{"id":5015,"date":"2010-10-28T10:19:45","date_gmt":"2010-10-28T08:19:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=5015"},"modified":"2010-10-28T10:33:22","modified_gmt":"2010-10-28T08:33:22","slug":"%e2%80%9espiked%e2%80%9c-inca-un-nobel-politizat-de-ce-llosa-merita-totusi-premiul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9espiked%e2%80%9c-inca-un-nobel-politizat-de-ce-llosa-merita-totusi-premiul\/","title":{"rendered":"\u201eSpiked\u201c. \u00cenca un Nobel politizat. De ce Llosa merita totusi premiul"},"content":{"rendered":"

Presa international\u00e3<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n


\n\u201eOameni care nu si-au exprimat niciodata rezervele fata de optiunile politice ale laureatilor Nobel \u2013 precum Wislawa Szymborska, care a scris ode despre Lenin si Stalin; G\u00fcnter Grass, care a ridicat \u00een slavi dictatura cubaneza; Harold Pinter, care l-a sustinut pe Slobodan Milo\u0161evic; Jos\u00e9 Saramago, care i-a epurat pe anti-stalinisti de la ziarul revolutionar pe care \u00eel conducea \u2013 au ajuns la concluzia ca Academia Suedeza a depasit, \u00een cele din urma, masura\u201c, scrie jurnalistul suedez Johan Norberg \u00eentr-un articol din \u201eSpiked\u201c intitulat \u201eSa nu-i dati Nobelul! E de dreapta!\u201c. \u201eOptiunile politice ale lui Mario Vargas Llosa ar fi trebuit, se pare, sa-l scoata din discutie \u00een ceea ce priveste o posibila candidatura la premiu. E, dincolo de toate, un adept al liberalismului clasic \u00een traditia lui John Locke si Adam Smith\u201c, adauga Norberg. <\/em><\/strong><\/p>\n

Jurnalistii suedezi etatisti au explicat ca Llosa a devenit un tradator \u00een anii ’80, c\u00e2nd s-a \u00eentors \u00eempotriva socialistilor si chiar a candidat pentru presedintia peruana cu o platforma electorala liberala. \u00cen cel mai mare ziar suedez, \u201eAftonbladet\u201c, arata Johan Norberg, trei eseisti l-au facut bucati pe Mario Vargas Llosa \u00een prima zi dupa anuntarea c\u00e2stigatorului premiului Nobel. Unul dintre ei l-a acuzat ca nu e doar un neoliberal, dar ca e si un macho. \u201eCeea ce Llosa nu stia e ca \u00een zilele noastre doar femeilor li se mai permite sa scrie despre sex; c\u00e2nd barbatii fac asta, se pare ca e un lucru sovinist si lipsit de gust\u201c, comenteaza Johan Norberg.
\nMartin Ezpeleta a sustinut chiar, \u00een \u201eAftonbladet\u201c, ca premiul reprezinta o victorie pentru rasisti, deoarece Llosa a scris c\u00e2ndva un eseu \u00een care ataca ideologia multiculturalismului. Faptul ca, \u00een acelasi eseu, el pleda pentru o politica a emigrarii mai permisiva era mai putin relevant pentru Ezpeleta.<\/p>\n

\u201eVargas Llosa a scris unele povestiri simpliste, chiar ridicole, \u00eensa romane precum \u00abSarbatoarea tapului\u00bb si \u00abRazboiul sf\u00e2rsitului lumii\u00bb sunt genul de povesti ambitioase care nu se mai spun \u00een ziua de azi, \u00eentr-o vreme c\u00e2nd cei mai multi scriitori nu au rabdarea sa scrie despre nimic altceva, \u00een afara de barurile lor favorite si de vietile lor amoroase nefericite\u201c, comenteaza Johan Norberg. \u201e\u00cen forma sa cea mai buna, Vargas Llosa e varianta lumii literare pentru oamenii de stiinta care studiaza Teoria corzilor: abordeaza mai multe dimensiuni dec\u00e2t restul oamenilor pot cunoaste prin simturile lor. Precum Victor Hugo, el surprinde o \u00eentreaga epoca sau tragedia unei tari \u00een c\u00e2teva capitole, dar, precum cei mai buni autori de trilleruri, ne tine \u00een suspans prin intrigi dramatice. Si tine \u00een fr\u00e2u un numar imens de personaje, precum marii scriitori rusi \u2013 personaje ale caror relatii, conversatii si evolutii interioare alcatuiesc adevarata scena a povestii\u201c.<\/p>\n

