{"id":5199,"date":"2010-11-04T13:32:29","date_gmt":"2010-11-04T11:32:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5199"},"modified":"2010-11-04T13:33:33","modified_gmt":"2010-11-04T11:33:33","slug":"cerbul-din-cadillac-sau-la-vremuri-noi-povesti-noi-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cerbul-din-cadillac-sau-la-vremuri-noi-povesti-noi-ii\/","title":{"rendered":"Cerbul din Cadillac sau  La vremuri noi, povesti noi (II)"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Legendele contemporane (sau urbane) raspund unor\u00a0 necesitati stringente ale omului societatii contemporane. Ele sunt raspunsuri metaforice la marile frici si anxietati ale omului zilelor noastre. Ele atrag atentia asupra pericolelor care \u00eel (ne) p\u00e2ndesc, educa, \u00eenvata, usureaza impactul cu noile tehnologii si comportamentele induse de acestea. Asemanator cu exempla medievale, ele dau o forma concreta nelinistilor omului societatii moderne si post-moderne generate de violenta, alienare, epidemii, agresiuni, discriminari etc. <\/strong><\/em><\/p>\n<p>Public\u00e2nd, \u00een limba rom\u00e2na, colectia sa de legende urbane, Constantin Eretescu \u00eemplineste numai pe jumatate previziunea lui Jan Harold Brunvand, dupa care ar fi venit timpul ca acest tip de naratiuni sa fie, \u00een sf\u00e2rsit, culese si studiate si \u00een Rom\u00e2nia. Pe jumatate, pentru ca istorioarele adunate de folcloristul de origine rom\u00e2na provin de la studentii lui americani, americani get-beget sau stabiliti de cur\u00e2nd pe pam\u00e2ntul primitor al Americii, si sunt hranite de realitatile, de modul de viata specific societatii industriale si post-industriale, urbanizate si \u00eenalt tehnologizate din, mai ales, America de Nord. Ca multe dintre ele trec, nebagate \u00een seama, pe la urechile sau prin fata ochilor nostri, \u00een fiecare zi, \u00een Rom\u00e2nia de azi, nu e foarte greu sa probam. Am aratat \u00eentr-o alta \u00eemprejurare ca aceasta se poate datora si faptului ca \u00een Rom\u00e2nia, ca si \u00een alte arii culturale ale lumii de astazi, traditia, folclorul traditional sunt \u00eenca vii si viguroase, oferind teme de cercetare pline de actualitate, cum observa si C. Eretescu \u00een articolul din 2001: \u201e\u00cen ciuda unei incontestabile originalitati, legendele urbane sunt relativ putin cunoscute printre specialistii din tarile cu o cultura traditionala puternica si \u00eenca vie. Ei tind se priveasca aceste materiale cu oarecare dispret si sa le considere lipsite de interes\u201c1 . Pe de o parte. Pe de alta, este posibil ca problemele, &#8216;fricile&#8217;, &#8216;temerile&#8217;, &#8216;anxietatile&#8217;, &#8216;amenintarile&#8217; cu care se confrunta societatea occidentala super-tehnologizata, post-industriala si post-moderna nu se regasesc ca atare \u00een societatile post-comuniste central sau est-europene. Nu \u00een sensul ca SIDA, vizitele extraterestrilor, rapirile de persoane, furtul de organe pentru transplant ar lipsi din aceasta parte a lumii, ci \u00een sensul ca mai presante sunt lipsurile materiale, grija zilei de m\u00e2ine, nesiguranta pastrarii \u00een banci a micilor economii, coruptia clasei politice. Generale, av\u00e2nd un caracter de masa, tin\u00e2nd, cum se zice, prima pagina a ziarelor si capul de afis al emisiunilor de stiri, traumele vietii de zi cu zi a fiecarui individ &#8216;normal&#8217; au mai putine sanse de a se transforma, aici, \u00een &#8216;povesti ale unui prieten al prietenului&#8217;, \u00eent\u00e2mplari demne de povestit, iesite din comun, capabile nu doar de a informa ci si de a instrui, avertiza, forma.<br \/>\nMi se pare foarte graitor faptul ca o tema &#8216;clasica&#8217; a legendei contemporane americane sau occidentale (\u201eun soarece \u00een pizza\u201c sau \u201esandviciul cu soarece prajit\u201c) apare ca o stire de presa, reluata ca atare de mai multe ziare, despre \u2026 un soarece \u00een p\u00e2ine!2 , sau si mai socant ca un \u201esoarece mort \u00eentr-o cutie de mustar\u201c. Numeroasele povesti americane\/vest-europene cu aceasta tema sunt clasate \u00een categoria \u201eFood and Restaurant Stories\u201c sau \u00een categoria legendelor anti-corporatiste ori despre produse alimentare periculoase. Ele atrag atentia consumatorilor asupra pericolelor care \u00eei p\u00e2ndesc c\u00e2nd le consuma si apar ca o reactie