{"id":5057,"date":"2010-10-28T10:59:22","date_gmt":"2010-10-28T08:59:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5057"},"modified":"2010-10-28T11:02:33","modified_gmt":"2010-10-28T09:02:33","slug":"%e2%80%9etoate-panzele-sus%e2%80%9c-%e2%80%9ein-sfarsit-o-carte-fara-politica-%e2%80%9c-iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9etoate-panzele-sus%e2%80%9c-%e2%80%9ein-sfarsit-o-carte-fara-politica-%e2%80%9c-iii\/","title":{"rendered":"\u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c: \u201e\u00een sf\u00e2rsit o carte fara politica…\u201c (III)"},"content":{"rendered":"

Addenda la ultimele biobibliografii \u2013 Radu Tudoran<\/strong><\/p>\n

Dintre istoricii literari \u2013 din generatia postbelica \u2013 s-a aplecat cu \u00eentelegere asupra vietii si operei lui Radu Tudoran profesorul D. Micu, \u00eencep\u00e2nd cu paginile din studiul \u201eRomanul rom\u00e2nesc contemporan\u201c (1959), unde apar si referinte critice despre \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c. Subiectul este reluat \u00een \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne\u201c si apoi \u00een portretul substantial din \u201eDictionarul General al Literaturii Rom\u00e2ne\u201c, S\/T, 2007 (p. 800-804). \u201e\u201cToate p\u00e2nzele sus!\u201c se situeaza \u2013 scrie D. Micu \u2013 deasupra \u00eentregii proze rom\u00e2nesti de aventuri, numar\u00e2ndu-se, totodata, printre putin numeroasele scrieri valabile ale \u201eobsedantului deceniu\u201c\u201e.La bibliografia operei \u2013 din DGLR \u2013 sunt necesare \u00eensa completari: brosura \u201eGermania\u201c (1939); editia a III-a a romanului \u201eFlacari\u201c (Socec, 1948) si, evident, editia din 1957 a romanului \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c. \u00cen afara de romanul aparut la Stuttgart, \u00een 1953, Ministerul de Externe (Gr. Preoteasa) si cel al Culturii (C. Craciun) au sprijinit pe Radu Tudoran sa publice \u00een Germania: \u201eJahreszeiten des Herzens\u201c s\u201eAnotimpuri\u201c \u2013 romant Aus dem Rum\u00e4nischen \u00fcbersetzt von G\u00fcnther Spaltmann. Stuttgart, Hans E. G\u00fcnther, 1954, iar \u00een 1957, la aceeasi editura, \u201eTal der Flammen\u201c s\u201eFlacari\u201ct. Ubersetzt von G\u00fcnther Spaltmann, Stuttgart, H. E. G\u00fcther, 1957.
\n\u00cen 1958 apare la Varsovia traducerea romanului \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c (editia a II-a): Wszystkie zagle w g\u00f3re. Przelojla z rumnskiego Janina Wrzoskowa, Iskry, 1958. Si \u00een anii urmatori cei \u00een drept au sprijinit pe Radu Tudoran si pe alti scriitori rom\u00e2ni pentru ca operele lor sa fie traduse si publicate \u00een strainatate, aspect ce nu ar trebui neglijat de istoricii culturii rom\u00e2ne! Politica culturala \u2013 benefica ori gresita \u2013 s-a facut, \u00een Rom\u00e2nia, la Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara, Craiova si \u00een celelalte centre culturale cu traditie, de catre persoane care au g\u00e2ndit si au promovat valori spirituale si materiale \u00een pofida variatelor piedici ivite de-a lungul timpului, puse adesea de semeni cu functii politice…
