment de securitate, prelungit oric\u00e2t de mult, are o scadenta, va fi brusc \u00eenlocuit de alt sentiment\u201c, ajung\u00e2nd la o \u201epierdere de sine, anume moartea inocentului\u201c si la dizolvarea \u201esufletului ne\u00eenceput\u201c. E o moarte echivalenta cu o trezire. Miorita semnifica abolirea unui mit, mitul inocentei si o schimbare de statut ontologic: alungarea din Rai si caderea \u00een lume, lucruri ce n-au nicio legatura cu pretinsa resemnare si cu \u00eenchipuitul \u201edefetism\u201c, dar cu, potrivit lui Edgar Papu, o \u201edezalienare\u201c a mortii. Nunta \u00een cer, stilizata pastoral, are o functie compensatorie. \u00cen concluzie, spune si Ion Lazu, \u201eMiorita\u201c nu este \u201eun protest \u00eempotriva mortii premature, nedrepte\u201c, cum scrie \u00een manual, ci un rit de trecere si \u201ecea mai stralucita convertire a spaimei de moarte, un desc\u00e2ntec de alungat spaima mortii.\u201c<br \/>\nE \u00eensa putin probabil ca procurorii \u201eMioritei\u201c se vor lasa corupti de prea frumoasa analiza a lui Ion Lazu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eMiorita \u2013 o ipostaza de lucru\u201c \u00eesi intituleaza Ion Lazu, cu modestie dar si cu precautie, un studiu temeinic dedicat cunoscutei balade \u00een versiunea prelucrata de Alecsandri. Avem de-a face cu o revizuire spectaculoasa si cu o reabilitare a \u201emitului mioritic\u201c. De ce \u201ereabilitare\u201c? Pentru ca rareori o creatie de frumusetea si semnificatia acesteia s-a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-reabilitare-%e2%80%9emiorita%e2%80%9c\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">O reabilitare: \u201eMiorita\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-5220","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":2927,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5220","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5220"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5220\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5220"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5220"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5220"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}