Am convocat \u2013 la minister \u2013 pe seful Serviciului de documentare si i-am cerut sa extraga din presa anilor 1944-’46 acuzatiile cu caracter politic care-l vizau pe scriitorul Radu Tudoran. Ministrul Culturii a cerut lui Andrei Lazarescu \u2013 director general adjunct al Directiei Editurilor si Tipografiilor din minister, fost angajat al Ministerului Artelor \u2013 sa caute \u00een arhive \u201edecizia de stat\u201c privind interdictia ca Radu Tudoran sa-si tipareasca lucrarile. sAm insistat sa caute si deciziile care se refereau la I. M. Sadoveanu, Petru Comarnescu si Adrian Maniu.t
\n\u00centr-o dupa-amiaza, Emil Bodnaras m-a convocat pentru preluarea raspunsurilor. \u00cen biroul ministrului erau generalii Corneliu Manescu si Gheorghe Zaharia, iar gazda mi-a spus sa notez ce-mi vor comunica cei doi: a) Nicolae Bogza a fost ofiter activ \u00eentr-o unitate militara p\u00e2na la sf\u00e2rsitul anului 1938 c\u00e2nd s-a instaurat regimul dictaturii regale. \u00cenca din scoala militara avea preocupari literare. Ca ofiter activ a colaborat si la unele reviste \u2013 cu pseudonimul Radu Tudoran \u2013 beneficiind de aprobarea comandantului unitatii militare din care facea parte… b) La sf\u00e2rsitul anului 1938 a cerut sa fie trecut \u00een rezerva, ca sa se ocupe de literatura. Conducerea Armatei i-a aprobat cererea, cu indicatia de a fi ofiter \u00een rezerva \u2013 \u201ecorespondent de presa militar\u201c. Trecut \u00een rezerva se angajeaza redactor la noul cotidian \u201eEvenimentul zilei\u201c \u2013 aparut \u00een martie 1939. c) Dupa instalarea dictaturii legionaro-antonesciene, \u00een vara lui 1941 este concentrat la unitatea militara de baza, pentru instructie de front. Depune noul juram\u00e2nt militar \u00een conditiile starii de razboi; a fost obligat sa opteze \u00eentre plecarea pe front sau activitatea de ziarist, ofiter activ, corespondent militar de razboi. A cerut sa ram\u00e2na \u201ecorespondent militar\u201c de razboi. d) Redactia \u201eEvenimentul zilei\u201c \u00eel trimite, spre documentare, \u00een sudul Basarabiei si va scrie o carte: \u201eUn port la rasarit\u201c. Publica articole si proze \u00een diferite reviste si ziare. P\u00e2na \u00een vara lui 1944 a lucrat, ca salariat, la publicatiile conduse de Pamfil Seicaru si Mircea Damian. Dupa 23 august 1944, Nicolae Bogza a depus juram\u00e2nt de credinta pentru noul regim politic si alianta Rom\u00e2niei cu Marile Puteri antihitleriste, pentru eliberarea Transilvaniei de Nord si zdrobirea Puterilor Axei. A ramas concentrat \u00een Armata ca ziarist si a respectat Regulamentul Militar.
\nGeneralul Emil Bodnaras a completat raspunsurile date de DSPA \u00een stilul sau concis, de ordin: \u201e\u00een perioada august 1944-’47 nu s-a adoptat nici o lege prin care sa se recurga la epurari \u00een Armata pentru a se evita orice intentie de spargere a unitatii Armatei Rom\u00e2ne \u00een misiunea ei pe Frontul de Vest, pentru cucerirea teritoriilor ocupate de Ungaria si \u00eenfr\u00e2ngerea Germaniei hitleriste. Armata Rom\u00e2na a \u00eentors armele \u00een zilele de 24-30 august 1944 fara defectiuni si s-a alaturat trupelor sovietice \u00een ofensiva\u201c. A subliniat faptul ca \u201etoti militarii rom\u00e2ni si civilii cetateni rom\u00e2ni\u201c care \u2013 \u00een acele zile si \u00een lunile urmatoare \u2013 \u201enu s-au alaturat hotar\u00e2rilor conducerii statului rom\u00e2n\u201c \u2013 de a declara razboi Germaniei hitleriste si Ungariei fasciste \u2013 \u201eau tradat Patria\u201c si au fost si sunt pedepsiti conform legilor specifice din anii razboiului. A dat ca exemplu pe legionarii fugiti \u00een Austria si Germania si pe \u201eteroristii\u201c din munti care sunt angajati de serviciile secrete hitleriste sau sunt criminali de razboi chemati \u00een fata Tribunalelor Militare. \u00cen concluzie a accentuat ca din cele aflate despre scriitorul Radu Tudoran reiese ca acesta si-a respectat juram\u00e2ntul militar si nu poate fi acuzat de tradare sau \u201ecomplicitate politica\u201c cu hitlerismul si legionarii.
