{"id":5188,"date":"2010-11-04T13:25:18","date_gmt":"2010-11-04T11:25:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5188"},"modified":"2010-11-04T13:26:34","modified_gmt":"2010-11-04T11:26:34","slug":"peisaj-bucolic-cu-disidenti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/peisaj-bucolic-cu-disidenti\/","title":{"rendered":"Peisaj bucolic cu disidenti"},"content":{"rendered":"


\nRom\u00e2nia din aceasta toamna are probleme mult mai grave si mai presante dec\u00e2t dezgroparea povestii, fiindca a sf\u00e2rsit prin a fi o poveste, daca nu chiar un basm de adormit copiii, disidentei rom\u00e2nesti. A fost \u00eensa suficient ca o incredibila laureata a Premiului Nobel pentru literatura (si totusi!) sa dea o fuga \u00een tara de origine si un poet stimabil cu numerosi admiratori si prieteni sa-si publice dosarul de Securitate pentru ca \u00eentrebarile despre cine a fost sau nu disident, cu voie sau fara voie, cu sau fara pact cu diavolul, sa rabufneasca cu prospetimea anilor de \u00eenceput a rafuielii cu trecutul.<\/strong><\/em><\/p>\n

Daca am \u00eenteles bine, dupa parerea incredibilei laureate, cu c\u00e2teva mici, cunoscute si respectabile exceptii, intelectualii rom\u00e2ni, scriitorii \u00een particular s-ar fi acomodat de bine, de rau cu odiosul sistem si, \u00een ciuda cenzurii, a supravegherii si a frustrarilor nici n-ar fi dus-o at\u00e2t de rau cum se mai povesteste. Ceea ce, spre indignarea virginala a unora si dezamagirea tinerilor condeieri de azi ce se aventureaza \u00een evocarea tenebroasa a realitatilor socialiste pe care nu le-au trait, nu e departe de adevar. Ar fi fost si cazul ei p\u00e2na ce s-a hotar\u00e2t sa emigreze cu Premiul Uniunii Tineretului Comunist \u00een valiza si a putut, \u00een sf\u00e2rsit, sa-si strige revolta \u00een scris \u00een limba materna, germana, ceea ce explica probabil printre alte misterioase criterii politice ale juriului si acordarea premiului. Disidentii autentici, ar mai fi spus sau ar fi lasat sa se \u00eenteleaga, ar fi trebuit sa plece \u00eentr-un fel sau altul din tara si sa profite de libertatea de a spune adevarul. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu poetul stimabil care a spus adevarul la Vocea Americii.
\n\u00cen ceea ce ma priveste, si daca aceasta marturisire t\u00e2rzie are vreo pertinenta \u00een ambiguitatea \u00een care se complac si din care trag foloase substantiale de douazeci de ani disidentii atitrati carora nu li s-a dat pasaport pentru a emigra, n-au avut curajul, puterea sau nebunia de a-si lua lumea-n cap fara sa stie ce-i asteapta, am ratat sansa de a fi pensionar al Europei Libere din motivul pentru unii greu de \u00eenteles de a-mi proteja familia ramasa \u00een tara. Daca \u201eam fugit\u201c \u2013 de fapt, n-am fugit, am refuzat sa ma mai re\u00eentorc \u2013, n-am fugit revendicind statutul de \u201edisident\u201c, pentru ca n-am fost si nu mi-ar fi trecut cu niciun chip prin cap ca treizeci de ani mai t\u00e2rziu, luat de ultimul val ritualic al repozitionarii morale \u00een raport cu trecutul, as fi putut sa revendic aceasta postura de rezistent agitat al sistemului comunist. Am pus capat pur si simplu unui amestec sufocant de revolta si de complicitate \u00een sens de victima si de participant refractar la un sistem. Reamintesc, pentru marunta istorie a breslelor scriitorilor, cineastilor si jurnalistilor, pentru ca \u00een cea mare si-au facut de mult loc altii, ca \u00een 1977 a trebuit sa rescriu 1500 de metri din scenariul filmului terminat \u201eFilip cel Bun\u201c. Am \u00eenceput sa albesc dupa ce, un an de zile, \u00een 1979, am rescris la cererea cenzurii mai mult de jumatate din primul volum al romanului \u201ePasarela\u201c. Manuscrisul celui de-al doilea volum a disparut dupa ce-am plecat si n-am mai gasit niciodata puterea de a-l rescrie. \u00cen primavara anului 1981, mi