{"id":5069,"date":"2010-10-28T11:08:44","date_gmt":"2010-10-28T09:08:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5069"},"modified":"2010-10-28T11:19:36","modified_gmt":"2010-10-28T09:19:36","slug":"cu-trei-bayarzi-de-aur-romanii-au-dat-o-adevarata-lovitura-cinematografica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cu-trei-bayarzi-de-aur-romanii-au-dat-o-adevarata-lovitura-cinematografica\/","title":{"rendered":"Cu trei Bayarzi de Aur, rom\u00e2nii au dat o adevarata lovitura cinematografica"},"content":{"rendered":"

Festivalul International al Filmului Francofon \u2013 editia a 25-a
\n(Namur, 1-8 octombrie 2010)<\/strong><\/p>\n

Considerat drept cel mai de seama festival al filmului francofon, reunind productii din toate continentele, manifestarea cinematografica de la Namur are toate datele unei competitii solide. Rom\u00e2nii s-au simtit aici ca la un alt Cannes, altminteri spatiul cultural din care Namurul \u00eesi procura de regula filmele pe care se \u00eentemeiaza palmaresul. Este firesc sa acorzi atentia cuvenita unor productii de factura francofona, chiar si atunci c\u00e2nd nu toate sunt vorbite \u00een franceza. Ele sunt recunoscute, \u00eensa, ca apartin\u00e2nd acestei zone de spiritualitate, Rom\u00e2nia fiind atasat\u00e3 cea mai fidela si mai apreciata \u00een aceasta privinta.
\nDe-a lungul celor douazeci de editii, \u00eencet-\u00eencet, cinematografia rom\u00e2neasca s-a instalat aici pe un podium al valorilor francofone indubitabile. Fie ca au cucerit Bayarzi (trofeul reprezinta un fel de cal \u00eenaripat din legendele locurilor walone), fie ca au fost invitati \u00een jurii, fie ca si-au adus aici ultimele creatii, \u00een avanpremiere mondiale, cineastii nostri au avut de fiecare data locul lor special. Lucian Pintilie, Dan Pita, Nae Caranfil, Cristi Puiu, Radu Muntean, Adrian Sitaru au convins cu fiecare nou film, asa \u00eenc\u00e2t istoria Namurului nu poate fi estimata \u00een afara sectiunii rom\u00e2nesti de aici. Acum, c\u00e2nd s-a sarbatorit \u201ev\u00e2rsta de argint\u201c a festivalului, am intrat \u00een programele editiei cu opt titluri: doua lungmetraje, cinci scurtmetraje si un videoclip.
\nStiut fiind ca belgienii au o excelenta traditie a filmelor scurte, ei si-au \u00eengaduit cu totul justificat sa promoveze genul \u00eentr-o competitie a productiilor autohtone, cu filme francofone, dar, din acest an, si flamande. \u00cen afara acesteia a functionat si un compartiment competitiv al scurtmetrajelor internationale, unde am fost prezenti cu \u201eLord\u201c de Adrian Sitaru si \u201eMusafirul\u201c de Razvan Tache Alexandru. La sectiunea \u201ePriviri din prezent\u201c, alte trei titluri rom\u00e2nesti: \u201eColivia\u201c de Adrian Sitaru, \u201eDomnul David\u201c de Hadrian Marcu si \u201eDerby\u201c de Paul Negoescu.
\n\u00cen competitia principala, aceea pentru Bayarzii de Aur, au fost alese doua lungmetraje: \u201eMarti, dupa Craciun\u201c de Radu Muntean si \u201ePeriferic\u201c, debutul lui Bogdan George Apetri, cineast cu studii la Columbia University, apreciat, de asemenea, si la participarea filmului sau, \u00een august, la Locarno.\u00a0 Am mai avut si un videoclip muzical, \u201eSeptembers\u201c de Anton Octavian.