\n\u00cen vara anului trecut a aparut romanul \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c (vol. I si II) \u00een \u201eBiblioteca pentru toti\u201c, colectie editata de \u201eJurnalul national\u201c, sub genericul \u201eun recurs la patrimoniul cultural national\u201c sastazi c\u00e2nd imitatia ne ucide identitatea…t Tot \u00een \u201eJurnalul national\u201c (18 august 2009, p. 15) apare si interviul Monicai Andronescu cu prof. univ. Vasile Morar \u2013 \u201eAmintiri despre \u00abToate p\u00e2nzele sus!\u00bb. Radu Tudoran, un autor ciudat receptat\u201c. \u00centrebat cum explica \u201e…succesul enorm pe care l-a avut \u00een epoca respectiva\u201c romanul lui Radu Tudoran, prof. Vasile Morar raspunde: \u201eSe datoreaza pe de o parte unor \u00eemprejurari externe literaturii si, pe de alta parte, unora interne. Dupa cum bine stim cu totii, \u00eentre ’48 si ’54 a fost o perioada grea pentru literatura, fiindca presiunile componentei ideologice au fost foarte mari, \u00eent\u00e2mplarea face ca ’54 si ’55 sa \u00eensemne aparitia a doua romane extraordinare, diferite si ca substanta si ca miza, \u00een ’54 \u00abToate p\u00e2nzele sus!\u00bb si \u00een ’55 \u00abMorometii\u00bb lui Preda. E uluitor cum acest mic amanunt e trecut de foarte multe ori cu vederea\u201c. Apoi profesorul observa ca unele istorii literare nu fac aceasta corelare care temporal se impune. Vasile Morar priveste lucid adevarul istoric si releva atitudinea unor cercetatori care-l ignora ori \u00eel mistifica, cazuti fiind \u00een pozitia de sclavi ai politicii de denigrare a tot ce tine de trecutul recent, practicata intens \u00een Rom\u00e2nia democratiei originale. sEste aberant sa sustii ca tot ce s-a \u00eenfaptuit \u00eenainte de ’89 trebuie demolat, repudiat, negat, ca Rom\u00e2nia a fost \u201eun vid\u201c artistic, stiintific, industrial, economic… Sub deviza anticomunismului, sub faldurile careia \u00eesi dau astazi m\u00e2na fanii ideologiilor celor mai primitive care au b\u00e2ntuit Rom\u00e2nia \u00een secolul XX \u2013 cea legionara si cea proletcultista \u2013 ne este dat sa auzim si sa vedem ineptii si fapte care atenteaza la \u00eensasi fiinta noastra nationala.t
\nV. Morar considera \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c \u201eo carte neutra din punct de vedere ideologic\u201c, apreciere discutabila, deoarece Radu Tudoran \u2013 \u00een paginile sale \u2013 propaga artistic aventura juvenila a cunoasterii lumii exterioare si \u2013 pe aceasta cale \u2013 autocunoasterea, formarea personalitatii \u00een fluxul actiunii imprevizibile. \u00cen plan artistic, ideologia prozatorului este \u00een traditia calinesciana din \u201eBietul Ioanide\u201c, \u00eentemeiata, deci, pe filosofia \u201econstructiei\u201c, a suprematiei umanului. Radu Tudoran asimileaza \u00een paginile sale si idei din celebrele scrieri ale lui Jules Verne si Charles Darwin, autori pe care i-a studiat si ale caror idei si folosofie \u2013 despre om si destinul lui \u2013 le-a \u00eempartasit. Nu este lipsit de interes faptul ca mesajul \u201econstructiei\u201c unei lumi noi \u2013 \u00eentemeiata, \u00eenainte de toate, pe cunoastere si schimbare \u2013 se regaseste si \u00een sistemul de g\u00e2ndire al socialistilor luminati, de formatie filosofica moderna.