\u201eDar, \u00eenainte de a va lasa purtati de val si de a ajunge la concluzia ca Vargas Llosa merita premiul, scrie Johan Norberg, am uitat sa va spun ca el nu e un socialist?\u201c. C\u00e2ndva, Llosa a fost un comunist convins care a sprijinit revolutia cubaneza. \u201eSi-a schimbat parerea nu pentru ca nu a mai putut sa empatizeze cu saracii si oprimatii lumii, ci pentru ca \u00eenca empatiza cu ei atunci c\u00e2nd altii au \u00eenceput sa se identifice mai degraba cu revolutionarii dec\u00e2t cu oamenii \u00een numele carora facusera revolutia. A vazut ca Fidel Castro \u00eei persecuta pe homosexuali si-i \u00eenchidea pe eretici. \u00cen timp ce alti socialisti au tacut din gura si s-au g\u00e2ndit ca visul justifica mijloacele, Vargas Llosa a \u00eenceput sa-si puna \u00eentrebarile grele despre motivele pentru care idealurile sale semanau mai degraba cu lagarele de concentrare dec\u00e2t cu utopiile socialiste, atunci c\u00e2nd se realizau\u201c.<\/p>\n

\u00cencercarile de a-l \u00eenfatisa pe Llosa drept un adept al dreptei autoritare, conservatoare \u00een America Latin\u00e3 sunt jenante, crede Johan Norberg. \u201eSingurul argument din articolul din Aftonbladet e acela ca l-a sprijinit pe Sebasti\u00e1n Pi\u00f1era \u00een timpul ultimelor alegeri prezidentiale din Chile \u2013 ceea ce nu are sens oricum ai lua-o, din moment ce Pi\u00f1era e un politician moderat, democrat, care a atacat traditia autoritara a dreptei chiliene si a votat \u00eempotriva lui Pinochet la referendumul din 1988\u201c.<\/p>\n

\u00cencercarile de a politiza un premiu literar si pretentiile ca scriitorii sa fie membri legitimati ai clubului de st\u00e2nga nu sunt foarte atragatoare, crede Norberg. \u201eDar poate ca, dincolo de toate, criticii au si ei dreptate \u00eentr-un punct. Poate ca nu putem separa romanele lui Llosa se optiunile sale politice, literatura lui de credinta \u00een libertate. \u00centr-un eseu despre scris el arata cum \u00abtoata literatura buna e radicala, si ridica \u00eentrebari radicale despre lumea \u00een care traim\u00bb, si ca literatura este \u00abhrana spiritului rebel, promotoarea nonconformismelor\u00bb\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Presa international\u00e3 \u201eOameni care nu si-au exprimat niciodata rezervele fata de optiunile politice ale laureatilor Nobel \u2013 precum Wislawa Szymborska, care a scris ode despre Lenin si Stalin; G\u00fcnter Grass, care a ridicat \u00een slavi dictatura cubaneza; Harold Pinter, care l-a sustinut pe Slobodan Milo\u0161evic; Jos\u00e9 Saramago, care i-a epurat pe anti-stalinisti de la ziarul… Cite\u0219te mai mult »\u201eSpiked\u201c. \u00cenca un Nobel politizat. De ce Llosa merita totusi premiul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[3759,3760,2454],"class_list":["post-5015","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-laureati-ai-premiului-nobel","tag-mario-vargas-llosa","tag-premiul-nobel"],"views":2128,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5015","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5015"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5015\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5015"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5015"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5015"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}