\nLa Ministerul Culturii, Serviciul de documentare mi-a furnizat acuzatiile publicate de unele ziare \u00eempotriva lui Radu Tudoran. Astfel, \u201eSc\u00e2nteia\u201c sustinea, \u00een oct. ’44, ca Radu Tudoran a fost \u201e…colaborator antisovietic la \u201eCurentul\u201c, autor de romane de iubire ieftine cu care a vrut sa acopere bestialitatile razboiului din Est\u201c. Revista \u201eOrizont\u201c \u00eel trecea pe lista \u201ecolaborationistilor\u201c, alaturi de Ion Vinea, Al. I. Bratescu-Voinesti, Pastorel, C. Radulescu-Motru, Radu Gyr etc. Ziarul \u201eVictoria\u201c \u00eel considera \u00eentre \u201e…fantome, declasati morti, schelete si st\u00e2rvuri ale trecutului\u201c etc. etc. Unele ziare \u00eel citau \u00eentre intelectualii rom\u00e2ni activi \u00een Asociatia rom\u00e2no-germana initiata de Killinger si serviciile speciale germane. \u00centr-un articol din \u201eSc\u00e2nteia\u201c era criticata Editura Socec pentru ca a tiparit pe \u201e…agentul anticomunist Radu Tudoran\u201c. Erau afirmatii publicate \u00een presa de toate orientarile care necesitau clarificari, dovezi, deci o cercetare impartiala. De mare ajutor au fost informatiile culese din arhivele fostului Minister al Artelor si Informatiilor de catre Andrei Lazarescu, el \u00eensusi salariat \u00een acel minister \u00eentre anii 1947-’50. sA. Lazarescu ma cunostea din vara lui 1951, c\u00e2nd am fost numit \u201esef provizoriu\u201c al sectorului de literatura si arta din Sectia de Propaganda si Agitatie a CC.t Ministerul Artelor si Informatiilor (titular Ed. Mezincescu) luase hotar\u00e2rea \u2013 \u00een mai 1948 \u2013 \u201esa completeze\u201c lista cartilor si publicatiilor rom\u00e2nesti interzise prin prevederile impuse Rom\u00e2niei de Conventia de Armistitiu \u2013 sept. 1944 \u2013 si deciziile \u201eComisiei Aliate de Control\u201c (URSS, SUA, Anglia), instalata la Bucuresti. Pe prima lista de \u201ecompletari\u201c apar si cartile lui Radu Tudoran: \u201eGermania (1937)\u201cs?t, \u201eOrasul cu fete sarace\u201c (1940) si \u201eUn port la rasarit\u201c (1941). Mai t\u00e2rziu s-a adaugat si \u201eAnotimpuri\u201c \u2013 roman (1943). Andrei Lazarescu a afirmat ca \u00een anii urmatori, 1949-’54, prozatorul n-a tiparit nici o carte \u201eoriginala\u201c; s-a angajat ca traducator la \u201eEditura Arlus-Cartea Rusa\u201c, ca si alti scriitori…