\nCu toata propaganda dogmatica rigida, \u00eenchistata \u00een limitele unor lozinci false si paguboase \u2013 anii 1947-’53 -, \u00een cultura rom\u00e2na s-a conservat, datorita spiritelor de formatie renascentista si operelor lor stiintifice si artistice, o orientare toleranta, constructiva, antidogmatica, deschisa evolutiei si progresului. Fenomenul s-a materializat prin decizii menite sa amendeze, sa anuleze erorile initiale printr-o subtila, dar energica revenire la traditiile artistice si stiintifice rom\u00e2nesti de valoare nationala. Lupta politica s-a dus \u00eentre persoane din interiorul PMR \u2013 unele au afirmat si sustinut teze antinationale \u2013 gresite si tendentioase \u2013 despre istoria poporului rom\u00e2n \u00een secolul XX si faurirea Rom\u00e2niei Mari, iar opozantii lor au militat pentru (re)cunoasterea adevarului istoric si a meritelor partidelor democratice burgheze si a liderilor rom\u00e2ni fauritori ai Rom\u00e2niei secolului XX. Aceste probleme capitale ale istoriei Rom\u00e2niei \u2013 de care este legata dezvoltarea stiintei, artelor si literaturii \u00een regimurile totalitare Dej si Ceausescu \u2013 au beneficiat de o analiza obiectiva, critica, completa, \u00een volumul semnat de acad. Florin Constantiniu \u2013 \u201eDe la Rautu si Roller la Musat si Ardeleanu\u201c (Editura Enciclopedica, 2007).
\nO lovitura literara memorabila administrata dogmaticilor stalinisti si cenzurii a constituit-o aparitia romanului \u201eBietul Ioanide\u201c, \u00een noiembrie 1953, al carui manuscris ratacise, de prin 1948, prin diferite birouri din redactii, inclusiv ale cenzurii.10
\nLocalizarea \u00een timp \u2013 ca unul dintre criteriile de apreciere a contextului aparitiei unei opere, indiferent de categoria si natura ei \u2013 este observatia esentiala cu care profesorul Vasile Morar amendeaza studiile si scrierile ce fac referire la istoria si \u201espiritul veacului\u201c. Pornind de la consideratiile teoretice ale profesorului \u2013 rationale si metodologice \u2013 \u00eemi \u00eengadui sa completez \u201escena prozei rom\u00e2nesti\u201c din intervalul istoric 1953-1957.10
\n1953 Apar romanele: \u201eBietul Ioanide\u201c de G. Calinescu si \u201eUn om \u00eentre oameni\u201c de Camil Petrescu;
\n1954 Apar: \u201ePrisaca\u201c, versuri inedite de T. Arghezi si romanul \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c de Radu Tudoran;
\n1955 Apar: \u201eMorometii\u201c, roman de Marin Preda si \u201eCronica de familie\u201c, roman de Petru Dumitriu;
\n1956 Apar \u00een decembrie: \u201eCronica de familie\u201c, vol. I-III, de Petru Dumitriu si vol. I din \u201eCiresarii\u201c de Constantin Chirita;
\n1957 Apar: \u201eGroapa\u201c, roman de Eugen Barbu, \u201eGlasul\u201c de Iulian Vesper, \u201eIon S\u00e2ntu\u201c de I. M. Sadoveanu.
\n\u00cen anii respectivi, scoala si miscarea literara \u2013 deseori agitate \u2013 au ridicat pe scena scrisului rom\u00e2nesc condeie noi, tineri talentati \u2013 elogiati sau priviti cu rezerve de o parte dintre cititori \u2013 care au faurit \u00een timp opere, precum Fanus Neagu, D. R. Popescu, Nicolae Velea, Teodor Mazilu, Nicolae Tic, Titus Popovici, Vasile Rebreanu. Titlurile citate si numele tinerilor prozatori reprezinta valori consacrate \u00een acele vremuri. Perspectiva istorica a adus unor titluri elogii, altora anume rezerve, dar \u00een epoca toate au avut aderenta la cititori, la critica literara. A considera acea durata istorica \u201eun vid\u201c, iar prozele respective un reflex al \u201eiluziilor\u201c ni se pare a fi \u00een patologia celei mai canceroase mistificari. Si negatia presupune concretete, argumente pertinente, cognoscibile!
