\n
Critic literar, eseist, poet si jurnalist. Nascut la 30 aprilie 1955, \u00een Ineu, Arad. Fiul inginerului agronom Gheorghe Cristea si al Sofiei (n. Indreica), educatoare. scoala generala si cursurile liceale (1970-1974) la Liceul teoretic din Chisineu-Cris, judetul Arad. Facultatea de filologie (sectia rom\u00e2na-franceza) a Universitatii Bucuresti (licenta \u00een 1979). Initiator (si primul coordonator, din partea studentilor, 1977-1979) al Cenaclului de luni, condus de N. Manolescu. Profesor de franceza, \u00eentre 1979-1981, \u00een mai multe localitati din jud. Bihor (Arpasel, Taut, Talpos). \u00cen 1981-1982, instructor la catedra de teatru de papusi a Casei pionierilor si soimilor patriei din Buftea; \u00een 1983-1984, restaurator-ajutor \u00een cadrul Muzeului Cailor Ferate (unde, sub titulatura \u201eCenaclul Rapid\u201c, re\u00eenfiinteaza Cenaclul de luni, desfiintat mai \u00eenainte de autoritati); devine apoi realizator al publicatiilor Clubului Sportiv Rapid Bucuresti (pe care le transforma \u00een adevarate reviste de cultura, public\u00e2nd numeroase articole, interviuri etc. ale unor scriitori precum Radu Enescu, Ana Blandiana, N. Manolescu, Mircea Iorgulescu, Stefan Aug. Doinas, Romulus Rusan, Ioan Buduca, Dumitru Radu Popa, Leonid Dimov, Livius Cioc\u00e2rlie s.a.; despre aceste publicatii ciudate vorbeste, \u00een \u201eAmintiri deghizate\u201c, 1994, Ovid. S. Crohmalniceanu). \u00cen 1988-1989 este redactor la revista \u201eUrzica\u201c (unde detine, alaturi de Laurentiu Ulici si Radu G. Teposu, rubrica de \u201eposta redactiei\u201c). Membru fondator, \u00een 1990, al revistei \u201eCuv\u00e2ntul\u201c (alaturi de Radu G. Teposu si Ioan Buduca). \u00cen 1990-1991 este redactor-sef al revistei \u201eAmfiteatru\u201c. Primul corespondent permanent la Bucuresti al postului de radio \u201eEuropa Libera\u201c, al carui angajat devine (1990-2003): sef al biroului din Bucuresti (1991-1995), redactor \u00een cadrul sediului din Praga (1995-2003), editor, realizator al emisiunii \u201eActualitatea rom\u00e2neasca\u201c. Tot la \u201eEuropa Libera\u201c realizeaza ciclul de emisiuni \u201eFirul Ariadnei, amintiri din labirintul tranzitiei\u201c. Colaboreaza, de asemenea, la emisiunea \u201eOameni, destine, istorie\u201c (unde i-a avut ca invitati pe Adrian Marino, Doina Cornea, N. Manolescu, Andrei Plesu, Stefan Aug. Doinas, Stere Gulea, Mircea Dinescu, Neagu Djuvara, Lucian Boia, Sorin Alexandrescu, Al. Zub, Dinu C. Giurescu etc.). Editorialist la \u201eZiua\u201c (2003-2005), senior editor la \u201eAverea\u201c si apoi la \u201eCotidianul\u201c si \u201eAdevarul\u201c (2005-2010). \u00cen 2008-2009, director general al Muzeului National al Literaturii Rom\u00e2ne, Bucuresti. A debutat, cu versuri, \u00een \u201eOrizont\u201c si, aproape simultan, la rubrica \u201ePosta redactiei\u201c, tinuta de Stefan Aug. Doinas, \u00een \u201eFamilia\u201c (1973). \u00cen perioada studentiei a publicat poezii, eseuri si critica literara \u00een publicatiile Centrului Universitar Bucuresti si ale Universitatii Bucuresti. \u00een 1978 a primit premiul pentru cel mai bun critic literar dintre studenti. Colaboreaza la majoritatea revistelor de cultura (\u201eRom\u00e2nia literara\u201c, \u201eContemporanul\u201c, \u201eVatra\u201c, \u201eCaiete critice\u201c, \u201eAmfiteatru\u201c s.a.) cu eseuri si comentarii critice. \u00cen \u201eFamilia\u201c sustine, \u00eentre 1985-1988, o rubrica fixa: \u201eCartea de debut\u201c. Dupa 1989 a alternat critica si eseistica literara cu jurnalismul si comentariul politic, devenind unul din cei mai rigurosi analisti politici, cu colaborari la \u201eAmfiteatru\u201c, \u201eCuv\u00e2ntul\u201c, \u201e22\u201c, \u201eRom\u00e2nia literara\u201c, \u201eZiarul financiar\u201c, \u201eEpoca\u201c, \u201eArc\u201c, \u201eLuceafarul\u201c, \u201eRom\u00e2nia libera\u201c, \u201eSfera Politicii\u201c, \u201eZiua\u201c, \u201eAverea\u201c, \u201eCotidianul\u201c, \u201eDilema\u201c, \u201eFlacara\u201c, \u201eContemporanul\u201c, \u201eSecolul XXI\u201c, \u201eManuscriptum\u201c etc., dar si la publicatii din strainatate (\u201eLa Croix\u201c, \u201eL’\u00c9v\u00e9nement\u201c, \u201eThe Wall Street Journal – Europe\u201c), sau la publicatii ale diasporei rom\u00e2nesti. Colaborator si comentator la numeroase posturi de radio si tv (SOTI, TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR International, TVR Cultural, Realitatea TV, Pro TV, Antena 1, Antena 3, The Money Chanel, Europa Libera, BBC, Radio France International, Radio Rom\u00e2nia Actualitati, Radio Rom\u00e2nia Cultural, Europa FM s.a.). Editorial a debutat \u00een 1984, cu eseul \u201eEmil Botta. Despre frontierele inocentei\u201c (Editura Albatros, Bucuresti, 1984; premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor, premiul \u201eG. Calinescu\u201c). A semnat mai multe prefete la volume de Ovidiu Genaru, Stefan Aug. Doinas s.a. Colaboreaza la volumele colective \u201eEmil Botta\u201c, col. \u201eBiblioteca critica\u201c (realizat de Doina Uricariu, \u00een 1986), \u201eStefan Aug. Doinas\u201e (realizat de Ioan Mihut, \u00een 1994), \u201eCompetitia continua – generatia ’80 \u00een texte teoretice\u201c (coordonat de Gheorghe Craciun, 1994) s.a. \u00cen 2010 coordoneaza si prefateaza volumul \u201eLiteraturile Bucurestiului sau despre memoria fara amintiri\u201c (Editura Muzeului National al Literaturii Rom\u00e2ne).
\n*
\nUnul dintre protagonistii criticii optzeciste, harnic, substantial si stralucitor, cu reactii imediate la literatura congenerilor (prin rubrici speciale, cum a fost cea din \u201eFamilia\u201c, dedicata debuturilor), dar oper\u00e2nd nonsalant pe tot frontul contemporaneitatii, Radu Calin Cristea nu si-a str\u00e2ns, totusi, cronicile literare \u00eentr-un volum. Imprastiate prin revistele vremii, ele ar constitui, adunate, nu numai un portret al criticului la tinerete si un documentar partial al afirmarii optzecismului, ci si o efectiva contributie exegetica. Cronicile si eseurile lui Cristea erau \u00eentotdeauna aplicate si transante, savuroase si adecvate, asum\u00e2ndu-si deschis riscul judecatii de valoare si particip\u00e2nd empatic, ba chiar euforic, la interpretare. Proba suprema (si pentru ca e singura) a acestei empatii de fond puse spontan \u00een lectura e eseul \u201eEmil Botta. Despre frontierele inocentei\u201c – o expertiza de fenomenologie a imaginarului care aplica \u201emonografic\u201c principiile tematismului bachelardian si ale antropologiei durandiene a imaginatiei. Perspectiva metodologica e usor surprinzatoare, de nu de-a dreptul socanta, av\u00e2nd \u00een vedere ca Bachelard si-a construit fenomenologia imaginii baz\u00e2ndu-se aproape exclusiv pe pozitivitatea imaginatiei, pe proiectiile de reverie si de contopire, \u00een vreme ce poezia lui Emil Botta e structurata pe anxietati si reproduce mai degraba cosmare dec\u00e2t feerii (sau are un stil feeric al cosmarului). Pentru un poet care scrie, cum zice Botta despre sine, \u201edin exasperare\u201c si care dedica literaturii doar \u201eorele negre, orele absurde, acelea \u00een care, de-as fi sincer cu mine \u00eensumi, ar trebui sa ma \u00eenec\u201c, poetica pozitiva a reveriei nu pare cel mai potrivit instrument de investigare. In realitate, Cristea nu se tine cuminte dupa Bachelard, ci doar adapteaza aparatul sau investigativ, fac\u00e2ndu-l apt si pentru reveriile negativitatii (\u00een analiza carora se \u00eent\u00e2lneste, peste ani, cu Aurel Pantea). Dincolo de distantarile punctuale, functioneaza decisiv o reorientare a instrumentarului spre \u201estratul repulsiv al imaginatiei elementare\u201c, spre dialectica \u201eadversitatii materiale\u201c si spre \u201etensiunea prizoniera\u201c care elibereaza imaginatia sau se elibereaza prin imaginatie. Nu lipsesc, fireste, din acest dialog metodologic cu maestrul, nici conformismele, conspectul configuratiilor simbolice care trag spre reverie si organizeaza textul pe structura feeriei. Aparenta contradictie din metoda e pacificata prin identificarea \u201eeufemismului\u201c drept cheie universala a imaginarului lui Botta, de unde liniile structurale ale exorcizarii, evadarii, domesticirii obsesiilor, elevatiei. O inadvertenta s-ar fi putut trage si din faptul ca poezia lui Emil Botta e una a mastilor si rolurilor, de o teatralitate care afecteaza at\u00e2t dictiunea, c\u00e2t si atitudinea. In acest