\nSurpriza a fost titlul \u201eGermania\u201c, nepomenit nici de Geo Bogza nici de generalii de la Fortele Armate. Andrei Lazarescu nu stia nimic despre cartea lui Radu Tudoran. Am mers la Biblioteca Academiei sa vad despre ce este vorba. Trecusem cu succes, \u00een 1951\/52, un examen dificil, \u00een legatura cu tratativele privind reeditarea romanelor istorice sadoveniene6, demont\u00e2nd \u2013 cu acel prilej \u2013 tezele care sustineau interzicerea referirilor la spatiile basarabene si nord-bucovinene, citarea localitatilor, apelor si regiunilor din acele parti ale Moldovei lui Stefan cel Mare. Eram \u00eensa prizonierul \u00eendoielii: nu stiam ce pozitie a adoptat R. Tudoran fata de Germania \u00een carte, despre care Germanie? etc. Am citit pe nerasuflate brosura \u201eGermania, octombrie 1939… Aspecte din toamna razboiului\u201c, tiparita la Atelierele \u201eCartea Rom\u00e2neasca\u201c. Erau pagini de calatorie ale scriitorului la Viena, Berlin, Hamburg si K\u00f6ln \u2013 o tara militarizata, cu tancuri si submarine, trenuri pline cu soldati, \u201eatmosfera de razboi…\u201c Autorul spune ca la Berlin a \u00eent\u00e2lnit tot o \u201eGermanie pregatita de razboi spre Vest\u201c. Aflam despre \u201elinia Siegfried\u201c, se evoca slagarul \u201eRose-Marie\u201c \u00een formula actualizata etc. Remarca: \u201eBarbatii \u00een armata, femeile lucreaza…\u201c Concluzii: \u00cen rasarit, \u201etarile pasnice\u201c doresc \u201epacea acasa\u201c. Scriitorul ar vrea \u201eca Dumnezeu sa aprinda lumina \u00een tara aceasta a razboiului (…) Am simtit p\u00e2na \u00een ad\u00e2ncul fiintei teroarea \u00eentunericului\u201c.
\nCele scrise de Radu Tudoran \u2013 despre Germania din toamna lui 1939 \u2013 le-am evocat \u00een fata colegilor din conducerea ministerului \u2013 C. Craciun, M. Rosianu, N. Bellu, J. Podoleanu si O. Sabau. Am primit mandat sa desav\u00e2rsesc investigatiile \u00eentreprinse, ceea ce am si facut. \u00cen plus, C. Craciun si M. Rosianu au cerut sa particip si la redactarea raportului si propunerilor ministerului privind politica editoriala \u00een anii viitori.7 \u00cen continuarea investigatiilor am consultat fisierul Bibliotecii Academiei si am vazut ca Radu Tudoran a reeeditat, la \u201eSocec\u201c, \u00een vara lui 1948, romanul \u201eFlacari\u201c, aparut prima data \u00een 1945, fapt ce confirma informatiile primite de la Ministerul Fortelor Armate: scriitorul \u2013 frate cu Geo Bogza \u2013 n-a fost interzis \u00een perioada aug.’44-vara lui ’48. De aceea am inclus pe lista de reeditari \u2013 anexa a raportului amintit \u2013 romanele \u201eFlacari\u201c si \u201eAnotimpuri\u201c de Radu Tudoran, alaturi de proze de Panait Istrati, Bratescu-Voinesti, I. M. Sadoveanu, Pastorel, Iulian Vesper s.a., scriitori ce fusesera cenzurati \u00een toamna lui 1948.
