{"id":516,"date":"2009-12-10T12:33:40","date_gmt":"2009-12-10T10:33:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=516"},"modified":"2011-04-10T04:34:10","modified_gmt":"2011-04-10T02:34:10","slug":"un-nou-trend","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-nou-trend\/","title":{"rendered":"Un nou trend?"},"content":{"rendered":"

Hotar\u00e2t lucru, turcul Fazil Say este un original. Pianistica sa, deloc linistita, pare ca nu se concentreaza exclusiv asupra clapelor, ci se exteriorizeaza \u00een fel si chip. Sobrietatea trece pe planul secund.
\nC\u00e2nd m\u00e2na dreapta este ocupata, cea st\u00e2nga evolueaza \u00een aer si deseneaza volute complicate, dubl\u00e2nd sau chiar complet\u00e2nd dirijorul. Evoca expresii, trairi. Nu-l banuiesc de teatralitate. Te face sa simti \u00eempreuna cu el. E un lucru frumos si inspirator, desi atipic. <\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

Mai problematica apare \u00eensa sugerarea ritmurilor, care de multe ori deplaseaza dramatic specificul, stilul lucrarilor. Ma g\u00e2ndesc la populara \u201eF\u00fcr Elise\u201c de Beethoven, oferita ca bis \u00eentr-un concert din Sala Mozarteum, la recentul Festival de la Salzburg. Delicatetii si transparentei scriiturii, Fazil Say \u00eei contrapune miscari ale corpului care amintesc de pop-rock-jazz. \u00centr-un asemenea mod extravagant, punerea \u00een pagina apare total nepotrivita. Mai mult chiar, partenera sa \u00een Sonata \u201eKreutzer\u201c, violonista originara din Republica Moldova, Patricia Kopatchinskaja, i se alatura fara rezerve \u00een hiperbolizarea lecturii. Putem vorbi de o noua moda? Sper ca nu!
\nAsadar, am asistat \u00een orasul lui Mozart la un concert titrat Liszt-Szenen, av\u00e2ndu-i drept solisti pe cei doi, \u00een acompaniamentul Cameratei Salzburg dirijate de Thomas Hengelbrock si cu concursul Corului Balthasar-Neumann, pregatit de Tobias Hiller. Programul a fost inspirat de transcriptiile lui Franz Liszt si Ferruccio Busoni la opusuri de Bach, carora li s-a adaugat o inedita lucrare a elvetianului Frank Martin, \u201ePolyptyque \u2013 Six Images de la Passion du Christ\u201c pentru vioara si doua orchestre de coarde, care se c\u00e2nta \u00eentrepatrunsa cu teme extrase din \u201eCoraluri\u201c bachiene.
\nPrin arta sa, Fazil Say se recomanda ca exponent al unui pronuntat spirit al contrastelor, \u00een care tonurile viguroase se tes cu sonoritati topite \u00een broderii vaporoase, dar pe care le domina net. Ni se \u00eenfatiseaza un Bach scr\u00e2snit (\u201ePreludiu\u201c si \u201eFuga \u00een la minor, BWV 543\u201c, \u201eCiaccona\u201c din \u201ePartita nr. II \u00een re minor, BWV 1004\u201c), derulat cu agilitate virtuoza si patima. \u00cen prima si ultima miscare \u2013 Allegro-urile din Concertul pentru clavecin (pian) si orchestra \u00een re minor, BWV 1052 \u2013 dirijorul abordeaza un tempo infernal \u00een care pianul solist pare dizolvat \u00een orchestra. Este limpede, Fazil Say are o sensibilitate speciala si iata, partea a doua, Adagio, este generatoare de impulsuri launtrice, pe care m\u00e2na st\u00e2nga le exteriorizeaza, le picteaza prin eter, \u00eensotind sunetul. Ca si \u00een Preludiul BWV 543.
\n\u00cen 1973, cu un an \u00eenaintea mortii, lui Frank Martin i s-a comandat de catre dirijorul Edmond de Stoutz si marele Yehudi Menuhin un concert pentru vioara si orchestra de coarde. \u00cen adoratia sa pentru Bach si inspirat de pictura lui Duccio di Buoninsegna din Domul din Siena, compozitorul a creat o serie de episoade reprezent\u00e2nd pagini din \u201ePasiunea dupa Christos\u201c, prefatate fiecare de c\u00e2te un \u201eCoral\u201c al cantorului de la Leipzig. Sunt imagini de la Florii, Cina cea de taina, chipul lui Iuda, gradina Ghetsimani, Judecata de Apoi si Glorificarea lui Iisus. M\u00e2nuite \u00een maniera stravinskiana, viziunile devin sugestive si contrasteaza ascezei si reculegerii bachiene. Doua ansambluri mai mult dec\u00e2t perfecte, Corul Balthasar-Neumann si Camerata Salzburg, au anturat-o pe austera, aici, Patricia Kopatchinkaja.
\nViolonista avea sa se dezlantuie imediat, alaturi de Fazil Say, \u00een \u201eSonata pentru vioara si pian \u00een La Major\u201c, op. 47, celebra \u201eKreutzer\u201c. Fara sa figureze pe afis, programarea lucrarii beethoveniene a fost o surpriza pentru spectatori, fiind anuntata prin fluturasi la intrarea \u00een sala.
\n\u00cenr\u00e2urirea lui Fazil asupra Patriciei este puternica si se percepe. Aproape permanent, vehementa exacerbata a atacurilor vine dintr-o nevroza care refuza claritatea, limpezimea. Puritatea sufera. Lumea contrastelor violente inunda paginile Titanului, \u00een care pianul, totusi, \u00eesi gaseste un sunet mai echilibrat (miscarea secunda, Andante con variazioni). Si din nou, \u00een v\u00e2rtejul tempoului (partea a III-a, Presto ajuns Prestissimo), tonul viorii se altereaza pe alocuri.
\nCa al doilea bis, dupa \u201eF\u00fcr Elise\u201c, un potpuriu de \u201eDansuri rom\u00e2nesti\u201c de Bart\u00f3k a \u00eencheiat o serata frumoasa si contradictorie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Hotar\u00e2t lucru, turcul Fazil Say este un original. Pianistica sa, deloc linistita, pare ca nu se concentreaza exclusiv asupra clapelor, ci se exteriorizeaza \u00een fel si chip. Sobrietatea trece pe planul secund. C\u00e2nd m\u00e2na dreapta este ocupata, cea st\u00e2nga evolueaza \u00een aer si deseneaza volute complicate, dubl\u00e2nd sau chiar complet\u00e2nd dirijorul. Evoca expresii, trairi. Nu-l… Cite\u0219te mai mult »Un nou trend?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[281,282,283],"class_list":["post-516","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-concert","tag-festival-salzburg","tag-fur-elise"],"views":1942,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/516","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=516"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/516\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=516"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=516"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=516"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}