\nFestivalul acesta nu este doar o institutie a francofoniei cinematografice, ci si o scoala a spiritului de amicitie, de respect al valorilor familiale, al iubirii, al conditiei umane. Este, de asemenea, o scoala si sub aspectul cultivarii gustului pentru arta filmului.\u00a0 Nu doar prin jurii se certifica aceasta \u2013 al juniorilor europeni, de pilda, unde si rom\u00e2nii au mereu c\u00e2te un reprezentant \u2013 dar si prin acea suita, extraordinara, \u00een totul emotionanta, de proiectii pentru copiii de la 5 la 10 sau pentru cei de la 6 la 12 ani. Aici poti lua nota de existenta unei adevarate clase de cinema pentru prescolari, unde se proiecteaza filmulete adecvate v\u00e2rstelor, scurte si de animatie, dar si unde, aproape de necrezut, un critic se manifesta \u00een respectul pedagogiilor adecvate categoriilor de public \u201ede gradinita\u201c, cu intentia, pregnant programatica, de a\u00a0 inocula \u201emicrobul\u201c audiovizualului \u00eentr-o formula interactiva plina de tot farmecul.
\nSunt multe de spus si despre alte si alte sectiuni ale maturilor. \u00cen fiecare an, reprezinta un punct de atractie \u00eent\u00e2lnirea \u201ede inima\u201c cu vedetele filmului francofon. Au trecut prin sala de la Cinematograful Cameo, Isabelle Huppert, Emmanuelle B\u00e9art, Elsa Zylberstein. Au fost si vedete actori, iar c\u00e2nd un invitat de onoare nu s-a putut prezenta, evident din motive \u00eentemeiate, regretul a fost pe masura. Asa s-a \u00eent\u00e2mplat, de pilda, la editia 2010, c\u00e2nd Jane Birkin, \u00een loc sa faca drumul la Namur, \u00een dimineata zilei respective a fost nevoita sa mearga la spital la Paris pentru analize.
\nCentrul de greutate \u00eel constituie partea competitionala, fara \u00eendoiala, iar daca am mentionat cele de mai sus am facut-o mai ales spre a sublinia substantialul caracter formativ, dificil de gasit la alte festivaluri din lume. ?i nu doar prin ceea ce aminteam aici. Fiind vorba de a 25-a editie, organizatorii au conceput o inspirata forma de prezentare a tot at\u00e2tor talente actoricesti francofone. Pentru toata lumea a fost o placuta experienta sa asiste la etalarea acestora, cu rafinament, discretie, modestie, \u00eentr-o sedinta de lucru, gazduita de incinta primariei orasului, unde intrarea a fost libera.
\nCu un juriu international, cules din toate continentele cu teritorii culturale francofone, festivalul s-a \u00eencheiat cu o ceremonie somptuoasa la Teatru Regal din localitate. Pe scena de aici au fost rostite de mai multe ori numele regizorilor si actorilor rom\u00e2ni, spre a-si lua binemeritatii Bayarzi. Niciodata, ca acum, parca nu am \u201esmuls\u201c at\u00e2t de multi, trei, si \u2013 de notat! \u2013, la categoriile cele mai grele.
\nLa competitia lungmetrajelor, \u201eMarti, dupa Craciun\u201c a fost plasat pe primul loc, acord\u00e2ndu-i-se Bayardul de Aur pentru cel mai bun film. S-a alocat o suma destinata cumpararii de drepturi pentru televiziunea belgiana (10 000 euro). S-au mai dat 7 500\u00a0 de euro pentru a ajuta exportarea \u00eentr-un teritoriu francofon si alte 7 500 pentru a facilita distribuirea \u00een Belgia. Toate acestea par sa confirme o mai veche afirmatie a regizorului Radu Muntean, conform careia festivalurile sunt importante \u00een masura \u00een care contribuie la lansarea filmelor catre spectatori.
\nCu o distributie de nota zece, era greu de crezut ca acelasi film putea sa treaca neremarcat si la acest capitol. Asa se face ca Bayardul pentru cel mai bun actor i-a fost atribuit lui Mimi Branescu pentru rolul principal din acelasi film. De mentionat ca actorul a mai fost prezent \u00een festival si cu personajul, de asemenea principal, din \u201ePeriferic\u201c de Bogdan George Apetri, coproductie rom\u00e2no-austriaca, inclusa \u00een selectia de baza.