la alimentele de consum preparate si v\u00e2ndute de marile corporatii (MacDonald&#8217;s, Kentucky Fried Chicken, Pizza Hut etc.), rasp\u00e2ndite de acum \u00een \u00eentreaga lume, servind aceleasi produse, cu acelasi gust, \u00een aceleasi ambalaje, de catre lucratori \u00eembracati \u00een aceleasi uniforme etc. Uniformizarea si depersonalizarea serviciilor si, \u00een ultima instanta, a hranei, parte a culturii locale, sunt tintele acestor legende urbane. O varianta \u00een culegerea lui C. Eretescu, sub titlul \u201eKFC\u201c : \u201eFemeia asta era grozav de flam\u00e2nda, asa ca se duse la un Kentucky Fried Chicken. Comanda direct din masina, primi pachetul pe fereastra si se apuca sa \u00eenfulece chiar acolo, pe \u00eentuneric, fara sa se uite la m\u00e2ncare. I se paru ca o bucata avea un gust neobisnuit, dar nu se g\u00e2ndi prea mult la asta. C\u00e2nd o masina aprinse farurile \u00een spatele ei, se uita mai atent si-si dadu seama ca m\u00e2nca un sobolan prajit. (Eun-Ha P.)\u201c3 . Dar pentru consumatorii est-europeni, prezenta restaurantelor fast-food si cinematografele\u00a0 drive-in a fost un semn al westernizarii, al modernizarii, al intrarii \u00een r\u00e2ndul lumii. Nu exista, deci, nici un motiv, deocamdata, de a blama asemenea institutii si forme de cultura si de viata urbana4 . soarecele din p\u00e2inea de la Timisoara face obiectul unei stiri de presa, si este greu sa apreciem sansa \u201eevenimentului\u201c real, documentat, sustinut chiar cu o fotografie color, de a intra \u00eentr-o structura narativa, de a deveni o \u201efriend of a friend tale \u2013 FOAFTale\u201c.<br \/>\nSau, cine stie, poate ca daca s-ar acorda fenomenului mai multa atentie, am putea culege, nu peste mult timp o astfel de povestire, auzita de la un prieten al prietenului, \u00eencapsulata \u00eentr-o forma narativa care sa-i confirme apartenenta categoriala si sa-i confere statutul de varianta\u00a0 de legenda contemporana si nu de simpla stire de presa. Ar fi, poate, momentul sa repetam experimentul plin de succes al colegilor americani si vest-europeni si sa cerem studentilor nostri, elevilor din clasele mai mari de liceu, prietenilor sa ne trimita, la o adresa de e-mail, astfel de \u201epovesti\u201c, auzite sau citite, comunicate \u00een familie, la birou, \u00een pauza de cafea, \u00een mediul scolar sau universitar.<br \/>\nDin corpusul astfel rezultat s-ar putea trage si c\u00e2teva concluzii cu privire la natura \u00eensasi a respectivelor naratiuni care au fost numite, din perspectiva temporala, legende contemporane, sau, din perspectiva spatiala ori socio-culturala,\u00a0 legende urbane, desi s-a convenit ca \u201eaceste legende nu sunt \u00eentotdeauna urbane, adesea sunt transmise \u00een zone suburbane si vorbesc despre viata din suburbii, alteori referindu-se la ariile rurale sau la micile orase\u201c, dupa cum \u201enu sunt \u00eentotdeauna nici contemporane, \u00een sensul de a fi gasite numai \u00een ultima parte a sec. al XX-lea. Texte transmise azi pot fi urmarite cu secole \u00een urma (&#8230;), dar c\u00e2nd sunt spuse, ele se refera categoric la evenimente contemporane\u201c5<br \/>\nTermenul &#8216;legenda&#8217; trebuie luat \u00een sensul larg de &#8216;naratiune&#8217;, de proiectie epica a unui episod, a unei \u00eent\u00e2mplari, petrecute, cu adevarat sau nu, cuiva, persoana data ca reala, dar neidentificabila, pe fundalul realitatilor proprii societatii contemporane, actuale, tehnologice, de consum, industriale sau post-industriale.<br \/>\nSpecie \u201ecameleonica\u201c, legenda contemporana se cere a fi definita situational, \u00eenc\u00e2t \u00eentrebarea care se pune nu se refera la \u201ece este legenda contemporana\u201c, ci \u201ec\u00e2nd (o naratiune) este legenda contemporana\u201c (Bill Ellis6 ), adica \u00een ce \u00eemprejurari o \u00eent\u00e2mplare reala sau data ca reala devine \u201epoveste\u201c, respectiv legenda contemporana. Asa \u00eenc\u00e2t, atunci c\u00e2nd se afirma ca \u201elegenda contemporana\u00a0 reprezinta o \u00eencercare de a folosi teme traditionale \u00eentr-un context post-industrial\u201c, ca ea \u201e\u00eemprumuta teme traditionale, plas\u00e2ndu-le \u00een contexte actuale\u201c7\u00a0 si, mai departe ca \u201elegendele contemporane se bazeaza pe teme traditionale, pe care le plaseaza \u00een contexte materiale si morale noi\u201c8\u00a0 se asaza alaturi doi termeni esentiali pentru \u00eentelegerea categoriei \u00een discutie \u2013 traditia si prezentul -, dar, mai ales, se subliniaza dubla ei dependenta de context.