\n\u00cent\u00e2lnirea cu Geo Bogza si Radu Tudoran a fost am\u00e2nata p\u00e2na la 25 martie 1954 din pricina muntilor de zapada siarna 1953\/54 a \u00eenecat Bucurestiul \u00een nameti c\u00e2t casa!t. La \u00eent\u00e2lnirea de la minister Geo Bogza mi-a prezentat pe fratele sau sl-a numit \u201eacuzatul\u201ct, un barbat putin mai scund dec\u00e2t autorul \u201eCartii Oltului\u201c, bine legat si cu \u00eenfatisare expresiva, de tip mediteranean, vorbind molcom, \u00een tonalitate trista. Dupa snoave si aluzii stravezii \u2013 \u201eviscolul a scos pe \u201etovarasi\u201c din fotoliile caldute ale masinilor luxoase\u201c! \u2013 Geo Bogza a spus, \u00een aceeasi maniera familiara, ca asteapta raspunsurile. Am relatat oaspetilor principalele informatii obtinute de la Fortele Armate si din arhiva fostului minister al Artelor, subliniind eroarea inadmisibila sam calificat-o \u201eprostie\u201ct a celor care au \u00eentocmit, \u00een 1948, lista cartilor interzise pentru \u201e…erotism\u201c etc. Apoi l-am \u00eentrebat pe Geo Bogza de ce nu mi-a spus nimic despre cartea dedicata Germaniei, pe care am numit-o \u201eun document istoric-politic\u201c care \u00eel onoreaza pe autor si \u00eel include \u00een r\u00e2ndurile intelectualitatii rom\u00e2nesti anti-militariste, anti-razboinice, \u00een fond \u201eanti-hitlerista\u201c, din anii premergatori si cei din timpul razboiului… Aprecierea rostita a risipit starea de apatie, de pasivitate a lui Radu Tudoran. A \u00eenceput sa povesteasca despre \u201emisiunea\u201c de a vizita Germania, primita \u00een 1939, \u00een calitate de ziarist, \u201efost ofiter activ\u201c. Radu Tudoran a relatat si amanunte neconsemnate \u00een carte, ca dupa aceea sa evoce calatoria din sudul Basarabiei si realitatile care l-au determinat sa scrie romanul \u201eUn port la rasarit\u201c. Am discutat si despre soarta Basarabiei \u00een contextul relatiilor politico-militare ale Rusiei tariste, apoi ale URSS cu Rom\u00e2nia. sRadu Tudoran si Geo Bogza au evocat, referindu-se la \u201ediferendul\u201c teritorial dintre Rom\u00e2nia si URSS, documente istorice, persoane…t Am comunicat interlocutorilor hotar\u00e2rea Ministerului Culturii de a abroga deciziile de cenzurare a scrierilor si activitatilor culturale publice ale scriitorilor luate \u00eentre 1948 si 1950. Ca prim pas \u2013 am spus \u2013 au fost incluse \u00een planul editorial \u2013 pe 1954 si urmatorii \u2013 romanele \u201eFlacari\u201c si \u201eAnotimpuri\u201c de Radu Tudoran. Vestea l-a \u00eenc\u00e2ntat pe Geo Bogza care \u2013 \u00een picioare, cu statura-i herculeana \u2013 a coplesit cu afectiune pe purtatorul vestii. Emotionat dar lucid, Radu Tudoran mi-a cerut \u201esprijin\u201c ca romanul \u201eAnotimpuri\u201c sa fie tiparit, \u00een versiune germana, \u00een RFG. Apoi a spus ca are \u00een \u201estadiu de finalizare\u201c un nou roman si ar fi bucuros daca as \u201epune un cuv\u00e2nt la directia Espla\u201c, pentru \u00eencheierea contractului de tiparire. Am spus ca voi oferi orice sprijin, inclusiv financiar, \u00een privinta editarii romanului \u00een RFG, dar pentru o interventie la Espla nu ma pot angaja, deoarece anul trecut am recurs la interventii din partea sectiei CC si nu am certitudinea ca acad. A. Toma \u2013 directorul editurii \u2013 va satisface o noua cerere din partea mea. L-am rugat pe R. T. sa-mi acorde un ragaz sa \u00eentreprind \u201esondaje\u201c asupra celei mai oportune solutii. S-a oferit sa depuna manuscrisul la minister, \u00eensa i-am raspuns ca nu este potrivit. Am convenit sa-i telefonez \u00een momentul \u00een care ministerul are o propunere privind editura ce urmeaza sa preia manuscrisul noului roman. Am accentuat, la despartire, ca cele hotar\u00e2te de Ministerul Culturii au fost \u00eempartasite si de conducerea guvernului, deci le aplica si Directia Presei si Tipariturilor (Cenzura).