s-a respins de catre vicepresedintele de atunci al Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste un scenariu si am fost pentru a doua oara dat afara din cinematografie. Vacanta \u00eenceputa \u00een vara aceluiasi an pentru zece zile \u00een Grecia s-a terminat \u00een martie 1982, c\u00e2nd m-am exilat voluntar \u00een Canada. Re\u00eentoarcerea \u00een tara era prevazuta \u00eentr-o alta viata. La Europa libera am colaborat p\u00e2na \u00een 1986, c\u00e2nd Rom\u00e2nia n-a mai fost pentru mine dec\u00e2t o amintire sf\u00e2sietoare. Ma opresc aici, am povestit mai pe larg si poate mai convingator cum am trait dupa aceea \u00een \u201eRomanul re\u00eentoarcerii\u201c (Libra, 1994).
\nNu sunt singurul care s-a exilat, nu-mi recunosc nici un merit deosebit si \u00een niciun caz nu-i blamez si nu ma cred \u00een niciun fel superior celor care au ramas \u00een tara si au trait p\u00e2na la sf\u00e2rsit agonia socialismului rom\u00e2nesc. Nu vorbesc bine\u00eenteles de cei care si-au lasat \u201eles couilles au vestiaire\u201c si au \u00eempins complicitatea p\u00e2na la prosternare deliranta \u00een fata \u201egeniului Carpatilor\u201c si a sistemului sau, s-au retras \u00eentr-un elitism feciorelnic, altminteri onorabil recompensat de acelasi sistem. Nu vorbesc nici de cei care de douazeci de ani \u00eesi umfla pectoralii cu aerul l\u00e2nced, dar profitabil al unei disidente imaginare si care nu pierd ocazia – s-a si \u00eent\u00e2mplat, de altfel – sa repuna ofensati pe tapet chestiunea o, c\u00e2t de volatila!, a rezistentei prin cultura, a virtutii refugiului \u00een cuvinte, a iubirii de limba si de patrie si chiar, grotesc, \u00een situatia \u00een care anticomunismul visceral i-ar fi \u00eendemnat la gesturi spectaculoase, ceea ce n-a fost cazul, frica de a nu fi asasinati. Bine mersi ramasi \u00een viata si \u00een tara, au fost plimbati prin lume sa \u00eenvete carte si au prosperat \u00een vremurile detestabile ale socialismului cu aceeasi voracitate si nerusinare cu care prospera \u00een vremurile binecuv\u00e2ntate de azi ale capitalismului.
\n\u00cen sf\u00e2rsit, daca am \u00eenteles de asemenea bine din discutiile si comentariile legate de vizita incredibilei laureate si de dosarul publicat de poetul stimabil, traitor ca si mine pe acelasi continent, o singura umbra pateaza peisajul bucolic al disidentilor nostri reali sau imaginari: multi dintre ei ar fi fost de fapt inventati de Securitate cu tot ceea ce a presupus aceasta dubla si deplorabila conditie umana. O realitate sinistra la care, \u00eencremenit \u00een obsesia colonialista a convertirii planetei la valorile sale din ce \u00een ce mai discutabile si mai pernicioase, Occidentul a fost deseori partas. Continua sa fie de altfel.<\/p>\n

(25 octombrie 2010)<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia din aceasta toamna are probleme mult mai grave si mai presante dec\u00e2t dezgroparea povestii, fiindca a sf\u00e2rsit prin a fi o poveste, daca nu chiar un basm de adormit copiii, disidentei rom\u00e2nesti. A fost \u00eensa suficient ca o incredibila laureata a Premiului Nobel pentru literatura (si totusi!) sa dea o fuga \u00een tara de… Cite\u0219te mai mult »Peisaj bucolic cu disidenti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[1184,3874,3875,2224],"class_list":["post-5188","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-anticomunism","tag-breasla-scriitorilor","tag-disidenti","tag-scriitori"],"views":2379,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5188","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5188"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5188\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5188"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5188"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5188"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}