{"id":5027,"date":"2010-10-28T10:32:07","date_gmt":"2010-10-28T08:32:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5027"},"modified":"2010-10-28T10:32:21","modified_gmt":"2010-10-28T08:32:21","slug":"nici-macar-diavolul-nu-mai-e-corect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nici-macar-diavolul-nu-mai-e-corect-politic\/","title":{"rendered":"Nici macar diavolul nu mai e corect politic"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>Adrian Sahr, Mintea unui barbat divortat, ebook, Bucuresti, 2010<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p><strong><em>Duduie si vuiesc tiparnitele internautice: cum (este) sa explorezi mintea unui barbat divortat, ce tenebre o populeaza, cum trebuie manipulat explozibilul post-marital etc. Despre toate acestea, \u00eentr-un roman intens promovat pe site-urile de socializare, publicat \u00eent\u00e2i \u00een formula virtuala, apoi traditional dupa un an, sub regie proprie si cu drepturile asupra editiei intacte. \u201eMintea unui barbat divortat\u201c (ebook, Bucuresti, 2010) de Adrian Sahr este un roman-\u201cdosar de existente\u201c, care \u00eesi propune sa str\u00e2nga \u2013 cam la \u00eent\u00e2mplare, dar cu o ireverentioasa si fara de limite pofta \u2013 furie, sex si limba neaosa \u00eentre aceleasi coperte, at\u00e2ta c\u00e2ta sa provoace un prurit teribil pudibonderiei si puritanismului de ambe sexe. <\/em><\/strong><\/p>\n<p>Fiindca ce irita mai abitir dec\u00e2t un misoginism \u00eentar\u00e2tat si amoral, redus din punct de vedere functional doar la primaritate, o falocratie cinica si spasmodica, exhibata \u00een cel mai turbulent si denotativ limbaj? Mai nimic, atunci c\u00e2nd ti-ai facut un juram\u00e2nt sa te prefaci ca asta e cea mai buna dintre lumile posibile. Asa ca, pentru romanul lui Adrian Sahr, a fost punct ochit-punct lovit: a luat icoana eternului feminin si a bagat-o \u00een closet.<br \/>\nP\u00e2na la urma, nimic nou sub soarele literaturii. Au strangulat-o mai demult \u2013 drept, cu manusi ceva mai atent brodate \u2013 Henry Miller, Georges Bataille, Pascal Bruckner ori Fr\u00e9d\u00e9ric Beigbeder. Dar \u00een asezata noastra literatura, prea putini au fost nonconformistii care s-au exersat \u00een spatiul lax al cruditatii erotice. Si, mai cur\u00e2nd, acolo, tinerele, rebelele si, uneori, prea putin talentatele noastre scriitoare au fost acelea care s-au apucat sa desteleneasca terenul. Cu oprobriul si v\u00e2natorile de vrajitoare de la sine \u00eentelese.<br \/>\n\u201eUn barbat care, \u00een sf\u00e2rsit, recunoaste cum sta treaba!\u201c<br \/>\nSpecie atipica pentru fauna autohtona, Adrian Sahr a aplicat fericit noile tehnici de popularizare a unui produs, astfel \u00eenc\u00e2t fragmente ale romanului au ajuns, iata, sa fie vehiculate ca mostre de folclor urban. Inteligent si incisiv mai peste marginile iertate, dezinhibat, intempestiv si persuasiv, Adrian Sahr noteaza confesiunile unui priapic din \u00eent\u00e2mplare, iar nu din vocatie: divortat si lovit \u00een masculinitatea-i, \u00eel gasim \u00een plin proces de reinventare; c\u00e2nd se convinge ca iubirea este un eufemism naiv al instinctului sexual, nimic nu-i mai poate sta \u00een cale: precum \u00eentr-un montaj rapid de scene destinate uzului intim si deloc ortodox, se succeda o pleiada de figuri feminine reduse la functia vindicativa de adjuvant erotic. Portrete sumare, dar percutante, realizate cu umor negru, sarcastice si violente alcatuiesc bestiarul unui barbat hipersexualizat si monocord, pentru care societatea \u00eentreaga se fundamenteaza pe legitatea totala si inconturnabila a animalului alfa. Tot ceea ce e hazard si contradictie se armonizeaza \u00een posesiune, iar golul si relativitatea dinauntru \u00eesi cauta un debuseu mai la \u00eendem\u00e2na, mai departe de metafizica deloc trendy.<br \/>\n\u00cen viziunea personajului din \u201eMintea unui barbat divortat\u201c, acuplarea nu este un duet care sa \u00eencapa spiritualizari desuete, platitudini inefabile ori sentimentalisme cu termenul de garantie expirat. E doar un pat de pusca izbit \u00een ceafa oricarei femei care ar putea la un moment dat sa se lepede brusc de obiectualizarea ce o face sa fie inteligibila, \u00eenseriata si accesibila. De orice v\u00e2rsta si conditiune, ea este un dublu al celei care a iesit de sub umbrela conjugala pentru a-l emascula. Castrarea sociala cere compensatii, asa ca desfr\u00e2ul si licentiozitatea sunt \u00eempinse la limitele lor extreme, fara menajamente si fara o retorica justificativa: femeia este lasata pe pam\u00e2nt pentru a fi posedata. Viziunea poarta totusi blurul unui umor fara margini, care infuzeaza toate nivelurile romanului: asprimea conceptuala e voit reductionista si infantilizata, fiindca \u00een mintea unui barbat divortat \u00eesi dau m\u00e2na, \u00eentr-un dans macabru, angoasa de pierdere si frustrarea, care nicicum nu se pot sincroniza cu o realitate dusmana. Iar pactul trebuie sa fie unul hedonist, compulsiv si gigantesc. Sexul absurd si grotesc este unul. Singurul.