\nSe \u00eentelege ca situatia personala a scriitorului Radu Tudoran a intrat \u00een preocuparile unor institutii de stat, \u00eentr-o conjunctura administrativ-organizatorica inedita: \u00eenfiintarea Ministerului Culturii si hotar\u00e2rea de a pune oficial \u00een discutie politica editoriala din Rom\u00e2nia anului 1954. Evenimentul a fost provocat, asa cum am aratat si cu alte ocazii, de sedintele si discutiile cu editurile \u2013 la sf\u00e2rsitul lui 1953 -, de unele cazuri punctuale \u2013 opere ale unor scriitori importanti precum G. Calinescu, G. Bacovia, L. Rebreanu, I. Ag\u00e2rbiceanu blocate \u00een diferite birouri \u00een sertare, conjugat fiind cu investigatiile \u00eentreprinse. Nu s-au adoptat decizii la nivel superior. Persoane din sectia CC si apoi din conducerea Ministerului Culturii \u2013 beneficiind de sprijinul politic si artistic al unora dintre cei mai straluciti critici si istorici literari, poeti si prozatori \u2013 au organizat consfatuirile \u00een cadrul carora s-au adoptat principii si hotar\u00e2ri de stat si politice concrete, prin asumarea responsabilitatilor prevazute de legea de functionare a Ministerului Culturii, \u00een vederea eradicarii unor erori grave comise anterior \u00een politica editoriala. Noi am constatat erorile si \u2013 fara vreo indicatie superioara \u2013 am \u00eenlocuit vorbele cu fapte. Actiunile echipei de la minister decurgeau din convingere intelectuala, rezultatele au reflectat \u2013 de la sine \u00eenteles \u2013 curajul si priceperea unor debutanti \u00een posturi de decizie \u00een institutii de stat.
\nAparitia romanului \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c
\nDiscutia cu fratii Bogza, c\u00e2t si speranta, exprimata de ambii scriitori, \u00een bunavointa celor de la Ministerul Culturii \u00een a gasi solutii concrete \u2013 pentru iesirea lui Radu Tudoran din obscuritate \u2013 solicitau anumita temeritate si evitarea am\u00e2narilor. Existau si unele posibile facilitati create prin trecerea \u2013 \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 1954 \u2013 Editurii Tineretului, din subordinea CC-UTM \u00een proprietatea statului \u2013 la Ministerul Culturii \u2013 si a Editurii Arlus-Cartea Rusa, de la Consiliul General ARLUS, la Ministerul Culturii, ca sectie a Espla. La consfatuirea cu editurile \u2013 febr.’54 \u2013 s-a hotar\u00e2t ca \u00een planurile editoriale sa fie incluse operele lui Tudor Arghezi. Primul reprezentant al unei edituri care a cerut ajutorul conducerii ministerului pentru a-l contacta pe Poetul de la Martisor a fost M. Maxim, directorul Editurii Tineretului,8 nu redactia Espla \u2013 director A. Toma \u2013 chestiune ce nu impune explicatii, ele fiind cunoscute de carturari… Cum \u00een acei ani eram singura persoana din minister care, \u00eenca din februarie 1952, stabilise legaturi cu Marele Alpha, C. Craciun mi-a recomandat sa-i \u00eenlesnesc lui M. Maxim o vizita la Martisor, la autorul \u201ePsalmilor\u201c. Poetul l-a primit si apoi a \u00eencheiat \u00eentelegerea de tiparire, la Editura Tineretului, a culegerii de versuri \u201ePrisaca\u201c, \u00een pofida articolelor anti-argheziene din \u201eSc\u00e2nteia\u201c \u2013 puse la cale de L. Rautu, seful Sectiei de Propaganda si Agitatie a CC-PMR si Sorin Toma, redactorul sef al ziarului.