caz, fireste ca spontaneitatea imaginativa e una \u201emediata\u201c, de nu trucata, iar \u00eentre principiul material al imaginatiei si efuziunea imaginativa ca atare sta un filtru cultural alienant, care, la un bachelardian ortodox, ar fi afectat vertijul de contopire si ingenuitatea imagistica. Teatralitatea lui Botta e investigata minutios \u00eentr-un capitol aparte, cel final (\u201eTeatrul\u201c), dupa ce primele patru capitole au confruntat principiile materiale ale imaginarului (\u201ePam\u00e2ntul\u201c, \u201eApa\u201c, \u201eFocul\u201c, \u201eAerul\u201c). Actorul, \u201ecomediantul\u201c ca figura centrala a ipostazelor poetice devine, \u00eensa, la Cristea, protagonistul unei \u201ebizare exultante existentiale\u201c menite sa-l scape pe poet \u201ede scadenta mortii\u201c, \u00eentreg histrionismul nefiind dec\u00e2t \u201eo reactie \u00eempotriva mortii\u201c. Unite astfel \u00eentr-o singura misiune, rolurile \u00eesi pierd din functia centrifugala si ele contribuie, din contra, nu la dispersia, ci tocmai la unitatea viziunii. Aceasta unitate e \u00eentarita, \u00een abordarea lui Cristea, de unitatea de scriitura, poezia si proza fiind tratate \u201eindistinct\u201c (pe motiv ca, \u00eentr-o analiza de antropologie a imaginarului, distinctia oricum nu functioneaza si, apoi, pentru ca prozele contopesc liricul si epicul; asa e, la ambele cazuri, desi s-ar fi gasit destule argumente si pentru disjungerea analizei). Investigatia principiilor materiale ale imaginatiei se bizuie pe \u201edescompunerea mecanismelor simbolice\u201c, pe inventarul izomorfic al simbolurilor si pe reconstituirea retelelor configurative. De la aceasta cercetare \u00een maruntaie Cristea \u00eesi ridica interpretarea la codul atitudinilor existentiale, str\u00e2ng\u00e2nd \u00een fascicule coerente reactiile imaginative. Elementul de fidelitate imaginativa rezulta a fi aerul, cel care \u00eentretine deopotriva o \u201eobsesie a verticalitatii\u201c si o \u201eteroare a orizontului ermetic\u201c, action\u00e2nd at\u00e2t prin valentele sale \u201epozitive\u201c, c\u00e2t si prin cele \u201enegative\u201c, cum se cuvine oricarui element material imaginant. Scris \u201ecu placere si din placere\u201c, eseul dedicat lui Emil Botta are o tonalitate sampanizanta, o gratie a lecturii si interpretarii voluptuoase care traverseaza exultant toate paginile. Criticul ca \u201eamant\u201c (fie si \u201eindezirabil\u201c) se exerseaza \u00een voluptati stilistice si interpretative, dupa ce a lasat afara \u201eorice prejudecata\u201c si a abandonat, la intrarea \u00een opera, \u201e\u00eentreg lantul experientelor sale anterioare\u201c. Ma tem \u00eensa ca orice critic trage, fatalmente, acest lant dupa el si ca tocmai \u201elantul\u201c lasat afara de Cristea e ceea ce-l confirma. Altminteri, si la Cristea metoda interpretativa \u201ee cea impusa de opera\u201c, numai ca ea trebuie sa fie neaparat din specia \u201ediscursului \u00eendragostit\u201c. Eseul lui Radu Calin Cristea asa e.<\/p>\n
(Articol din \u201eDictionar de critica si teorie literara\u201c, \u00een curs de aparitie)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Critic literar, eseist, poet si jurnalist. Nascut la 30 aprilie 1955, \u00een Ineu, Arad. Fiul inginerului agronom Gheorghe Cristea si al Sofiei (n. Indreica), educatoare. scoala generala si cursurile liceale (1970-1974) la Liceul teoretic din Chisineu-Cris, judetul Arad. Facultatea de filologie (sectia rom\u00e2na-franceza) a Universitatii Bucuresti (licenta \u00een 1979). Initiator (si primul coordonator, din partea… Cite\u0219te mai mult »Radu Calin Cristea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3708],"class_list":["post-4923","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-radu-calin-cristea"],"views":4727,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4923","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4923"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4923\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4923"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4923"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4923"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}