<br \/>\nRezulta de aici ca spatiul de generare, sursa genetica a naratiunilor populare de acest fel se afla \u00een \u201estructura sociala\u201c, identificabila, \u00een ultima instanta, cu \u201econtextul cultural\u201c (\u201econtext of culture\u201c, \u00een termenii lui B. Malinowski) sau \u201econtextul genetic\u201c, definit de Pavel Ruxandoiu, pentru formulele paremiologice, drept \u201econtextul \u00een care proverbul a fost enuntat pentru prima oara\u201c. El este compus din reteaua ampla a relatiilor sociale (bogati-saraci, personalitati-oameni comuni, paturi\/clase suprapuse-paturi\/clase supuse), demografice (barbati-femei, albi-negri, majoritari-minoritari, localnici-straini etc.), institutionale (scoala, familie, biserica, birou, loc de munca) caracteristice epocii contemporane. Interpretul creator selecteaza, conform \u201eimperativelor personale\u201c (personalitate, date biografice, psihice, starea de moment) si transmite grupului (audientei), \u00een \u201edinamica performarii\u201c, acele elemente care fac obiectul legendei contemporane, concretizata \u00een \u201econtinutul narativ\u201c.<br \/>\nCam acelasi \u201econtinut narativ\u201c au povestirile cuprinse in volumul \u201eCerbul din Cadillac\u201c (2010) si aceleasi surse : studentii de la cursul de folclor al lui C. Eretescu de la Rhode Island School of Design din Providence, S. U. A., al caror prenume\u00a0 este consemnat in josul fiecarei povestiri \u2013 William W., Linda S. W, Christofer T. H. Etc., etc., uneori doar initialele (E. Z.), sau, acolo unde numele \u201einformatorului\u201c nu-i este cunsocut se marcheaza cu un semn de \u00eentrebare s?t. Nicio informatie despre v\u00e2rsta, loc, provenienta \u2013 ceea ce este justificat \u00een cazul acestei specii \u201ecameleonice\u201c, provenita \u00eentotdeauna de la \u201eun prieten al prietenului meu\u201c. Sigur ca ele apartin \u201eoraselor lumii de azi\u201c, \u201einformatorii\u201c, \u201ecolportorii\u201c, \u201edetinatorii\u201c si \u201etransmitatorii\u201c lor av\u00e2nd o identitate, dar care nu intereseaza asa de mult ca \u00een cazul speciilor \u201eclasice\u201c ale folclorului traditional. \u00centre acestia si cititori, C. Eretescu joaca rolul de \u201einterfata\u201c \u2013 el le culege, le selecteaza, le ordoneaza, le traduce \u00een limba rom\u00e2na, le da spre publicare si le pune la \u00eendem\u00e2na cititorului rom\u00e2n de la anul 2010. Greu de urmarit \u201efeed-back\u201c-ul\u2026<br \/>\nPoate doar c\u00e2nd se va face o culegere de legende contemporane \u00een spatiul rom\u00e2nesc si c\u00e2nd, cine stie, la finele unei astfel de naratiuni vom gasi indicatia \u2013 \u201ecitita \u00een cartea \u201eCerbul din Cadillac\u201c de Constantin Eretescu. Welcome to the World of Contemporary Legend!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Legendele contemporane (sau urbane) raspund unor\u00a0 necesitati stringente ale omului societatii contemporane. Ele sunt raspunsuri metaforice la marile frici si anxietati ale omului zilelor noastre. Ele atrag atentia asupra pericolelor care \u00eel (ne) p\u00e2ndesc, educa, \u00eenvata, usureaza impactul cu noile tehnologii si comportamentele induse de acestea. Asemanator cu exempla medievale, ele dau o forma concreta&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cerbul-din-cadillac-sau-la-vremuri-noi-povesti-noi-ii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cerbul din Cadillac sau  La vremuri noi, povesti noi (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[3880,3882,3881,3878,3879],"class_list":["post-5199","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-alienare","tag-constantin-eretescu","tag-legende-urbane","tag-omul-contemporan","tag-societatea-post-moderna"],"views":2087,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5199","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5199"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5199\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5199"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5199"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5199"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}