\nCum \u00een aprilie 1954 Editura Tineretului astepta manuscrisul arghezian, l-am invitat la minister \u2013 dupa oarecare chibzuinta \u2013 pe directorul M. Maxim si l-am rugat sa discute cu Radu Tudoran despre \u00eencheierea contractului privind manuscrisul cartii sale. Directorul a acceptat solicitarea dar \u2013 bun-administrator \u2013 a spus ca dupa ce va afla de la autor dimensiunea manuscrisului, va trebui sa ne revedem pentru ca Editura nu are \u00een depozit h\u00e2rtie pe 1954, asa ca va fi necesar sa intervin, din partea ministerului, la CSP (Comitetul de Stat al Planificarii) ca sa suplimenteze, pentru editura, cantitatea de h\u00e2rtie. sSeful guvernului \u2013 Gheorghiu-Dej \u2013 introdusese \u00een sistemul institutiilor de stat, la toate nivelurile, reguli economice de o severitate si ingeniozitate greu de imaginat, dar eficiente!t
\nI-am telefonat lui Radu Tudoran si i-am expus succint propunerile mele. A acceptat sa discute cu M. Maxim asupra manuscrisului. Ulterior, Radu Tudoran si directorul M. Maxim mi-au facut o vizita la minister. Dialogul s-a desfasurat \u00een jurul tiparirii romanului al carui titlu l-am aflat atunci: \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c -\u201cproza de aventuri\u201c\u2013 \u201ededicata \u00een primul r\u00e2nd tineretului\u201c \u2013 a precizat autorul. Si la aceasta \u00eent\u00e2lnire, cu abilitatea-i cunoscuta, M. Maxim a repetat cererea privind h\u00e2rtia, la care a adaugat una noua: \u201eun supliment de fonduri\u201c pentru plata ilustratiilor… sNu aveam cunostinte la CSP, astfel ca am apelat la bunavointa ministrului Culturii, iar Editura Tineretului a obtinut la timp aprobarile.t \u00cen august 1954, M. Maxim ne comunica radios ca romanul lui Radu Tudoran \u2013 \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c \u2013 a fost dat la cules. Cartea va apare \u00een oct.’54, \u00eentr-un tiraj de 24.100 exemplare. Prezentarea grafica de I. Lessen, coperta de D. Stirbei, redactor de carte A. Saleru, corector A. Maior. Editura a scris pe coperta: \u201e\u201cMic manual marinaresc\u201c. Dragi cititori, Va rugam sa ne comunicati parerea voastra \u00een legatura cu aceasta carte, scriindu-ne pe adresa (…)\u201c. Pe pagina ce urmeaza celei de titlu apare: \u201eDrumul urmat de Goeleta Speranta\u201c. Pentru a risipi confuziile: prima editie \u2013 din 1954 \u2013 apare la Editura Tineretului, editura de stat, fara indicarea colectiei \u201eCutezatorii\u201c sunii publicisti au gresit, confund\u00e2nd colectia cu o editura \u201eCutezatorii\u201c (?!).t La Editura Tineretului apar colectiile \u201eCutezatorii\u201c, \u201eOameni de seama\u201c, \u201eBiblioteca scolarului\u201c (\u00een forma noua), \u00eencep\u00e2nd din 1955! Bunaoara: Jules Verne, \u201eCinci saptam\u00e2ni \u00een balon\u201c \u2013 \u00een rom\u00e2neste de Radu Tudoran, ilustratia dupa Rion si De Montant, 1955 (\u201eCutezatorii\u201c). Dupa J. Verne apar, \u00een colectia \u201eCutezatorii\u201c, proze de: H. Zinca, Radu Tudoran, Dumitru Almas, Constantin Chirita, Vladimir Colin, Th. Constantin, I. D. Musat s.a.
\n\u00centr-o discutie cu Paul Georgescu despre \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c, criticul de la \u201eGazeta literara\u201c atragea atentia ca Radu Tudoran a consultat si carti de aventuri si calatorii din alte literaturi, amintind de traducerile din rusa: \u201eAurora boreala\u201c de N. Nichitin (1951), \u201eArhipelagul care dispare\u201c de L. Platov (1951), sau \u201eAventurile unui mic marinar\u201c de I. Listenov, tradusa de R. Tudoran \u00een 1953. \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c n-a fost primit de critica literara a epocii cu \u00eentelegerea cuvenita. Singurii care i-au acordat atentie si i-au remarcat valoarea literara au fost Ov. S. Crohmalniceanu si Doina Costesco \u2013 \u00een prezentarile din \u201eRevue roumaine\u201c si editiile revistei \u00een engleza si germana. \u201eGazeta literara\u201c (nr. 8\/1955) publica cronica lui Emil Suter \u2013 \u201eRealism sau exotism?\u201c \u2013 ambigua, neconcludenta, ca sa revina Vicu M\u00e2ndra cu un articol critic destructiv.