\nReeditarea unora dintre romanele lui Radu Tudoran a repus \u00een discutie si importanta \u2013 pentru istoria literaturii rom\u00e2ne \u2013 studiilor biografice, alcatuirea monografiilor si bibliografiilor scriitorilor cu opere sau bogata activitate publicistica. Prima \u00eencercare de schita a unei monografii Radu Tudoran o realizeaza Mihai Iovanel, \u00een \u201eCronologia\u201c din editia Radu Tudoran, \u201eFiul risipitor\u201c scarte realizata filologic si tehnic ireprosabil; observ doar absenta indicarii tirajuluit. Mihai Iovanel a realizat o \u201eCronologie\u201c\u2013 sa-i spunem rezumativa \u2013 fapt impus de numarul de pagini alocate, de profilul editiei \u2013 o carte \u201epopulara\u201c. Cu toate acestea, lucrarea t\u00e2narului cercetator a reluat momentele esentiale din viata si activitatea lui Radu Tudoran, petrecute \u00eentr-o perioada extrem de zbuciumata si contradictorie. Pentru a evita prolixitatea, M. Iovanel a retinut, \u00eenaite de toate, datele despre creatia literara, principalele referinte critice si marturiile lui Radu Tudoran, modalitate inteligenta, inatacabila si orientativa pentru cititorul contemporan. \u201eCronologia\u201c lamureste definitiv \u00eemprejurarile \u00een care ofiterul activ R. T. debuteaza, cu articole si proze, \u00een \u201eLumea rom\u00e2neasca\u201c si \u201eAzi\u201c, publicatii de st\u00e2nga, editate de Zaharia Stancu. sEra bine daca \u201eCronologia\u201c cuprindea si informatii exacte despre anii petrecuti de scriitor ca ofiter activ, unitatile militare si, eventual, documentele militare de trecere \u00een rezerva.t Referitor la aceasta perioada, Marin Popa \u2013 \u00een a sa \u201eIstorie a Literaturii Rom\u00e2ne de azi pe m\u00e2ine\u201c (vol. I, 2001, p. 280) \u2013 scrie ca \u201e… absolvent al Liceului Militar de la Manastirea Dealului si al altor scoli militare s?t printre care aceea speciala de infanterie de la Sibiu, fiind dat afara din armata s?!t fara pierderea gradului, dar cu scutire de participare la razboi…\u201c C\u00e2te afirmatii, tot at\u00e2tea obligatii de clarificari documentare, av\u00e2nd \u00een vedere ca este momentul c\u00e2nd Radu Tudoran renunta la cariera militara pentru a deveni scriitor. M. Iovanel include \u00een \u201eCronologie\u201c informatia despre debutul editorial al scriitorului \u2013 brosura \u201eGermania, octombrie 1939\u201c snu \u201e1937\u201c, cum scrie Marian Popa la p.143t. Radu Tudoran era, \u00een 1939, redactor la ziarul \u201eEvenimentul zilei\u201c, dar nu stim ce autoritate \u2013 redactia ziarului sau vreo institutie de stat sau militara \u2013 l-a trimis ca reporter \u00een Germania. Mihai Iovanel sustine ca \u201ebiografii scriitorului\u201c au pus \u201ela index\u201c aceasta brosura, \u201e… pentru neutralitatea sa de reporter\u201c. Acestei aprecieri trebuie sa i se adauge definirea \u201eneutralitatii\u201c, lamurita concret de reporter: \u201eAm simtit, p\u00e2na \u00een ad\u00e2ncul fiintei, teroarea \u00eentunericului\u201c (s.n.). Trebuie sa admitem ca Radu Tudoran era, \u00een 1939, \u00een r\u00e2ndul acelor rom\u00e2ni care presimteau \u201eteroarea \u00eentunericului\u201c ce va fi adusa de noua forta militara, economica si politica a Germaniei. T\u00e2narul scriitor \u2013 redactor la \u201eEvenimentul zilei\u201c \u2013 nu \u00eempartasea ideile politice ale colegilor de generatie fascinati de Hitler si Capitan… Ar fi de dorit sa se mentioneze \u2013 \u00eentr-o viitoare \u201eCronologie\u201c\u2013 si momentul din prima parte a anului 1941, c\u00e2nd fostul ofiter activ \u2013 trecut \u00een rezerva \u2013 a fost obligat prin \u201econcentrare\u201c sa opteze, ca si alti scriitori \u2013 de pilda Ion Vinea11 \u2013 \u00eentre a pleca pe front sau a fi redactor la dispozitia guvernului militar Ion Antonescu. Radu Tudoran era constr\u00e2ns de juram\u00e2ntul militar sa serveasca autoritatile rom\u00e2ne. El nu putea sa refuze \u00eensarcinarile primite sau sa dezerteze, pentru ca ar fi fost deferit Tribunalului Militar.
