{"id":5215,"date":"2010-11-11T08:53:26","date_gmt":"2010-11-11T06:53:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5215"},"modified":"2015-01-15T17:18:16","modified_gmt":"2015-01-15T15:18:16","slug":"fantomele-din-carpati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fantomele-din-carpati\/","title":{"rendered":"Fantomele din Carpa\u0163i"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>In politica rom\u00e2neasca, ardelenii, cu foarte putine exceptii, au fost buni la ei acasa, dar nu si in Vechiul Regat unde, istetimea si smecheria de o anumita factura \u2013 \u201eprecum portarii hotelurilor levantine\u201c, cum ii caracteriza odinioara Camil Petrescu pe politicienii din sud \u2013 , intra obligatoriu in fisa postului. Mai mult, chiar si nume mari, un Iuliu Maniu, de pilda, s-au adaptat foarte greu, au fost incomparabil mai eficienti in opozitie dec\u00e2t la putere. Dar si c\u00e2nd reusesc sa deprinda obiceiurile locului, ardelenii sunt catastrofali. Mai e nevoie de exemple? In acesti ultimi ani, au venit spre Capitala, urcati pe valul unor partide, mai ales activisti mediocri, din specia aparte creata in laboratoarele politicii ceausiste. Ei nu sunt nici ardeleni, nici olteni, moldoveni sau munteni, ci activisti lipsiti de opinii, mediocritati absolute, fara cultura si, uneori, chiar si fara etnie. <\/strong><\/em><\/p>\n<p>Adica adevarati oameni noi, aparuti dupa ce au decedat dictatorii si regimul care i-a imaginat. Pentru ei nu exista ceea ce se cheama interes national, cultura, invatam\u00e2nt, ci numai interese de grup. \u201ePartidul nu este o scoala pentru doamne&#8230; Un ticalos poate sa fie exact omul de care avem nevoie tocmai pentru ca e ticalos\u201c, spunea Lenin. Si istoria a dovedit cu prisosinta ca activistii iesiti din mantaua lui au fost la inaltimea acestui ideal. Ceea ce faceau comunistii rusi odinioara, exerseaza cu succes si urmasii lor anticomunisti de azi: \u201eSe vor pastra doar c\u00e2teva zeci de artisti la Moscova si la Petrograd ca sa dea spectacole (ca dansatori si c\u00e2ntareti) pe baza de autofinantare, in fata clasei muncitoare\u201c, ordonase Lenin constient ca, in masura in care nivelul intelectual al maselor va fi tot mai scazut, acestea vor putea fi cu at\u00e2t mai usor de manipulat. Si aici, activistii de azi, au stiut ce masuri sa ia. Legea Educatiei \u2013 recent contestata \u2013, era un asemenea model de cinism. A duce un lucru la bun sf\u00e2rsit, a avea memorie, a te tine de cuv\u00e2nt, a respecta spiritul, inteligenta si alte asemenea \u201eamanunte\u201c, aici, pe D\u00e2mbovita, pot st\u00e2rni r\u00e2sul, dar nu si vreo remuscare. Acum, pe l\u00e2nga calitatile mai sus pomenite, care nu sunt obligatorii, se cere obligatoriu supunere totala, neconditionata. Mai mult, pentru a te numi \u201eom politic\u201c, nici glasul articulat nu este neaparat necesar: trebuie doar sa te uiti la degetul \u201esefului\u201c, al dirijorului, care iti arata, de cele mai multe ori, doar doua directii: in sus si in jos. Pentru sau contra, at\u00e2ta tot. Caci nu e treaba lor sa g\u00e2ndeasca si sa-si deruteze adversarii si prietenii, asa cum s-a int\u00e2mplat nu demult cu Legea educatiei. La un moment dat, am avut certitudinea ca p\u00e2na si ungurii, partea cea mai delicata a \u201emajoritatii toxice\u201c \u2013 cum a numit tocmai seful ei, presedintele Basescu, actualul \u201earc guvernamental\u201c \u2013, au deprins foarte bine obiceiurile locului astfel ca, se stie, au c\u00e2stigat cam tot ce si-au dorit: inscriptii bilingve, justitie in limba maghiara, monumentul generalilor din Arad, parlamentari, ministri, ba chiar si omul numarul 2 din guvern. Ca sa nu mai amintim de scoli si facultati in limba materna, de teatre si de prefecti in judetele prin care, p\u00e2na atunci, n-a calcat picior de maghiar. Mai mult, Tinutul Secuiesc, nerecunoscut cu toata gura in acte, exista si functioneaza ca o entitate de sine statatoare, un fel de mini-bantustan ridicol intr-o Europa fara hotare. Am avut si am foarte multi colegi si prieteni unguri, cultura si civilizatia lor imi sunt familiare si, in sinea mea, eram bucuros ca toate aceste semne de normalitate vor pune, in sf\u00e2rsit, capat stravechilor neintelegeri. Mai ales ca, exemplul franco-german, at\u00e2t de viu si de convingator, este mereu evocat. De vreo doi ani, chiar ministrul Culturii din Guvernul Rom\u00e2niei este de etnie maghiara, dupa cum tot maghiar este si directorul general al Radioului national. Nu am nici o indoiala ca acestia sunt, sau ar putea fi mai buni dec\u00e2t predecesorii lor, dar asa cum vad eu lucrurile, nici unul dintre ei nu ar fi trebuit sa accepte aceste functii, din respect pentru cultura rom\u00e2na.