\nCa sa ram\u00e2nem la filmul dublu \u201ebayardizat\u201c al lui Radu Muntean, ne este greu sa admitem ca niciuna din cele doua interprete principale, Mirela Oprisor si Maria Popistasu, nu au urcat \u00een palmares, desi li s-ar fi cuvenit aceasta onoare. Mult apreciata \u00een festival pentru rolul principal din \u201ePeriferic\u201c, din pacate nici Ana Ularu nu a trecut pe lista premiatilor. Juriul a preferat-o pe Anne Coesens, capul de afis al unei productii Belgia-Luxemburg-Franta, \u00eentr-un rol greu, din \u201eIlegal\u201c. Cum titlul sugereaza, este vorba de atitudinea autoritatilor fata de emigrantii gasiti fara acte. Venind din Belarus, Tania este despartita de fiul ei, Ivan, \u00een v\u00e2rsta de 14 ani. \u00cen \u00eencercarea de a-l gasi este \u00eenchisa \u00eentr-un lagar, aproape de a fi expulzata. Desi are un puternic accent documentar, filmul este o fictiune centrata pe relatia universala dintre o mama si fiul ei. \u00cen presa belgiana povestea a st\u00e2rnit polemici. Arta actritei\u00a0 este \u00eensa ireprosabila, reusind sa \u00eembine o multitudine de stari, juc\u00e2nd cu emotie si dramatism, ceea ce face sa mai uitam din inconfortul (nu-i putem spune nedreptate) derivat din ratarea bucuriei de a mai fi avut \u00eenca un Bayard. Conteaza \u00eensa impresia generala produsa de cineastii nostri, iar aceasta a fost impresionanta.
\nRasfatat la sectiunile de scurtmetraj ale competitiilor internationale (de la Locarno, unde lua \u201eLeopardul de aur de m\u00e2ine\u201c, pentru \u201eValuri\u201c, la recent \u00eencheiatul\u00a0 festival varsovian, unde \u201eColivia\u201c, altminteri prezent si la Namur \u00eentr-un program adiacent, si-a adaugat o noua cununa la salba de premii obtinute p\u00e2na la aceasta data), Adrian Sitaru este al treilea detinator de Bayard de Aur la editia din 2010 din Capitala Waloniei. Titlul scurtmetrajului premiat \u2013 \u201eLord\u201c.
\nDesigur, nu toti Bayarzii si nu toate premiile au venit \u00een Rom\u00e2nia. Premiul special al juriului a mers \u00een Quebec si tot acolo Bayardul pentru cea mai buna \u201eOpera Prima\u201c, Premiul publicului s-a atribuit, de asemenea, unui excelent autor din Quebec, Denis Villeneuve, apreciat de fiecare data pentru inventivitatea filmelor sale. Cel mai bun scenariu a fost considerat acela al filmului \u201eMoscheea\u201c(Maroc-Franta).
\nRegizorul Radu Muntean nu a putut fi prezent la Namur, desi au venit sa-i acorde Bayardul doua nume care au legatura cu Rom\u00e2nia: actrita\u00a0 Elina Lowensohn si producatoarea Elena Tatti. Un succes, fara \u00eendoiala, dintr-o serie care speram sa fie dusa mai departe de cei mai tineri si mai tineri, stimulati de excelentele rezultate ale promotiilor imediat precedente.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Festivalul International al Filmului Francofon \u2013 editia a 25-a (Namur, 1-8 octombrie 2010) Considerat drept cel mai de seama festival al filmului francofon, reunind productii din toate continentele, manifestarea cinematografica de la Namur are toate datele unei competitii solide. Rom\u00e2nii s-au simtit aici ca la un alt Cannes, altminteri spatiul cultural din care Namurul \u00eesi… Cite\u0219te mai mult »Cu trei Bayarzi de Aur, rom\u00e2nii au dat o adevarata lovitura cinematografica<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[3782,3784,3783,3785,83,80],"class_list":["post-5069","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-colivia-de-adrian-sitaru","tag-derby-de-paul-negoescu","tag-domnul-david-de-hadrian-marcu","tag-bayarzii-de-aur","tag-film","tag-film-romanesc"],"views":2597,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5069","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5069"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5069\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5069"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5069"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5069"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}