\nCa si alti intelectuali rom\u00e2ni, R. Tudoran a fost acuzat \u2013 \u00een paginile \u201eSc\u00e2nteii\u201c (octombrie ’44) si de unele ziare ale partidelor \u201eistorice\u201c\u2013 de apartenenta la \u201eAsociatia rom\u00e2no-germana\u201c\u2013 \u00eenfiintata \u00een iulie 1942 sub patronajul lui Killinger si al guvernului de la Berlin. Acuzatia era grava si nu putea sa nu aiba urmari, din moment ce \u201easociatia\u201c era condamnata prin \u201eConventia de Armistitiu\u201c (sept.’44) si prin hotar\u00e2ri ale \u201eComisiei Aliate de Control\u201c. Din nefericire, redactorii care au acuzat pe Lucian Blaga, Radu Tudoran, Iulian Vesper de activitati \u00een cadrul \u201eAsociatiei rom\u00e2no-germane\u201c au sav\u00e2rsit un fals intelectual odios, au calomniat pe acesti scriitori, chestiune dovedita \u00een partea a doua a anului 1955, c\u00e2nd Sectia de Stiinta si Cultura a CC a initiat o cercetare a arhivelor si a descoperit, \u00eentre alte documente, \u201eBuletinul Cultural al Ministerului Propagandei Nationale\u201c\/ 1942 care ofera informatii detaliate despre \u00eenfiintarea \u201eAsociatiei rom\u00e2no-germane\u201c, membrii ei fondatori si actiunile politico-culturale la care au participat intelectuali rom\u00e2ni de marca. S-a dovedit, \u00een 1955 si \u00eenceputul lui ’56, ca \u201eSc\u00e2nteia\u201c (redactor-sef Miron Constantinescu) a publicat, \u00een ’44, informatii false, calomnioase despre scriitorii amintiti: niciunul dintre ei nu apare \u00een documentele \u201eAsociatiei…\u201c ca membru sau prezent la diferite sedinte ale ei. sMiron Constantinescu a recidivat \u00een mai ’55, c\u00e2nd s-a opus reprimirii lui Lucian Blaga \u00een Academie si pentru ca \u201ea activat\u201c \u00een cadrul \u201eAsociatiei rom\u00e2no-germane\u201c. (?!)t
\n\u00cen 1955 \u2013 \u00een perioada \u00een care s-a decis abrogarea legilor epuratiei \u2013 am aflat de la scriitorul Iulian Vesper ca \u00eenaintase un protest autoritatilor, \u00een care ataca acuzatia ca ar fi fost membru al \u201easociatiei\u201c. Dupa cercetari, \u00een 1946, Ministerul Artelor si Informatiilor \u00eei comunicase rezultatul \u2013 \u00eel disculpase, fiind apoi angajat la Ministerul Artelor. Probabil ca Radu Tudoran procedase la fel, din moment ce \u00eentre 1945 si 1948 a editat proze si a colaborat la reviste culturale! Arhivele contin documente care arata ca periodic, din decembrie 1944 p\u00e2na \u00een 1947, Comisia Aliata de Control soma guvernul Rom\u00e2niei sa \u201epedepseasca pe colaborationistii\u201c de la amintita asociatie. \u00centre scriitorii activi \u00een \u201eAsociatia rom\u00e2no-germana\u201c a fost I. M. Sadoveanu, epurat din Societatea Scriitorilor Rom\u00e2ni si organizatiile de presa la \u00eenceputul anului 1945. Interdictia a durat p\u00e2na \u00een 1949, c\u00e2nd I. M. Sadoveanu ofera cititorilor rom\u00e2ni traducerea celebrului roman \u201eRosu si negru. Cronica secolului al XIX-lea\u201c de Stendhal. Ministerul Culturii a inclus \u00een planul editorial \u2013 aprobat \u00een februarie ’54 \u2013 reeditarea romanului \u201eSf\u00e2rsit de veac \u00een Bucuresti\u201c (ilustratii de A. Jiquidi), care apare la ESPLA, \u00een vara lui ’55, astfel ca scriitorul iese din avatarurile la care-l supusese legislatia epuratiei.