\n\u00cen lucrari publicate \u00een deceniile trecute am consemnat opiniile unor scriitori si oameni politici, exprimate la Conferinta Uniunii Scriitorilor, din iulie 1955, despre opera lui Tudor Arghezi si romanul \u201eBietul Ioanide\u201c de G. Calinescu. \u00cen urma publicarii integrale a \u201eStenogramei\u201c (din arhive)9 prezentam si \u201eaprecieri\u201c asupra romanului \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c: la un moment dat intervine un dialog \u00eentre Iosif Chisinevschi (membru \u00een Biroul Politic si prim-vicepresedintele Consiliului de Ministri) si Mihai Beniuc (secretar al Uniunii Scriitorilor) \u00een legatura cu literatura inspirata din \u201eindustria grea\u201c. M. Beniuc spune ca scriitorii sustin ca \u201e… despre lucrurile acestea se scrie mai greu si fara \u00eendoiala ca exista si o influenta pe care nu o putem detecta…\u201c, iar \u00een final adauga:
\n\u201e\u2013 Am auzit \u00een tramvai discut\u00e2nd ca a aparut o carte a lui R. Tudoran \u201e Toate p\u00e2nzele sus! \u201e, care \u00een sf\u00e2rsit este o carte fara politica si o sa placa tuturor!
\nTov. I. Chisinevschi: \u2013 Cei care spun asta fac o anumita politica, o politica contra noastra.
\nTov. Beniuc: \u2013 Deci exista si o presiune straina (…)\u201c (p. 43).
\nAfirmatia stupida a lui I. Chisinevschi si replica timida a poetului M. Beniuc n-au avut nici o urmare asupra activitatii redactiei Editurii Tineretului, a celor de la Sectia de Stiinta si Cultura a CC sau minister, implicati \u00een tiparirea romanului. Mai mult: am sustinut, la cererea autorului, tiparirea unei noi editii. Astfel apare Radu Tudoran, \u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c Editia a II-a (revazuta si adaugita), Editura Tineretului, 1957, sde data aceasta \u00een colectiat \u201eCutezatorii\u201c, 870 pagini \u2013 considerata editia de baza ce trebuie citata \u00een dictionarele literare, biobibliografii, cronologii etc. Stim ca editia a II-a reprezinta ultima varianta a romanului, realizata exclusiv de Radu Tudoran.<\/p>\n
(va urma)<\/em><\/p>\n \n NOTE:<\/strong> Am convocat \u2013 la minister \u2013 pe seful Serviciului de documentare si i-am cerut sa extraga din presa anilor 1944-’46 acuzatiile cu caracter politic care-l vizau pe scriitorul Radu Tudoran. Ministrul Culturii a cerut lui Andrei Lazarescu \u2013 director general adjunct al Directiei Editurilor si Tipografiilor din minister, fost angajat al Ministerului Artelor \u2013 sa… Cite\u0219te mai mult »\u201eToate p\u00e2nzele sus!\u201c: \u201e\u00een sf\u00e2rsit o carte fara politica…\u201c (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3724,3723,3722],"class_list":["post-4943","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-toate-panzele-sus","tag-presa-anilor-1944-46","tag-scriitorul-radu-tudoran"],"views":6264,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4943","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4943"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4943\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4943"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4943"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4943"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\n6 Despre reeditarea operelor sadoveniene cu subiect istoric si alte propuneri discutate si adoptate atunci \u2013 privind pla-
\nnul editorial \u2013 vezi, prezentare si documente, \u00een P.T., \u201eScriitori si compozitori \u00een lupta cu cenzura comunista\u201c, Albatros,\u00a0\u00a0 2006, p. 7-32;
\n7 Vezi \u00een \u201eCaiete critice\u201c, nr. 1-2\/2006, p. 28-35, P. T., \u201eLiteratura universala \u00een rom\u00e2neste\u201c (I);
\n8 Vezi \u00een P. T., \u201eScriitori si compozitori \u00een lupta cu cenzura comunista\u201c, la p. 116-117, \u201eAvatarurile spulberarii unor e-
\nrori… Din nou despre \u201ecazul\u201c Arghezi\u201c;
\n9 Vezi \u201eConferinta (secreta) a Uniunii Scriitorilor din iulie 1955\u201c, Editie alcatuita de Mircea Colosenco, Cuv\u00e2nt \u00eenainte de P. T., Ed. Vremea, 2006.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"