<br \/>\nDespre toate strazile orasului<br \/>\nScenarii fanteziste, fericiri furate, extaze platite, delicii incestuale, degustari ilegale, contorsiuni caraghioase, umilinte livrate cu toptanul, romantisme pariziene deturnate, atacuri la pudoarea publica, senzatii carnale campestre, erotism dulceag al mediilor virtuale, yoghine, politiste, prostituate, mirese, mame, liceene, corporatiste si rudimentare, pentru Adrian Sahr, fiecare atom este sexualizat si \u00eeng\u00e2na la unison c\u00e2ntecul cel mare al lascivitatii. Iar cine nu-l c\u00e2nta nu exista: \u201eIubirea e ca frectia: o faci ca sa te simti mai bine, nu mai bun.\/\/ Am sa te iubesc p\u00e2na am sa te vad cu altul, iubito. Si atunci o sa \u00eencep sa ma \u00eennegresc \u00een talpi, precum cerul de frica furtunii. Voi fi un cer negru sub picioarele tale. Vei sti ca te-am iubit c\u00e2nd o sa ma vezi fericit cu o blonda proasta care \u00eemi arata ca un s\u00e2n e mai mare dec\u00e2t celalalt \u00een mijlocul unei cafenele. Vei sti ca nu am putut fi cu tine pentru ca nu asa ma vad suferind \u2013 nu vreau sa ma plictisesc vreodata l\u00e2nga tine, sa te vad obosita, vomata de copil, sa te \u00eensel cu sora-ta si, la nevoie, chiar cu maica-ta.\/\/ Nu cred ca ne potrivim, dar chimicalele mele te vor pentru ca omul de stiinta din mine ar experimenta si cu balustrade, daca sunt placute la atingere.\/\/ Te plac prea tare sa ma satur de tine. Caci asta fac eu de c\u00e2tiva ani \u00eencoace: iau femeile din lumea lor, le sug frumusetea si le las pe m\u00e2na viitorului sot. El o iubeste, ea ma vrea pe mine, el banuieste, \u00eei face viata amara, ea vrea relatie si accepta ca e o pacatoasa, \u00eesi taie parul, unghiile, conduce sub limita si \u00eei creste copiii, c\u00e2nd, de fapt, ar fi vrut mai degraba sa moara de t\u00e2nara, dar iubita de omul care si-a propus sa mutileze tot. Chiar totul.\u201c (p. 112).<br \/>\nPoezie a gang-urilor, urbana, lectie relaxata asupra moravurilor, \u201eMintea unui barbat divortat\u201c este un roman al interventiilor fara anestezie \u00een real si al violentelor care frizeaza gratuitatea. Fie ca este receptat \u00een cheia tragicomicului, fie a diaristicului sau a autenticitatii care arata numai noroiul drumului, acesta este un roman care si-a cautat cititorii si i-a tinut \u00een m\u00e2na p\u00e2na la sf\u00e2rsit. Poate chiar numai pentru calambururi si false axiome ca \u201eFemeile \u00eesi pierd misterul c\u00e2nd \u00eesi recunosc superioritatea\u201c ori \u201eCopiii sunt fructul iubirii asa cum accidentul de masina e fructul tehnologiei\u201c.<br \/>\nAdopt\u00e2nd pe alocuri tonul semidoct al tabloidelor ori exaltarea sentimentaloida de jurnal monden al unei Floriana Jucan, juc\u00e2ndu-se cu registrele si amestec\u00e2nd perspectivele, \u00eengros\u00e2nd limbajul si \u00eenrosind obrajii, Adrian Sahr a \u00eenceput destul de bine. Poate ca, atunci c\u00e2nd \u00eesi va \u00eenrama episoadele si le va da coerenta, c\u00e2nd va ajunge sa creeze epic si nu fragmentarist, c\u00e2nd va creste miza estetica, Adrian Sahr va fi un romancier de prima m\u00e2na. Deocamdata, el a fixat niste cadre care, foarte usor, pot sa se prabuseasca pe nesimtite ca tot ce e virtual si vremelnic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Adrian Sahr, Mintea unui barbat divortat, ebook, Bucuresti, 2010 Duduie si vuiesc tiparnitele internautice: cum (este) sa explorezi mintea unui barbat divortat, ce tenebre o populeaza, cum trebuie manipulat explozibilul post-marital etc. Despre toate acestea, \u00eentr-un roman intens promovat pe site-urile de socializare, publicat \u00eent\u00e2i \u00een formula virtuala, apoi traditional dupa un an, sub regie&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nici-macar-diavolul-nu-mai-e-corect-politic\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Nici macar diavolul nu mai e corect politic<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3757,3280,3758],"class_list":["post-5027","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-adrian-sahr","tag-ebook","tag-mintea-unui-barbat-divortat"],"views":2242,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5027","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5027"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5027\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5027"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5027"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5027"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}