\nBiografia lui Radu Tudoran ofera o anume particularitate \u00een relatie cu legile statului, din pricina ca a fost ofiter activ \u00een Armata Rom\u00e2na. Legile epuratiei \u2013 anii 1944\/45 \u2013 n-au avut efect asupra activitatii sale scriitoricesti deoarece corpul ofiteresc \u2013 Armata Rom\u00e2na ca institutie \u2013 a fost exclus apriori de sub incidenta legilor epuratiei. Aceasta problema de interes national \u2013 cu implicatii profunde, imprevizibile, \u00een planul politicii externe a Rom\u00e2niei \u2013 a fost rezolvata \u00een perioada sept. 1944 \u2013 vara lui 1948, cu prudenta si \u00een concordanta cu obligatiile internationale ale Rom\u00e2niei. Spre sf\u00e2rsitul lui 1944 apare decretul-lege prin care se interzice formularea de acuzatii viz\u00e2nd cadre militare \u2013 ofiteri, generali \u2013 din conducerea Armatei, publicarea de articole defaimatoare etc., ori cereri de epurari \u00een Armata. Situatia din Rom\u00e2nia anului 1944 a fost cu totul diferita de cea din Italia, unde regimul fascist s-a prabusit \u2013 \u00een iulie 1943 \u2013 pentru ca miscarea anti-fascista italiana a fost bine organizata, puternica, iar majoritatea italienilor a sustinut activ debarcarea anglo-americanilor \u00een Sicilia. Radicalismul de st\u00e2nga al populatiei, spiritul militant antifascist a devenit eficient pe frontul de lupta contra trupelor hitleriste si a ramasitelor fascistilor italieni. Realitatile politice din Rom\u00e2nia au fost cu totul altele, astfel ca factorul central de Putere \u2013 \u00een jurul caruia s-au grupat cele patru partide politice din Blocul National Democrat \u2013 a fost Armata Rom\u00e2na si comandantul ei suprem, seful Statului, regele Mihai. Orice defectiune din Armata Rom\u00e2na \u2013 interna sau provocata din exterior (lideri legionari autoexilati \u00een Germania) \u2013 ar fi provocat un adevarat dezastru national. Realitatile istorice din Rom\u00e2nia anilor celui de-al doilea razboi mondial nu puteau fi date uitarii sau mistificate de constiinte civice si politice responsabile, cu respect pentru adevar. Asa se face ca \u00een \u201eViata Rom\u00e2neasca\u201c (nr.3\/ martie 1946) apare o \u201eCorespondenta\u201c semnata de Eugen Ionescu \u2013 \u201eScrisori din Franta. Fragmente dintr-un jurnal intim\u201c \u2013 \u00een care celebrul scriitor condamna cu vehementa pe \u201ecolaborationistii\u201c de toate categoriile, dar si institutiile statului si pe cele confesionale. Un paragraf graitor:
\n\u201eNu e de mirare ca nationalismul cultural rom\u00e2nesc era infectat de o morala burgheza stupida si se vadea a fi o pura emanatie a ceea ce Rom\u00e2nia a dat mai sordid: armata, politia, magistatura, popimea haps\u00eena si atee. Poetul taran Tudor Arghezi, cel mai rom\u00e2n dintre poetii rom\u00e2ni, era considerat \u00abmodernist\u00bb, \u00abdecadent\u00bb, \u00abnerom\u00e2nesc\u00bb de reprezentantii, \u00een Rom\u00e2nia, ai spiritului burghez international, dar nationalist, pentru ca Tudor Arghezi spargea cadrele limbii si ale expresiei artistice burgheze, ale marelui burghez, ale autoritatii burgheze\u201c (p. 137).