<\/p>\n<p>(urmare din pagina 1)<br \/>\nCaci sunt gesturi care nu se fac si legile nescrise ale politetei si ale bunei-credinte ar trebui sa functioneze mai cu seama in mediul politic. Dar udemeristii si-au dat seama ca au alaturi, in \u201earcul guvernamental\u201c, niste oameni slabi, inconstienti, fara priceperea necesara, dispusi sa v\u00e2nda orice contra unor voturi. Guvernul Boc este partenerul ideal. Pentru U.D.M.R., a reforma inseamna a primi ceea ce vor ei, iar recenta Lege a Educatiei, pe care acest guvern a dorit sa si-o asume, este model de lege antinationala, o crima impotriva poporului rom\u00e2n si ea ar fi pus sub semnul intrebarii viitorul lui. Caci calitatea invatam\u00e2ntului de azi ne spune cum va arata poporul nostru peste niste ani. Mai ales ca, tocmai in aceste zile, inca 4000 de elevi au ramas fara burse. O imensa rusine pentru actuala majoritate. P\u00e2na aici s-a ajuns? In sf\u00e2rsit, Legea Educatiei, in formula care a fost deocamdata respinsa de Curtea Constitutionala, poate anticipa si temperatura relatiilor interetnice in anii ce vor veni. At\u00e2ta timp c\u00e2t coalitia va depinde de voturile maghiarilor, santajul va continua. Unii se chinuie sa traiasca in Europa, sa se obisnuiasca pe c\u00e2t posibil cu obiceiurile si legile ei, altii nu se pot desprinde de aerele imperiale de acum un secol. Se joaca la cacealma arunc\u00e2nd pe masa lozincile cele mai la moda: reforma, modernizare, progres. De la \u201eimportarea manualelor\u201c de istorie si geografie, la invatarea limbii rom\u00e2ne, singura limba oficiala, ca limba straina, la tentativa de scindare, pe criterii etnice, a Universitatii Babes\u2013Bolyai, este un drum clar pe care, sub drapelul reformei, liderii maghiari merg cu pasi foarte repezi spre separarea totala. Si Guvernul Boc este un partener ideal. Sigur, multi ii viseaza caderea, demisia, orice, numai sa nu-si mai experimenteze ignoranta si rautatea pe acest popor. Din pacate, Boc este doar un banal pseudonim, cum ar putea fi si altele. Iar apoi, pe D\u00e2mbovita nici un vis frumos nu se poate implini. In ceea ce ma priveste, sunt convins ca daca nici alegerile din 2012 nu ne vor scapa de el, si e posibil sa fie asa, atunci minunea s-ar putea int\u00e2mpla la 21 decembrie 2012, daca sf\u00e2rsitul lumii, potrivit calendarului maya, va avea loc. Daca nu, nu!, vorba lui Ivan Ivanovici din bancul, celebru odinioara, din seria cu Radio Erevan. (Tovarase Comandant, daca va fi sa mor in Marele Razboi pentru Apararea Patriei, va rog sa ma inscrieti in gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice. Daca nu, nu!). Important ar fi ca Rom\u00e2nia sa supravietuiasca p\u00e2na atunci. Teroarea foamei, a mizeriei, cozile umilitoare la pomenile \u201eeuropene\u201c, instinctul de supravietuire, instabilitatea si nesiguranta locului de munca, somajul si lipsa de speranta datorate acestei \u201emajoritati toxice\u201c vor crea rani care vor fi, poate, resimtite inca zeci de ani. In toate acestea, frica joaca un rol decisiv. Intr-o zi se va dovedi, la fel ca in cazul predecesorilor politicienilor de azi, ca vina este a noastra. Ca ne este frica de ei. Ceausescu a disparut intr-o dupa-amiaza, desi un sfert de veac stap\u00e2nise totul cu autoritate. Urmasii lui care nu au facut absolut nimic pentru tara, au readus in Rom\u00e2nia mizeria din \u201889, dar si frica de atunci. Doar at\u00e2t le reuseste. Si sa desparta omul de scoala, de carte. Numai ca astazi, fantomele si miturile au o viata mai scurta. Chiar si in lumea animala. Iata, am citit o sumedenie de lucruri despre Chupacabra, fantoma care bea s\u00e2ngele animalelor in Mexic si in Puerto Rico. Cercetatorul Barry Connor de la Universitatea Michigan a descoperit ca fantoma respectiva, fiara care teroriza lumea, nu era dec\u00e2t o potaie r\u00e2ioasa, infestata cu o r\u00e2ie aparte care-i intretinea mirosul inspaim\u00e2ntator. Se ocupa de oi si de capre pentru ca nu era in stare sa alerge si sa atace si alte animale. Asa se face ca vr\u00e2nd, nevr\u00e2nd, vine o zi in care chupacabrele isi tradeaza misterul. Ciudat mi se pare faptul ca, desi cunoastem adevarul despre aceste fiinte de la noi, ele, totusi, ne mai sperie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In politica rom\u00e2neasca, ardelenii, cu foarte putine exceptii, au fost buni la ei acasa, dar nu si in Vechiul Regat unde, istetimea si smecheria de o anumita factura \u2013 \u201eprecum portarii hotelurilor levantine\u201c, cum ii caracteriza odinioara Camil Petrescu pe politicienii din sud \u2013 , intra obligatoriu in fisa postului. Mai mult, chiar si nume&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fantomele-din-carpati\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Fantomele din Carpa\u0163i<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[3889,3886,4,3888,3887,1928],"class_list":["post-5215","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-activisti","tag-ardeleni","tag-editorial","tag-mediocritate","tag-politica-ceausista","tag-politica-romaneasca"],"views":2729,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5215","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5215"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5215\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5215"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5215"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5215"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}