\nRechizitoriul ionescian din \u201eViata Rom\u00e2neasca\u201c a provocat un adevarat scandal politic, polemica si amenintarile extinz\u00e2ndu-se \u00een \u00eentreaga presa bucuresteana si nu numai, \u00eentre partidele de st\u00e2nga si de dreapta, \u00een cercurile guvernului Groza-Tatarascu si, evident, \u00een mediile militare si \u00een corpul magistratilor.
\nCercetarea metodica a episodului a realizat-o, dupa zeci de ani de uitare, d-na Marta Petreu, \u00een revista \u201eApostrof\u201c (nr. 11-12\/ 2000), sub titlul: \u201eUn oarecare Eugen Ionescu, poet ratat si dezechilibrat, este condamnat \u00een contumacie de Curtea Martiala la 11 ani \u00eenchisoare corectionala si 5 ani interdictie corectionala pentru ofensa armatei rom\u00e2ne si ofensa natiunii\u201c. Cum p\u00e2na \u00een 2009 documentele procesului lui Eugen Ionescu n-au fost publicate, acad. Eugen Simion ne-a propus sa \u00eentreprindem investigatiile necesare spre a da la iveala materialul privind procesul cu pricina. Marta Petreu reproduce, din \u201eRom\u00e2nia libera\u201c, \u201estirea\u201c oficiala despre condamnarea lui Eugen Ionescu (\u201eApostrof\u201c, 2000, p. 25, st\u00e2nga sus) precum si \u201ereactia lui Ionescu\u201c. Scriitorul marturisea \u2013 \u00eentr-o scrisoare \u2013 ca situatia lui \u201es-a resorbit printr-un decret aparut \u00een \u00abMonitorul\u00bb (asa mi-a telegrafiat d. Rosetti).\u201c \u00cent\u00e2mplarea nu este \u00eenca limpezita, iar documentele asteapta, \u00een arhive, sa fie identificate…<\/p>\n

Note:<\/strong><\/p>\n

10. Vezi G. Calinescu, \u201eOpere\u201c, II. \u201eBietul Ioanide, Scrinul negru\u201c. Editie \u00eengrijita, note, comentarii, variante, repere critice de Nicolae Mecu. Prefata de acad. Eugen Simion. Editura FNSA, 2004. N. Mecu limpezeste geneza romanului si peripetiile parcurse de manuscris, de-a lungul anilor, p\u00e2na la aparitie, \u00een toamna lui 1953. Preliminarii si detaliile aparitiei sunt consemnate de P. T., \u00een \u201eFile de istorie culturala\u201c, p. 581-612: \u201eDespre contextul aparitiei romanului\u00a0 \u00abBietul Ioanide\u00bb, ca martor si actor al evenimentului literar din noiembrie-decembrie 1953;
\n11. Vezi P. T., \u201eScriitori si compozitori…\u201c, 2006, p. 290-293: \u201eIon Vinea. Noi precizari biografice\u201c.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Addenda la ultimele biobibliografii \u2013 Radu Tudoran Dintre istoricii literari \u2013 din generatia postbelica \u2013 s-a aplecat cu \u00eentelegere asupra vietii si operei lui Radu Tudoran profesorul D. Micu, \u00eencep\u00e2nd cu paginile din studiul \u201eRomanul rom\u00e2nesc contemporan\u201c (1959), unde apar si referinte critice despre \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c. Subiectul este reluat \u00een \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne\u201c si… Cite\u0219te mai mult »\u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c: \u201e\u00een sf\u00e2rsit o carte fara politica…\u201c (III)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3775,3773,3774],"class_list":["post-5057","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-toate-panzele-sus","tag-opera-lui-radu-tudoran","tag-radu-tudoran"],"views":5365,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5057","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5057"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5057\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5057"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5057"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5057"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}